Page 53 - Drumul_socialismului_1967_02

CONVORBIRI ÎNTRE CORNELIU MÂNESCU
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA I

$1 AHTI KNRJRLAINEN

Ministrul afacerilor externe, minister, iar din partea fin­ înlr-o atmosferă cordială şl
Corneliu Mânescu, a primit .joi landeză Bjorn-Olof Georg AN de înţelegere reciprocă.
dimineaţa pe ministrul afa­ holm, ambasadorul Finlandei ☆
cerilor externe al Finlandei, la Bucureşti, Tankmar Horn, Joi dimineaţa, Ahti Karja­
Ahti Karjalainen. Cu acest consilier consultant, M. J. Sa- lainen, ministrul afacerilor ex­
prilej au avut loc convorbiri lomies, director adjunct al Di­ terne al Finlandei, a depus o
Plivind dezvoltarea relaţiilor recţiei afacerilor politice, Uif- coroană de flori la Monumen­
dintre cele două ţâri. Erik Slolte, secretar, funcţio­ tul Eroilor luptei pentru li­
La întrevedere au participat nari superiori in Ministerul bertatea poporului şi a pa­
din partea română Mircea Ma- Afacerilor Externe finlandez. triei, pentru socialism.
1 iţa, adjunct al ministrului
afacerilor externe, Nicolae Convorbirile s-au desfăşurat (Agerpres)
Vancea, ambasadorul Româ­
niei la Helsinki, Cornel Bog­
4 PAGINI - 25 BANI Dineu oferit în cinstea oaspetelui
ANUL XIX. NR. 3773 VINERI 17 FEBRUARIE 1967 dan. director în M.A.E., şi alţi
funcţionari superiori din acest
Joi seara, ministiul afaceri­ României la Helsinki, funcţio­
lor externe, Corneliu Mânescu, nari superiori din M.A.E., pre­
SE A PR O PIE CAMPANIA Corespondenţii voluntari despre^: cu soţia, a oferit un dineu in cum şi Bjorn-Olof Georg Al-
holm, ambasadorul Finlandei
cinstea ministrului afacerilor
al Finlandei,
Ahti
externe
la Bucureşti, membri ai am­
Karjalainen, şi a soţiei d-sale. basadei şi funcţionarii superi­
Au participat Gheorghe ori din Ministerul Afacerilor
Cioară şi Constantin Scarlat. Externe al Finlandei care îl
DE PRIM ĂVARA. CEM AŢI FRUNTAŞII miniştri, Ion Pas, preşedintele însoţesc pe oaspete.
In timpul dineului, Corneliu
Institutului român pentru rela­
Mânescu şi Ahtî Karjalainen
ţiile culturale cu străinătatea,
Mircea Maliţa, adjunct al mi­ au rostit toasturi.
A N U L U I 1966 nistrului afacerilor externe, CAgerpres).
Nicolae Vancea, ambasadorul
PREGĂTIT —-C r-—
Prilej na de fruntaş In intre- Stimaţi Semnarea Aranjamentului comercial
cerea socialistă mai­
strul de exploatare de întregul
de bucurie
Precup Şaucă.
SEMINŢELE? 3 ^ - m luminarea insigne­ V. ALEXANDRU colectiv pe termen lung între România
lor de „Fruntaş in în­
trecerea socialistă pe Nou imbold In cadrul recentei şi Finlanda
anul 1966" a consti­ şedinţe dc grupă sin­
Experienţa acumulată pînâ greuna executarea transportu­ tuit pentru loreslierii dicală. la secţia ma-
acum in unităţile agricole a rilor. de la sectorul de ex­ în muncă şini-unc/te — uzinarc Joi după-amiazâ ministrul Cu aceaslă ocazie, a avut loc
scos in evidenţă faptul că sâ- — Ne-ar interesa in aceeaşi ploatare Daru Mare de a U.M. Cugir au fost comerţului exterior Gheorghe semnarea de către cei doi mi­
minţa constituie un factor de­ măsură care este situaţia apro­ la I F. Haţeg, prilejul La stal ia C.F.R. IIia inminate insignele de Cioară a primit pe ministrul niştri a Aranjamentului comer­
terminant al nivelului producţi­ vizionării unităţilor cu semin­ unei deosebite satis­ a avut loc o adunare „Fruntaş in producţie afacerilor externe ai Finlandei, cial pe termen lung între Re­
ei la orice cultură. Iată de ce ţe de legume? faci ii. a lucrătorilor feroviari pe anul 1966" unui nu­ Ahti Karjalainen. cu care a publica Socialistă România şl
in această perioadă una din — Dispunem de suficiente Iii cadrul adunărilor pentru analiza activi­ măr de 73 muncitori. Republica Finlanda, valabil pe
preocupările actuale ale lucră­ seminţe de legume din soiuri sindicate ce au avut tăţii depuse şi a mă­ Cincisprezece dintre avut o convorbire cu privire la perioada 1967-1970.
