Page 52 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 52
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3771
ROMANIA SPRIJINĂ INIŢIATIVA ŢĂRILOR V I E T N A M
AMERICII LATINE Aviaţia am ericana continua
să bom bardeze R. D. Vietnam
Cuvîntul reprezentantului român
HANOI 14 (Agerpres) — matei Populare Vietnameze a Formaţiuni ale forţelor mi
Agenţia VNA semnalează adresat un mesaj Comisiei in litare aeriene americane au
CIUDAD DE MEXICO 14 ceastă reuniune în calitate de unei zone denuclearizate în noi raiduri întreprinse de avi ternaţionale de supraveghere pătruns marţi din nou deasu
(Agerpres). — observator. America Latină — a spus vor aţia americană asupra RD. ş» control în Vietnam, în care pra teritoriului R.D. Vietnam,
Cu ocazia încheierii lucrări El a subliniat că negocierile bitorul — este bine ilustrată Vietnam. La 14 februarie nu ceie încetarea imediată. ne bombardînd şi mitraliind pro
lor Comisiei pregătitoare pen fructuoase care au avut loc în chiar în preambulul proiectu meroase avioane de bombarda condiţionată şi delinitivă a vinciile populate Quang Binh,
tru denudearizarea Americii cursul sesiunii oferă o semni lui de tratat, încheiat ca o ex ment au pătruns in spaţiul bombardamentelor şi a tuturor Nghe An, Tranh Hoa, Ham
Latine, care a avut loc în ca ficativă experienţă pentru toţi presie a dorinţei ţărilor care aerian al acestei ţări ataeînd actelor de război împotriva Hoa şi Ha Tinh. Forţele arma
pitala Mexicului între 31 ia cei care văd în stabilirea de fac parte din această zonă de mai multe regiuni populate şi R.D. Vietnam, încetarea răz te şi populaţia nord-vietname-
nuarie şi 13 februarie a luat zone denuclearizale in diferite a contribui, în măsura posibi obiective economice din pro boiului de agresiune din Viet zâ au doborit, potrivit prime
cuvîntul şi reprezentantul Re regiuni ale globului, un mijloc lităţilor lor, la încetarea cursei vinciile Thanh Hoa, Ninh Binh namul de sud şi retragerea de lor rapoarte, două avioane a
publicii Socialiste România, eficace de întărire a păcii şi înarmărilor şi în special a şi Nam Ha. acolo a tuturor trupelor şi ar mericane. Numărul avioanelor
ambasadorul Gheorglie Diaeo- securităţii Internaţionale. înarmării nucleare şi de a con In legătură cu aceste noi a- mamentelor străine. inamice doborîte pinâ în pre
REPUBLICA CUBA.
nescu, care a participat la a- Valoarea generală a creării solida o pace mondială bazată caii la Pinar del Rio. Ţărani îngrijind livezi de porto- taeuri, misiunea de legătură a ☆ zent deasupra teritoriului RD.
pe egalitatea suverană a sta înaltului comandament al Ar HANOI 14 (Agerpres). — Vietnam este de 1.686.
telor, respect reciproc şi relaţii
de bună vecinătate.
Pornind de la premisa că fr h id vii îm potriva agresiu n ii
Semnarea unei convenţii stabilirea de zone denucleari Sesiunea Comisiei Economice
zale. întărită prin angajamen
tul statelor nucleare de a nu WASHINGTON 14 (Agerpres) pentru afacerile externe, a de bombardamentele americane
Preşedintele S.U.A., Lyndon
clarat : „Regret că americanii
asupra R.D. Vietnam.
