Page 54 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 54
PAGINA A 2 A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3773
DE LA STADIUL Forme
După o lună
CONSTATĂRILOR Şl AL
de la publicarea atractive
mesei rotunde O nouă cometă toare privind îngheţarea ca bronz şi are cel mai ridicat po în educarea
davrelor umane. El a'afirmat tenţial de acţionare pe care l-a
PROPUNERILOR — sonien din Cambridgc (statul ces, in cadavrul unui bolnav o pală fiind de două ori mai
pe tema con Observatorul astrofizic SmiLh- căt la o săptămină după de atins vreodată o elice navală. tineretului
Diametrul ei este de 7,80 m,
de cancer care a fost îngheţat„
Massachusetts) a anunţat că
cursului artişti astronoţnul Paul Wild a desco continuă să existe semne de mare decît un om adult. Comitetul comunal U T.C.
perit o nouă cometă Aceasta viaţă. „Sînt serioase motive să Cheltuielile de fabricaţie a Miercurea, raionul Sebeş, a
este vizibilă cu ajutorul tele se creadă că majoritatea celu elicei sc ridică la cca 90.000 cordă o atent ie deosebită orga
lor amatori scopului in constelaţia „Camc- lelor din acest corp continuă dolari nizării şi desfăşurării acţiuni
LA MĂSURI I loparus,>. Orbita sa precisă nu să fie în viaţu“ —• a spus el, Sincrolron electronic lor, este o slrinsă colaborare
lor educative. Pentru realizarea
a Jost incă determinată. Des
exprimindu-şi părerea că în
coperirea a fost făcută cu aju viitor va fi posibil ca acest om cu căminul cultural, biblioteca
torul plăcilor fotografice luate să fie dezgheţat şi să-şi reca de 6 miliarde şi celelalte organizaţii de
simbăta trecută de Observato pete cunoştinţa. masă.
La 13 ianuarie a.c. ziarul nostru a publicat dezbaterile mai niullă pasiune şi dăruite. raionul Brad, Nunta de la
cc au avut loc cu prilejul mesei rotunde organizată la re Eu aş propune ca după termi Pian, raionul Sebeş, cea de la rul din Ucma. Grupul de fizicieni din De- electronvolti In cadrul „joilor pentru ti
dacţie pe marginea organizării întrecerii între artiştii ama narea primei faze de concurs, Lăpugiu, raionul Iha şi dobaşii troit a folosit in experienţele neret" care sînt organizate săp-
tori at regiunii Hunedoara în cadrul celui dc-al VHI-lea Comitetul regional pentru cul de la Almaş-Sălişlc, acelaşi Metodă pentru cjcctuale contcincre de o con La Institutul de fizică din lămînnl, a horelor ţărăneşti,
concurs. tură şi artă, împreună cu Consi raion strucţie specială, unde cadav precum şî cu alte ocazii, sînt
Din relatările celor prezenţi la masa rotundă au reieşit liul regional al Uniunii gene vindecarea cancerului rele, tratate cu diferite chi Erevan a fost construit un sin- organizate diferite concursuri
citcva aspecte negative, mai ales privind organizarea con rale a sindicalelor, să facă o — In discuţiile purtate la micale, sînt introduse şi ţinu crotron electronic dc 6 mili cum a fost cel intitulat: „Co
morile pămînlului", „Cel mai
cursului şi preocuparea faţă de valorificarea tradiţiei locale, analiză temeinică a desfăşură masa rotundă sc amintea că pielii te la o temperatură de minus arde electronvolţi. Acesta este
pentru cuprinderea in întrecere a unui număr cit mai marc rii concursului, iar pc baza numărul formaţiilor artistice, 196 grade cu ajutorul hidro cel mai puternic accelerator bun interpret", concurs de poe
de artişti amatori şi ridicarea calităţii spectacolelor. S-au re concluziilor să fie luate măsuri al soliştilor inscrişi la concurs Dr. Edmund Klein, dermato genului lichid Cercetările au din Uniunea Sovietică cu aju zii, seri de ghicitori sau recen
levat atunci unele aspecte negative privind activitatea co severe pentru etapa a doua. este ncsatisfăcălor. Care este log la Institutul „Roswell Pari: arătat că temperaturile hidro torul căruia se pot obţine fas- zii ca „Prietenie, dragoste, că
misiei regionale de organizare a concursului, a biroului Co — O întrebare: cu prilejul situaţia in prezent? Memorial" din oraşul Duffalo, genului lichid nu distrug ce ciculi de electroni, pozitroni sătorie", „Reporter în anche
mitetului regional pentru cultură şi artă, făcindu-sc propu mesei rotunde s-a propus con — Cilcva cifre. Numărul for a făcut cunoscut că prin meto lulele umane. şi fotoni cu energii uriaşe. tă", „Cartea, cel mai bun prie
neri şi sugestii pentru impulsionarea concursului, folosirea stituirea unui colectiv caic să maţiilor artistice angajate in da „Chimioterapiei“ există o + Principala piesă a acestui ten al tineretului", „Din viaţa
specialiştilor şi adoptarea unui stil de muncă viu, mobili cerceteze tot cc este mai au concurs au crescut de la 767, şansă de 60-98 la sută de vin O interesantă experienţă a accelerator este un clectromag- şi opera lui George Călincs*
zator. tentic şi mai interesant in fol cîte au fost la început, la 070 decare a cancerului pielii. Me fost realizată de profesorul net inelar cu diametrul dc cu", ş a.