torilor din agricultură este a­ valoroase, raionate în regiunea loc de curlnd au pri­ surilor ce trebuie a- ei. printre care strun­ relaţiile comerciale româno-
sigurarea cantităţilor necesare noastră. Pînâ acum a fost di­ mit răsplata bineme­ plicalc in vederea ob­ garii Vasile Botezan finlandeze. (Continuare în pag. a 4-a)
de săminţă de calitate cores­ fuzată unităţilor 70 la sută din ritată a muncii pline ţinerii unor rezultate şi loan Maro, rectili-
punzătoare. In toate cooperati­ cantitatea de săminţă existen­ de hărnicie, depuse superioare In anul calorii Brutus Barbu
vele agricole s-a prevăzut să tă Dacă majoritatea coopera­ dc-o lungul întregului 1067. Cu acest prilej şi Ion Agignoaie au
fie cultivate cu porumb hibrid tivelor agricole cultivatoare un care s-a încheiat. au fost inminate in­ primit insigna şi ti­
din prima generaţie importan­ şi-au asigurat necesarul, este un număr mare de signele de Fruntaş in
te suprafeţe. Evident, pentru de neexplicat cum unităţi ca muncitor/. Printre a­ întrecerea socialistă tlul de fruntaş pentru. CARNET ELECTORAL
aceasta trebuie ridicate semin­ cele din Oarda, Toloi, Drim- ceştia. se numără pe anul 1966" unui nu­ a patra oară consecu­
ţele necesare de la întreprin­ bar, Hârău, Apoldul de Jos şi Cornel Andraş. Mar­ măr de 15 lucrători. tiv. Datorită acestui
derea regională Agrosem. In altele care, deşi au repartizate cul Jilea, Petru Jitea, De asemenea, li s-au fapt ei au cucerii sti­
scopul cunoaşterii stadiului li­ însemnate cantităţi de seminţe Şlelan Jianu. loan decernat titluri şi di­
vrărilor, l-am rugat pe tovară­ de legume, incâ nu le-au ri­ ■ In cadrul întreprinderii Agrosem din Orâştie func­ Cirslea, Vasile Spumă plome de unildti frun­ ma şi aprecierea între­
şul inginer Andronic Hondola, dicat. ţionează un centru republican de condiţionare a ier­ Si mulţi alţii. Cu mul­ taşe staţiilor Ilia, Bră- gului colectiv de mun- Q. 6s ţ z &dâ
directorul unităţii, să ne rela­ Alături de asigurarea canti­ burilor perene. Pină acum cu ajutorul celor cinci se­ te emoţii a prins in nişca şi districtului L.
teze cum se desfăşoară aceas­ tăţilor necesare de seminţe, in lectoare Petlcus au fost condiţionate peste 245 tone se­ piept pentru a patra Ilia.
tă acţiune. centrul preocupărilor lucrători­ minţe de festuca goloinâţ, lolium şi altele. oară consecutiv insig­ GH. GROAPA IOSIF MARES
— întreprinderea noastră pu­ lor din agricultură trebuie să In foto: muncitoarele Letiţia Florea şi Victoria Jo-
ne la dispoziţia unităţilor a­ stea şi verificarea purităţii, san ambalează seminţele de ierburi in saci. ca planurile lor să prindă via­
ţă. Cei care au luat cuvîntul
gricole din regiune 758 tone se­ germinaţiei şi greutăţii aces­ satului au subliniat necesitatea împle­
minţe de porumb. Livrarea a­ tora. In legătură cu stadiul a­ tirii eforturilor pentru efectua­
cestora depinde şi de felul nalizei seminţelor tovarăşul rea lucrărilor de pe ogoarele
cum consiliile de conducere din Inginer Titus Popovici, şeful La­ cooperativei cu cele de gospo­
cooperativele agricole se preo­ boratorului regional de contro­ Holârit lucru! Oamenii din
cupă pentru a ridica cantităţile lul seminţelor preciza: RAID LA Cîmpuri-Surduc, raionul Ilia, dărire a satului. Preşedintele
repartizate. Pină acum, coope­ — Pină acum am primit din 7] Pauza" dintre schimburi voi- să ofere celor care trec prin cooperativei agricole de . pro­
ducţie arăta utilitatea a două
ratorii din raioanele Sebeş, Al­ de cooperative agricole peste U. M. CUGIR satul lor, o frumoasă carte de drumuri ce trebuie amenajate:
ba şî Haţeg au preluat cele mai 500 probe de seminţe pentru vizită. Toţi doresc s-o semneze, unul ce duce spre gară, iar al­
mari cantităţi de seminţe. Slab analiză, ceea ce rezultâ că in începutul l-au făcut deja cu tul ce duce „pe vale".