veterinare româno-franceze contra statelor nenucleare, ar a O.N.D. pentru Africa Johnson, a făcut luni o decla se dovedesc incapabili să ducă La Londra, circa 100 de de
folosi niciodată arma atomică
raţie in care reafirmă poziţia
lucrurile spre o reglementare
constitui o măsură tranzitorie Statelor Unite cu privire Ja a- a problemei vietnameze-. Se putaţi laburişti au semnat o
telegramă adresată lui John
utilă în direcţia dezarmării ALGER 14 — Coresponden In cursul conferinţei, care
PARIS 14 Corespondentul ciliteze schimburile de animale gresiunca din Vietnam şi con natorul Robert Kennedy a son în care „deplîng profund”
Ager preş Georges Dascal trans şi produse animale şi sâ dez nucleaie — a arătat in conti tul Agerpres, C. Benga, trans va dura 13 zile, va fi dezbătu firmă intenţia S.U.A. de a con subliniat că „regretă profund continuarea bombardamente
mite :
mite : volte cooperarea în domeniul nuare vorbitorul — România tă o gamă largă de probleme, tinua bombardamentele aeriene că guvernul american a holârit lor In legătură cu aceasta, la
La Lagos s-a deschis
cea
La 13 februarie 1967 s-a sem veterinar, între cele două state. s-a pronunţat in favoarea cre de-a 8 a sesiune a Comisiei E printre care tendinţe economi şi alte acţiuni militare împo continuarea bombardamente cererea grupului parlamentar
ării unor asemenea zone în
nat la Paris o Convenţie vete La semnarea Convenţiei Europa, în America Latină, în conomice a Naţiunilor Unite ce şi sociale in Africa, coope triva Republicii Democrate lor asupra Vietnamului de laburist, a avut loc marţi
rarea economică înlre statele
rinară între guvernele Republi au asistat Victor Dimilriu, Africa şi in alte regiuni ale pentru Africa (C.E.A.), care va africane şi relaţiile dintre Co Vietnam. nord”. dupâ-amiazâ în Camera Comu
cii Socialiste România şi Re ambasadorul României la lumii. face un bilanţ al întregii acti misia Economică a O.N.U. pen Această declaraţie a stîrnil Secretarul general al O.N.U., nelor o întrunire extraordina
publicii Franceze. Din partea Paris, şi funcţionari superiori In acelaşi spirit, guvernul vităţi desfăşurate de la ultima vii proteste şi critici. Senato U Thant, şi-a exprimat „pro ră a acestui grup. Premierul
română, Convenţia a fost sem ai Consiliului Superior al A- României s-a alăturat iniţiati reuniune a Comisiei, ce a avut tru Africa şi Organizaţia Uni rul William Fulbright. preşe funda dezamăgire" în legătură Wilson şi-n amînat cu cîteva
nată de prof. D. Davidescu, griculluriî din România şi ai vei ţâri tor Americii Latine, a- loc la Nairobi, în 1965. Confe tăţii Africane. Delegaţii vor ore plecarea la Bonn pentru a
vicepreşedinte al Consiliului Ministerului Agriculturii din cordîndu-i Ia Naţiunile Unite rinţa va stabili programul de examina, de asemenea, rapoar dintele Comisiei senatoriale cu holărirea de a se continua participa la această reuniune.
Superior al Agriculturii, iar Franţa. întregul său sprijin. activitate pentru următorii doi tele grupelor de lucru consti
din partea franceză de dl. Gil- ani. tuite la conferinţa de la Nai
bert de Chambrun, directorul La conferinţă participă a robi privind comerţul intera- IlaazîiSe voi* fi spsilberade
Convenţiilor administrative proximativ 600 de delegaţi din frican. relaţiile financiare din-
din Ministerul Afacerilor Ex Progrese în relaţiile 36 de state independente ale Ire ţările africane, resursele SAIGON 14 (Agerpres). — reprezentant adevărat al po să-şi facă iluzii în ceea ce
terne. Africii şi observatori din alte naturale şi industriale ale fie Comandantul forţelor armate porului sud-vietnamez. priveşte şansele de victorie
Convenţia este menită să fa- ţări ale lumii, precum şi re cărei ţâri de pe continent, si ale Frontului Naţional de E In ciuda faptului că S.U.A, ale trupelor americane. „In
austro-iugoslave prezentanţi ai tuturor orga municaţiilor şi a integrării eco liberare din Vietnamul de sud au pus în aplicare multiple Vietnamul eroic nu există loc
tuaţia transporturilor, teleco
pianuri strategice şi au avut
nomice, folosirea mîinii de lu
Convenţie în cadrul nismelor specializate ale O.N.U. cru şi situatîa agriculturii în a acordat, cu ocazia Anului la dispoziţie aproape un mili pentru agresori. Forţele noas
nou lunar, un interviu ziaru
România este reprezentată la
tre armate şi poporul nostru
VIENA 14 (Agerpres) — borează intens pe plan politic, lucrările sesiunii de o delega ţările africane. lui Quan Giai Phong", orga on de soldaţi — 400.000 ame sînt pe deplin hotărîle Sr -n-
acordului cultural La dineul oferit în cinstea economic, cultural, ştiinţific ţie de obsei-vatori condusă de Secretarul general al O.N.U., nul de presă al F.N.E., in care ricani şi 600.000 saigonezi şi te împotriva lor, pei,
preşedintelui R S F. Iugoslavia, ctc. Vorbind despre însemnăta dr. lacob lonaşcu, ambasado U Thant. a trimis o telegramă a cerut Statelor Unite sâ înce sateliţi — armament ultramo bîndirea independenţei v, li
losip Broz Tito, preşedintele
romano~grec Austriei, Franz Jonas, a subli tea politicii de coexistenţă paş rul Republicii Socialiste Româ participanţilor la actualele lu teze imediat şi necondiţionat dern şi substanţe chimice to bertăţii”.