se desfăşoară această acţiune numeroase unităţi incâ nu au ciţiva ani in urmă. Şi-au con­ La întîlnîre. a ţinut să la
în raionul Orâ.ştîe. Deşi sînl şi- fost luate astfel de măsuri. In oricare întreprindere, folosirea chibzuită a fon­ de la secţia maşini-unelte se — Unde vă grăbiţi ? — în­ struit cămin cultural nou, anul cuvîntul şi cooperatoarea Ioa­
luate la o mică distanţă de Faptul că ne maî despart pu­ dului <lc timp afectat producţiei are o influenţă ho-, vtdreptau agate, şpre sculârie, trebăm primii sosiţi la poartă. trecut au terminat lucrările de na Herbei:
întreprinderea noastră, coope­ ţine zile de venirea primăverii tărîtoare în realizarea ritmică şi de calitate a planu­ Ion Simion şî Ion Aîexe. . — Am treabă la „Alimenta­ electrificare a satului, au repa­
rative agricole ca cele din Bă- impune mai multă grijă faţă lui. Acest lucru este bine cunoscut organizaţiilor dc — Ce treabă aveţi acolo ? ra", ne răspunde Simion. Sil­ rat o mare parte din drumuri, — Şi eu zic că mai trebuie
căinţi. Oi'âşlie. Geoagiu, Vine­ de verificarea la timp a cali­ partid şi conducerilor lehnico-adrainistratiyc. Pentru a — Mergem in vizită la nişte vestru de la transporturi. -Nu-i au amenajat şi curăţat şanţu­ făcut ceva. Un televizor la că­
rea, Vaidei şi altele nu au ri­ tăţii seminţelor. nc convinge tic felul cum se respectă timpul lega) voie ? — întreabă el cu nai­ rile. S-au gîndit apoi că salul minul cultural, ne-ar aduna
dicat nimic din cantităţile re­ ☆ de lucru la U.M. Cugir, am întreprins aici, la sfirşitu) consăteni. vitate. ar arăta maî frumos dacă ar mai des pe acolo. Apoi, ar mai
— In timpul serviciului ?
partizate Din cele arătate se desprinde schimbului I, un raid-anchetă in mai multe secţii şi — Sint de curînd venit în u- mai avea un parc şi trotuare. fi nevoie de o staţie de auto­
Tot legat de aprovizionarea concluzia că pe linia aprovizio­ sectoare — Păi cînd ? La tren ne in- v.ină. Nu rrţi-a spus nimeni Au amenajat un parc lingă că­ buz în satul nostru. Pe tova­
cu seminţe trebuie să precizez nării cooperativelor agricole cu tîlnim greu. . $tiţi, cum e la cînd se pleacă din schimb — minul cultural iar din toamna răşa Igreţ, o ştiu că se inte­
că sint unităţi care şi-au pre­ seminţele necesare în campa­ tren : lume multă... (? 1). trecută s-au apucat de lucru la resează la forurile în drept să
văzut să cullive însemnate su­ nia de primăvară sînt semna­ Pe alei şi in secţii îndrepta spre chioşcul de ţi­ Este ora 14,20. Mai este a­ se justifica Paul Petre de la trotuare. Au mai amenajat şi ne rezolve cererile. Fiindcă o
maşinî-unelte. Vâzînd că mulţi
prafeţe cu mazăre, borceag. tri­ late o serie de deficiente. E­ gări. „Fiind mai tînăr, sint ne­ proape o oră pînâ la termi­ se îmbracă, am făcut si eu la o alee de ia gară pînâ în sai. ştim şi perseverentă în acţiu­
foi. lucernâ şi alte plante, ce xistă consilii de conducere ca­ voit să aprovizionez cu ţigări narea schimbului. Pe alei sînt fel. Ascullînd îndemnul deputa­ nile pornite de noi, sint si­
se insâmînţeazâ în prima ur­ re încă nu privesc cu suficientă Ora 14.15. Pe aleile uzinei, pe tovarăşul Vasile Duma mulţi care au părăsit locul de ţilor, ei au găsit suficiente re­ gură că ne va ajuta şl în ac­
genţă. Din situaţiile existente răspundere această problemă, un du-te-vino necontenit. In­ şi...*. Ne interesăm la sursă. muncă. Asemenea plimbări se — Ne grăbim, tovarăşe, la surse ca să-şi înfrumuseţeze ţiunea la care m-am gîndit ca