nică, el a spus că majoritatea
niat că sistemele politice şi e ţărilor europene acceptă prin nia în Liban. crări în care, subliniind rolul bombardamentele asupra Re xice, ei au suferit înfrîngeri
ATENA 14 Corespondentul conomice deosebite ale celor cipiul rezolvării paşnice a Actualul preşedinte al con acestui organism al ON U., a publicii Democrate Vietnam şi după înfrîngeri.
Agerpres, C. Alexandroaie, două ţări nu au constituit un problemelor internaţionale ferinţei este Tom Mboia, re arătat că „viitorul Africii este sâ recunoască Frontul Naţio Guvernul american, a subli Dezertări ale
legat strîns de cel al lumii în
transmite : obstacol în calea restabilirii existente şi înţeleg necesitatea prezentantul Kenyei. tregi". nal de Eliberare ca singurul niat vorbitorul, nu trebuie
Consiliul municipal al capi condiţiilor fireşti ale bunei ve colaborării pe baza egalităţii în m ilitarilor saigonezi
talei Greciei a aprobat şi sanc cinătăţi şi îmbunătăţirii trep drepturi, menţionînd că destin
ţionat convenţia realizată în tate a relaţiilor. Vorbitorul a derea încordării internaţionale Republica Da-
tre oraşele Bucureşti şi Atena, relevat evoluţia favorabilă a este începutul unui proces care homey — Lo HANOI 14 (Agerpres). —
pentru organizarea, în cadrul relaţiilor dintre cele două ţări deschide noi perspective pen cuitorii „Vene Agenţia Eliberarea informea
acordului cultural dintre şi desfăşurarea satisfăcătoare tru colaborarea generală in Kims>: Finalul Conferinţei ţiei Dahome- ză despre noi acţiuni de dezer-
România şi Grecia, a unor ma a schimbului de mărfuri in Europa. Vorbitorul şi-a expri ene° cum l se lare ale militarilor din trupele
nifestări cultuial-artislice în ambele direcţii. mat convingerea că majorita mai spune în saigoneze. Astfel, în perioada
cele două capitale. Cu acest La rîndul său, preşedintele tea ţârilor, mai ales cele mici, şefilor de state Africa acestui de încetare a focului cu pri
prilej consilierul Toanidis a a- Tito a arătat că au fost rezol sînt vital interesate ca toate sat Hanvie unic lejul Anului nou lunar, între
rălat utilitatea şi importanţa vate aproape toate problemele problemele internaţionale sâ în felul său, as- gul efectiv al unui pluton din
unor astfel de iniţiative pen deschise şi cele două ţâri cola fie rezolvate pe cale paşnică. KINSHASA 14 (Agerpres). doptatâ faţă de colonia rebelă. cunzîndu-se de provincia sud-vietnamezâ Chau
tru o cunoaştere mai bună în Marţi dimineaţa s-au înche La încheierea conferinţei s-a urmăririle feu Doc şi-a părăsit unitatea, pie
tre popoare, pentru lărgirea iat la Kinshasa lucrările Con holârit crearea a două comisii dalilor locali, rind spre casă. Pe drum ei s-au
relaţiilor de prietenie dintre ferinţei şefilor de state din care urmează să examineze au părăsit încă alăturat trupelor Frontului Na
ele. _______________ Africa centrală şi răsăriteană problemele puse de dezvolta în sec. XVII lo ţional de Eliberare.
Confruntare electorala în Olanda La sfîrşitul reuniunii, partici rea comunicaţiilor şi transpor curile lor de In aceeaşi provincie, men
Relaţiile dintre panţii au adoptat o declaraţie turilor dintre ţările africane, pe malul apei ţionează agenţia citată, o sub
HAGA 14 (Agerpres). — entâri, se pronunţă pentru sta comună in care se menţionea pr ecum şi o serie de aspecte şi au fondat pe unitate saigonezâ din regiunea
Liban şi Kuweit Aproximativ 7,7 milioane de bilirea unui nou curs în poli ză că scopul principal at a referitoare la asigurarea secu apele lagunei Sa Rai a refuzat ordinul co
olandezi sînt chemaţi astăzi tica externă a Olandei, pentru cestei întruniri a fost exami rităţii statelor continentului principale trei mandanţilor americani de a
BEIRUT 14 (Agerpres). — (miercuri) în faţa urnelor pen ieşirea din N.A.T.O., pentru narea unor probleme referi sate pescăreşti. merge în ajutorarea unui deta
Preşedintele libanez Charles tru a alege un nou parlament. recunoaşterea realităţilor Euro toare la lupta ţârilor africane negru.
Helou şi-a încheiat marţi di Se apreciază că din cele 24 pei de astăzi, pentru securita pentru cucerirea independentei şament încercuit. Comunicatul
mineaţa vizita oficială pe care de partide şi grupări politice tea europeană şi dezarmare, lor eoonomice şi pentru elibe menţionează că, în întreaga
află încă sub dominaţie colo Situafia de la Aden
a fâcut-o în Kuweit, la invita care participă la alegeri, nu pentru încetarea agresiunii rarea teritoriilor care se mai Vizita lui Wilson provincie, au dezertat 440 de
ţia emirului Sabah al Salem al mai 10, care deja sînt repre S.U.A. în Vietnam. Sub influ militari saigonezi, iar cei de
Sabah. In cadrul convorbirilor, zentate în parlament, precum enţa opiniei publice olandeze, nială.
se menţionează în comunicatul şi noul partid „Democraţii 66" multe din partidele şi grupă O atenţie deosebită a fost a- se menfine încordată la Sa Rai, înainte de a-şi pă
comun dat publicităţii la Ku au şanse reale de a-şi trimite rile politice au introdus în pro cordalâ examinării luptei de la Bonn răsi tabăra, au aruncat in a^-~
weit. cei doi şefi de stat au a reprezentanţi în Camera infe gramele lor electorale elemen eliberare dîn ţările aflate încă ADEN 14 (Agerpres). — iu n mare depozit de muniţii.
bordat o serie de probleme rioară. te realiste privind politica ex sub dominaţie străină, toţi instituţiile din diverse oraşe BONN 14 (Agerpres). —
privind relaţiile dintre ţările Un loc important în progra ternă a Olandei. Se menţionea participanţii afirmîndu-şî spri Situaţia de la Aden râmîne ale Federaţiei Arabiei de Sud La Bonn, sâptâmîna politică
lor, precum şi evoluţia con mele electorale ale diverselor ză în acest sens programul jinul deplin fată de mişcările încordată, transmite corespon au fost închise. Au avut loc in începută luni este dominată de
flictului petrolier dintre Siria partide politice din Olanda îl Partidului muncii, participant de eliberare naţională. dentul agenţiei Reuter. Timp de cidente serioase între demon un eveniment diplomlic deose
şi I.P.C., conflict a cărei pre ocupă temele de politică exter la fosta coaliţie guvernamen Situaţia din Rhodesia, care patru zile, la Aden şi altejo- stranţi şi aproape 1.500 de sol bit de impor tant pentru con Lucrările sesiunii
lungire a afectat şi Libanul. nă. Tot mai multe personali tală, care se pronunţă pentru este vecină cu trei dintre ţă calitâţi sud-arabice au avut loc daţi din armatele britanică şi figuraţia viitoan? a Pieţei co
Intrucît rafinăriile sale au fost tăţi ştiinţifice, culturale şi po paşi concreţi spre realizarea u rile participante, s-a situat, de demonstraţii de protest împo federală Ca rezultat, 20 de mune. Este vorba de vizita la Dietei japoneze
lipsite de petrolul irakian. litice, de cele mai diverse ori- nei atmosfere de destindere în asemenea, în centrul atenţiei. triva dominaţiei britanice, Ja persoane au fost ucise, iar 50 Bonn a premierului britanic
rănite Au fost, de asemenea,
chemarea organizaţiilor Fron
Europa. Harold Wilson şi a ministru TOKIO 14 (Agerpres) —
In acest sens declaraţia finală tul Naţional de Eliberare şi numeroşi răniţi în rîndul ar
Frontul de Eliberare a Sudu matei. lui său de externe George Astăzi (miercuri) încep lu
Deschiderea conferinţei O.S.A. menţionează că toţi participan lui ocupat al Yemenului. La Corespondenţii de presă Biown. Vizita premierului Wil crările sesiunii Dietei japone
son la Bonn, încadrată în tur
ţii Ia conferinţă au condamnat