rezultă că nu peste tot se a- amînind în mod neiustificat trăm in vorbă cu primii întîl- — Aţi rămas fără ţigări do fac la orice oră din zi. Acum, tren. au răspuns supărate că mai mult satul, să-şi pună am­ să plantăm pomi ornamentali
cordâ atenţia cuvenită asigu­ ridicarea cantităţilor de semin­ niţi. la pauza de masă ? la sfirşitul schimbului, numă­ le-am oprit din drum spic prenta hărniciei in tot ceea ce şi fructiferi pe margine la toa­
rării seminţelor necesare pen­ ţe repartizate. Se constată, de — încotro ? — Da. L-am trimis pe Vasi- rul maşinîlor-unelte care stau, poarlâ Maria Breazu şi Maria le este alil de util. te drumurile din sat. Ce fru­
tru insâminţnrea culturilor asemenea, o slabă preocupare — M-a trimis maistrul sâ-i licâ, fiindcâ-i fug picioarele este însă şî mai mare. Groza de la sculârie. Despre toate aceste lucruri mos va arăta satul nostru cînd
respective. Astfel, cooperatorii şi în privinţa trimiterii probe­ rezolv ceva. sus ia birouri — mai repede. Aceste aspecte se petrec sub — Noi am terminat ce am le-a vorbit cooperatoarea Savia voi creste mari! Experienţă in
din Mărlineşti trebuie să ridi­ lor pentru analiză la laborator. ne răspunde loan Ghiura de — EI nu are de lucru ? ochii secretarilor organizaţii­ avut de lucru — spuneau Tra- Igreţ cetăţenilor din circum­ plantarea şi îngrijirea lor a­
ce 12.5 tone de mazăre, cei din Iată de ce. din partea con­ la mecanică I. Aflăm apoi că — Ba da Lucrează in acord. lor de partid, ai şefilor de sec­ ian Şchiau şi Dumitru Tânase. scripţia electorală nr. 9 care vem prin natura îndeletniciri­
Aurel Vlaicu 5 tone etc. Se im­ siliilor de conducere, a tuturor el, pentru acest „serviciu" fă­ Dacă plecam eu, se pierdea ţii, ai maiştrilor şi şefilor de De ce să mai stăm ? au desemnat-o pentru a şasea lor din livezi. Aşa că nu ne râ-
pune mai multă operativitate cooperatorilor se cere mai cut maistrului, a fost nevoit mai multă producţie. echipe. Cei mai mulţi nu — Ce lucraţi dumneavoas­ oară candidată a F.D.P. în a­ mîne decît sâ trecem Ja treabă.
în ce priveşte preluarea semin­ multă preocupare pentru pre­ Ciudat fel de a gîndi ! Unul iau atitudine faţă de aceste tră ? Sinteţi in acord ? legerile de deputaţi in sfatul Ceea ce spunea cooperatoarea
ţelor, intrucît pe zi ce trece gătirea seminţelor necesare în să lase lucrul baltă. pierde, altul ciştigă din pun­ abateri. — Nu. Facem pe controlorii. popular comunal. Au venit la respectivă, nu era altceva de-
volumul lucrărilor agricole se campania de primăvară La aceeaşi oră, Vasile Vaies ga celuilalt. La sculârie trecem împreu­ Am primit multe răspun­ întîlnirea ce şi-au fixat-o în cît o mărturie a voinţei sale,.
va intensifica, ceea ce va în­ A. POTOPEA de la secţia mnşini-unelte se Cinci minute mai .tirziu, tot nă cu Emil Mârgineanu, se­ suri. Intr-un fel sau altul, toa­ casa lui Leonida Neag, aproa­ ca şi a celorlalţi cooperatori
cretarul comitetului de partid, te au fost banale Ele dove­ pe 50 de bărbaţi şi femei. îm­ de a îmbogăţi cartea de vizită
preună au stabilit ce au de fă­
prin secţie. Aici sînt peste 250 desc iresponsabilitatea celor cut în viilor şi cum vor face a satului cu noi frumuseţi crea­
te prin munca lor.
maşini-unelte. Din acestea, lu­ care nu respectă timpul de
crau mai puţin de 20 de ma­ lucru.