întrevederile Marea Britanie pentru atitu chemarea acesteia din urmă a transmit că la Aden sînt încă neul său de sondaje în ţările ze, după recentele alegeri pen
tru Camera inferioară. Ea va
în vigoare restricţiile de cir
fost declarată o grevă genera
BUENOS AIRES 14 (Ager Buenos Aires pentru a partici dinea şovăielnică şi pasivă a- lă Toate magazinele, şcolile şi culaţie. membre ale Pieţei comune, dura 136 de zile. Agenţia Kyo-
pres). — pa la conferinţa specială inter- americano-etiopiene esle consacrată problemei e- do anunţă că primul ministru,
Secretarul de Stat al S.U.A., americană şi conferinţa mi ventualej aderări a Angliei la Eisaku Salo, a avut în cursul
Dean Rusk, a sosit luni la niştrilor afacerilor externe ai WASHINGTON 14 (Agerpres) C.E.E. Observatorii consideră zilei de marţi o reuniune cu
ţărilor membre ale Organiza Împăratul Etiopiei, Haile Viitoarele alegeri că în cadrul convorbirilor şefii unor partide de opoziţie,
anglo-vest-ger mane, care vor
hington pentru o vizită ofici Satelitul
Petiţia savanţilor ţiei Statelor Americane ce ur Selassie I, a sosit luni la Was avea loc miercuri şi joi, cance pentru a le cunoaşte părerea în
legătură cu formarea unui nou
mează să-şi înceapă lucrările
astăzi (15 februarie) Cele două ală de două zile. El va avea din Republica Sud-Africană larul Kiesinger va informa pe cabinet. înaintea deschiderii
americani reuniuni au scopul de a exa întrevederi cu preşedintele interlocutorii săi că nu înţele sesiunii Dietei, premierul Salo
mina măsuri în vederea întă Johnson şi ministrul apărării Cosmos-142 JOHANNESBURG 14 (Ager Eben Donges, ministru de fi ge sâ intervină pe lingă pre va prezenta demisia guvernu
WASHINGTON 14 (Agerpres) ririi sistemului interamerican al S.U.A,, Robert McNamara. pres). — nanţe, esle considerat de pe şedintele de Gaulle pentru a-l lui, hotărîlă în şedinţa sa de
Un grup de 5000 de savanţi şi de a pregăti conferinţa şefi Purtătorul de cuvînt al Casei La 28 febr uarie in Republica acum ca virtual ales, informea influenţa în favoarea aderării marţi, în virtutea articolului
americani au adresat preşedin lor de state ai ţărilor membre Albe a declarat că în cursul a MOSCOVA 14 (Agerpres). — Sud-Africană urmează sâ aibă ză in legătură cu aceasta a Angliei la Piaţa comună. A- 70 al constituţiei. (Articolul
telui Johnson o petiţie în care ale O.S.A. Cercurile observa cestor convorbiri va fi exami La 14 februarie, în Uniunea loc alegerile prezidenţiale. genţia United Press Interna ceaslâ poziţie ar fi explicată de stipulează că atunci cînd are
cer ca S.U.A. să nu folosească torilor din Buenos Aires subli nată situaţia din zona Mării Sovietică a fost lansat satelitul Confor m legilor ţării, membr ii tional. Donges candidează faptul că, dacă după vizita pre loc sesiunea unei Diete după
arma bacteriologică şi chimică niază că, după toate probabili Roşii şi ajutorul american pen artificial al Pămînlului „Cos- parlamentului se vor întruni pentru postul de preşedinte din mierului britanic la Paris gu alegeri pentru desemnarea u
în nici un fel de conflicte. tăţile, preşedinţii de state din tru Africa, în special pentru mos-142”.-La bordul satelitului la Pretoria pentru a desemna partea Partidului Naţionalist, vernul francez îşi menţine re nor noi membri ai Camerei in
Semnatarii petiţiei, printre emisfera occidentală se vor în Etiopia. De asemenea, se va pe noul preşedinte al stalului care deţine majoritatea în par*, zervele sale faţă de Londra, o ferioare. guvernul trebuie sâ
care se află 17 laureaţi ai pre truni la mijlocul lunii aprilie proceda la o trecere în revistă a fost instalată aparatură şti sud-african pentru o perioadă lament, astfel că oponentul iniţiativă probritanîcâ a Bonn demisioneze). Actualul guvern
inţifică pentru explorarea spa
miului Nobel, au subliniat că în staţiunea balneară urugua- a situaţiei, internaţionale. îm ţiului cosmic în conformitate de şase ani. Alegerile nu vor său, Van der Byl, reprezentan ului n-ar- putea decît sâ afecte râmîne însă în funcţiune pînâ
S.U.A. au creat „un precedent yanâ, Punta del Este După păiatul Etiopiei urmează sâ cu programul anunţat de a reprezenta însâ. decît o sim tul Partidului Unit, partid de ze relaţiile franco-vest-germa- la desemnarea de către Dietă a
periculos* în Vietnam, folosind cum relatează agenţia Associ albă o întrevedere şi cu secre genţia TASS la 16 martie 1962. plă formalitate întrucît dr. opoziţie, poate fi socotit învins. ne. viitorului prim-minislru.