A nchetă socială B şini. La intrare, toate cele 20
de maşini de rectificat plan
se „odihneau". Cum este preluată
B — Intr-un singur schimb lu­
Cînd se atrofiază S de secretarul comitetului de ştafeta
craţi ?
— Nu ! In două, ne răspun­
partid. Dar unii sint plecaţi
să-şi ridice salariul, alţii... Sînt schimbului II ?
R şi ei tot pe aici prin secţie.
s e n tim e n tu l p a te r n R inte de ora 15. Peste tot, ma­ le pentru a prelua ştafeta pro­
Cei veniţi cu forţe proaspe*
Intrăm şî in alte secţii îna­
şinile curăţate (unele mai bine,
ceapă luciul. In secţia maşini-
altele de mîntuială), iar oa­ ducţiei, nu se grăbeau să în­
I menii... în ţinută de oraş. unelte uzinare „pauza” intre
In numărul 3.749 din 20 ia­ — Din pricina bătăii. Tata mă la Teliuc. N-a /os/ chip să se ştiam nimic. S-a întors după schimburi continua Ici-colo
nuarie a.c. am consemnat la ru­ bălea pentru orice lleac. înţeleagă, pentru că in viafa cilevu zile înapoi la Deva. N-a doar cite o maşină amintea
brica ,.Di\ crsc" un lapl plin de — Vrei su-mi explici? lui intrase o altă lemcie. Atunci avut cuiajul să-mi spună des­ I Gata că programul de lucru pentru
nmrmc şi dragoste lată de om. s-a întors iar acasă la Bacău, pre moartea mamei. A trebuit schimbul doi începuse de mult.
Ura vorba dc actul omenesc al — Pentru asta ar trebui sd zdruncinată şi mai mult. In să allu eu de la lra(i, mai tir­ Din cele 15 strunguri nu func­
mă întorc
familiei Tu/gyi, care l-a adm urmă. cu cijiva ani In 1963, după ce am terminal 7 ziu'. Nu vă pot spune cil de pentru „start" ţiona nici unul. Nici cele trei
in mijlocul ei pe elevul Con- clase, tata m-a adus la Deva grea a lost lovitura. Dacă pină maşini de danturat nu lucrau.
slanlin Lungii fugit de acasă din — Te rog. unde se mulase' cu senuciul. atunci relaţiile dintre mine şi Curios ! Ing. Virgil Bunea, şe­
cauza bătăii pur ini Hor. Cerce- — Cînd aveam 12 ani. tata M-a dat la liceu deşi eu nu tata erau cum erau, de acum Cu zece minute înainte de ful secţiei, pretinde că la ope-
lînd■ cu atent ie acest ca/, am ne-a lăsat singuri acasă, eu cu voiam. Visul meu era sd Invăt ele au devenit loartc reci. Sim­ terminarea schimbului, în faţa
considerat că merită a tace o- doi Irali mai mari şi mama care o meserie. Dar n-am avut în­ ţeam undeva in mine cd-/ u­ secţiilor şi pe aleea principa­ S. CERBU 1.785 <lc cetăţeni din comuna Cristui .sint înscrişi în
bicctul unei anchete sociale. era bolnavă şi s-a dus numai el cotro. Intre timp boala mamei răsc. fără să vreau. După citeva lă, o animaţie deosebită. „Gră­ listele <lc alegători. Pînâ ieri, aproape 1.000 dc alegători au
I m început am stat de vorbă Ştie unde. N-a mai dat pe acasă se agravase şi mai mult, Fără luni a adus in casă o femeie, o S. truta trecut pc la sfatul popular pentru a lc consulta. Printre ci sc
cu elevul CONSTANTIN LUN- ci(iva ani. Mama bolnavă $i cu mai văzusem venind de atilea biţi", mulţi oameni aşteptau I. CIOBANU află şi tînăra Ileana Furca pe care fotoreporterul a surprin­
GU. irei copii n dus-o toarte greu. sd ştiu, deşi aveam dreptul, tata ori şi mi-a spus: „Ui dai jos R semnalul sirenei. Alţii se în­ s-o cînd îşi nota numărul la care este înscris numele său.