grenade cu gaze lacrimogene ated Press, unele ţâri lalino- tarul general al O.N.U., U *
şi produse toxice de distrugere Thant. ffi
a plantaţiilor. Ei au amintit amerîcane, îndeosebi Columbia, După vizita din S.U.A., îm Ba « m os m n
preşedintelui Johnson recenta Chile, Venezuela şi Peru, se păratul Etiopiei va pleca în
rezoluţie a O.N.U., prin care pronunţă în favoarea unei a- U.R.S.S. şi în cîleva alte ţâri 0 Luni, la sediul O.N.U, s-a sâ-şt dezvolte relaţiile sale e terne al Yemenului a anunfat că 0 In Uruguay continuă gre 0 Prinlr-un decret al preşe
se cere tuturor membrilor sâ minări a acestei conferinţe. din Orientul Mijlociu. deschis cea de-a 20-a sesiune a conomice şi comerciale cu Ioa avioane britanice au violat luni vele muncitorilor şi funcţiona dintelui Caslcllo Branco, 9 ofi
respecte protocolul de la Ge Comisiei pentru situai ia femei le celelalte ţări, şi In special cu spafiul aerian yemenit in regiu rilor care revendică majorarea ţeri brazilieni au /os/ sancţio
neva din 1925 care inlei-zice lor. In calitate de preşedinte al statele africane. nea Koloba. In declaraţia Mini salariilor. In grevă se alia naţi sub învinuirea de „activi
folosirea gazelor toxice şi răz «• • • « acestui organism a lost aleasă sterului de Externe se precizea funcţionarii Direcfiei naţionale tăţi subversive". Şapte dintre
boiul bacteriologic. Helvi Sipila (Finlanda), iar ca 0 Aproape 500 de studenţi au ză că patru avioane britanice n porturilor, a lost paralizată ei au lost scoşi din armată şi
0 altă faţetă a discriminam vicepreşedinţi, Aziza Hussein demonstrat la Boston In semn au zburat la o altitudine mică, mişcarea pe căile Ier ale şi tra pri\afi pc timp de zece ani de
(R.AXJ.) şi Hanno Bokor (Unga de protest împotriva politicii eleclulnd exerciţii provocatoa ficul aerian pe linia „Primeras drepturile lor civile. Noua ser ic
dc „epurări", ordonată dc Cas-
Lineas Uruguay as". Continuă,
rasiale în S. U. A. ria). vietnameze a guvernului ame re. Declaraţia cuprinde un pro de asemenea, greva funcţiona tel Io Branco, s-a extins şi asu
test serios împotriva repetate
In cursul acestei sesiuni, Co
rican.