— De ce ai plecat de acasă, Abia mai tirziu a aliat . unde a plecai la Bacău. Ce se Inlim- doliul, asta e noua fa mamă". ghesuiau la poartă şi încercau (Continuare Io pag. a 3-a) La 5 martie, ca va vota pentru prima dată.
Cost ele 7 trăieşte. S-a dus la el. Lucra plase ? Murise mama. Eu nu Dm nou tata mă lovise In I vigilenţa portarilor.
suilet.
— Cum au decurs lucrurile I
după recăsătorirea tatei ? La ţoale acţiunile mai sus
— Tot aşa, ba încă mal rău. amintite au participat un nu­
Au început bătăile. Mergeam ACTUALITATI HUNEDORENE
aproape 2ilnic să învăţ la un măr de peste 320 de vînâtori.
prieten... De multe ori închi­
deau mincarea din faţa mea... Simpozion
Intr-o vacanţă de vară am lu­ in colectiv filmul românesc Vinători colective
crat şi eu Ia T.C M.M. ciştigind Conferinţă „La patru paşi de infinit". cinematografic
primii mei bani, A fost o mare AOANEI CONSTANTIN
bucurie pentru mine. Cind pentru tineret corespondent de mistreţi
m-am dus acasă i-am arătat Comitetul raional al femeilor
mamei banii munciţi de mine. Evocare a marii Vînalul de mistreţi se găseş­ şi conducerea cinematografu­
Nu ştiu nici ocum de ce, ea s-a te incâ in toi. Pasionaţii aces­ lui „Patria" din Orâştie au or­
scandalizat in loc sd sc bucure, Comitetul orăşenesc U.T.C. răscoale ţărăneşti tui sport din regiunea noastră ganizat aseară un simpozion
l-a spus latei c-a/n Iras-o dc Deva, în colaborare cu Comi­ efectuează în fiecare dumini­ cinematografic pe marginea
păr. M-a bătut iar. Bunica tetul de cultură şt artă a or­ Ieri, la clubul „Construc­ că ieşiri colective la vînat. In filmului românesc „Golgota",
fmama tatei) vdzuse toată sce­ torul" din Hunedoara, a avui perioada 1—15 februarie au Tema simpozionului : „Trecu­
na şi i-a reproşat tatei de ce ganizat în sala „Arta" o întii- loc un „jurnal vorbit" închina* fost organizate 34 de aseme­
m-a bătui, că n-aveam nici o nire a tineretului din oraşul răscoalei ţărăneşti de la 1907. nea vînâtori colective in care tul de viaţă şi luptă al femei­
vină. Tata s-a repezit la ea. Deva cu prof. Zingher Robert Jurnalul a fost susţinut de pro-, s-au recoltat 26 de mistreţi. lor din ţara noastră".
— După ce-ai fugii dc acasă, şi dr. Druker Marius, care au fesorul Mircea Valea, directo­ Cei peste 400 de participanţi
le-au căutat ? rul Muzeului regional, profe­ Concomitent cu acţiunile de au apreciat iniţiativa organi­
— Deloc. prezentat conferinţa „Ultimele sorul loan Câroiu şi de colec­ vînat au loc şî acţiuni de hră-
— Te vei reîntoarce acasd ? cuceriri în spaţiul cosmic". tivul de recitatori al bibliote-, nîre a vînatului. S-au distri­ zatorilor şi şi-au exprimai do­
— Nu. niciodată I După conferinţă, au fost pro­ cii clubului. Filmul românesc buit pînâ in prezent însemna­ rinţa ca astfel de acţiuni sâ
— De unde adia repulsie ? „Răscoala" a încheiat seara în­ aibă loc mai des.
GH. JURCA iectate unele secvenţe de fil­ chinată evocării evenimentelor te cantităţi de fin, lucernâ,
me din acest domeniu," istorice petrecute cu 60 de ani frunzare şi diverse seminţe de ANA HERLEA
Vîctoraş şi Corneluţa in lumea jucăriilor. Foto: I. TEREK (Continuare In pag e 2-a) In încheiere a fost vizionat în urmă. cereale pentru pâsărh corespondentă