misia se va ocupa de elabora O altă demonslrafie studen lor aci luni de acest gen, califi- rilor bancari, a solarlafllor din pra unor funcţionari superiori
NEW YORK 14 (Agerpres). nele federale chemate sâ lupte a ţească împotriva războiului dus cindu-le drept „o încălcare a centralele electrice şi celor care din Ministerul de Externe bra
O serie de materiale publica împotriva discriminării şi care rea' unei decloralii Qsupra eli de S.U.A. In Vietnam a avut dreptului internaţional deservesc reţeaua telelonică. zilian
te în ultima vreme în presa a ar trebui să constituie un minării luluror formelor de dis loc la colegiul din oraşul Ober- 0 Consiliul de Miniştri al
mericană atestă că discrimina exemplu în domeniul angajâ- £ criminare a letneli şi va face o lin, statul O/no. 0 Preşedintele Irakului, Ab 0 U nivcrsilalea din Massa- Spaniei a hoiărll sd majoreze
rea rasială în obţinerea de rîi negrilor, numărul funcţio trecere in revistă a progresului del Rahman Arel, va întreprin chusetts a anunlat descoperirea, salariile luluror categoriilor dc
înregistrat In promovarea le-
slujbe râmîne o problemă se narilor de culoare a sporit din 0 In cadrul vizitei oficiale pc de o vizită olicială de şase zile la Biblioteca naţională din Ma muncitori dc la căile ferate cu
rioasă pentru cetăţenii de cu «4962 cu 0,9 la sută. J meii în activităţile politice, pre care o întreprinde In R.AXJ.. in Iran, începind de la M mar drid, a două manuscrise ale lui 12 la sulă. Această majorate sc
loare din S.U.A., în rîndul că Un alt aspect al discrimină cum şi acordarea dreptului Io .preşedintele senegalez, Leopold tie — s a anunlat luni la Bag Lconardo da Vinci, cuprinzi nd va aplica retroactiv, din luna
rora şomajul este două ori mai rii rasiale este relevat tot de studiu. Sedar Senghor, a avut noi în dad. 700 de pagini de note scrise In octombrie 1066.
ridicat decît în cel al albilor „New York Times", ziar care, y trevederi cu preşedintele vers (descifrabile inlr-o oglin Guvernul spaniol a lost obli
Revista „Nation” relevă că citînd rezultatele unei anchete 0 „Irakul va boicota in mod Wasser, precum şi cu alle olici 0 După alegerile din 5 fe dă) şi 200 planuri de elemente gat sd adopte o asllcl de mă
drn cele 15.000 de plingeri, în oficiale, subliniază că cetăţenii efectiv toate ţările care duc o alitâfi egiptene. Punctul cen bruarie In departamentele Al arhitecturale, aparate mecanice sură, fntrucit dc aproape trei
majoritatea lor întemeiate, pri de culoare sînt ţinuţi adesea g politică de discriminare rasi tral .al convorbirilor, menţio geriei se procedează In prezent Si maşini zburătoare. luni in numeroase centre fero
mite din iulie 1965 de Comisia „în posturile cele mai slab plă ală", a declarat mărfi Kazem nează'In legătură cu aceasta a- ■la instalarea oficială a adunări Manuscrisele, a căror existen viare ale Spaniei continuă gre
guvernamentală pentru posibi tite”. _ Abdel Hamid, ministrul Irakian qenfiite de presă, l-a constituit lor comunale populare, orga tă era cunoscută, dar fuseseră vele şl manifestaţiile % de pro
lităţi egale în obţinerea de Pe de altă parte, ziarul f al economiei. Ministrul irakian examinarea unor probleme re nisme care fşi vor asuma ţoale pierdute spre sfirşilul secolului test împotriva refuzului autori
slujbe şi de Ministerul JusLi«- „Christian Science Monitor” a menţionat că (ara sa va apli feritoare la evolulia situai lei sarcinile ce le revin In dome al XVUt-lea, au lost regăsite de tăţilor dc a mări salariile aces
ca, In primul rînd, un siriei
Scumpirea traiului In S.U A. liei, doar un număr infim au subliniază că tehnica şi ştiin- boicot economic fală de Rhode politice din lumea arabă, niile economic, social şi cultu Jules Piccus. profesor-de limbi tei cateriorii de muncitori in
Suspensia e supusă la grele fost predate tribunalelor. ta constituie „domenii în care £ sia. In acelaşi timp. a adăuqal ral, conlorm Codului Comunal romanice la Universitatea Am- conlormitalc cu promisiunile
încercări. La rîndul său, ziarul „New negrii pot pătrunde foarte Hamid, Irakul se străduieşte Ministerul Afacerilor Ex- recent promulgat. herst. făcute In toamna anului trecui.
(„Nashville Tennessean”). York Times" scrie că in orga- greu”. ■
40.065
M „ „ . „ O m M * M m « m . I . .. . » » . <3 » * - 3'* » “ >» — — M