După o lună de la publicarea opiniilor formu clorul Hunedoarei. S-a consti In mod deosebit a crescut nu dicamentul se administrează bulgar Dahmetiev de la Ca cca. 70 m, prevăzut cu o pistă Deosebit de interesant a fost
late şi a dezbaterilor cc au avut loc, am solicitat participan tuit acest colectiv? mărul rle tarafuri, grupuri vo sub formă de pomadă care sc tedra dc fizică experimentală magnetică pentru mişcarea cir programul recentei „joi pentru
ţilor la masa rotundă — cît şi altora — să informeze citito — Nu, de;i ar fi fost bine cale, fanfare şi fluieraşi. Aş aplică pe pielea canceroasă. A- şi biologic a Universităţii din culară a electronilor accele tinerel" cînd s-a organizat o
rii cu măsurile care au fost luate pentru ca actualul concurs ceasiă metodă pare să fie mai Sofia. Un liliac congelat de a raţi. De-a lungul acestei piste discuţie la „masa rotundă"
al amatorilor să se inclicic cu rezultate cit mai bune. adăuga insă că sporirea for eficace decît aceea a razelor cesta la temperatura de minus sint prevăzute cavităţi de re pe tema „Despre buna-cu-
Scurt răspuns maţiilor trebuie să meargă mî- „X" sau chirurgicală Reuşita 5 grade Celslus şi nemaidind zonanţă în care sc creează în viinţă şi comportare in socie
nă in mină cu calitatea, luciu
pare să aibă şi o latură pozili- ce nu se intîmplâ tratamentului este mai sigură nici un semn dc viaţă, a în momentul necesar un cimp e- tate" unde tov. dr. Bîrcă Boris,
Sînt încă vă. Răgazul mare a permis o negativ — In privinţa acoperirii ge în cazul formelor precanccroa- ceput să respire la numai 6 mi lectric puternic care accelerea prof Ţugui Eusignie, Hususan
mai bună pregătire pentru li nurilor prevăzute in regula sc. nute de la scoaterea lui din ca ză electronii In moi puţin de Cornel şi alţii au discutat
nele formaţii; altele dimpotri Reamintindu-i de discuţiile ment? Dr. Klein a declarat că me mera refrigeratoare. Experien o sutime de secundă, electro pe marginea temei de mai
probleme vă, au mers pe principiul „a de la masa rotundă, i-am adre — in general ele sînt acope toda sa nu a dat insă rezultate ţa, care constă deci în aduce nii fac 15.000 rotaţii în camera sus, probleme cum sînt:
vem destul timp" şi, deci, tot sat tovarăşului Gheorghe Săcâ- rite Totuşi, mai rău stăm cu în tratarea aşa-numitului „can rea unui organism viu in stare cu vid şi sint acceleraţi de la „Cum să ne îmbrăcăm",
„Cum trebuie să salutăm şi să
nepregătite sînt. Dar, consecin Juş, secretar al Comitetului re formaţiile de estradă şi orches cer negru", din cauza prezen de anabiozu, a fost precedată 50 milioane Ia 6 miliarde elec
nerezolvate ţa acestei „organizări" o sim gional al U.T.C., următoarea trele de muzică uşoară. ţei unui pigment negru de me de numeroase altele făcute cu tron volţi. respectăm oamenii vîrstnici",
„Urmările fumatului şi reguli
ţim de-abia acum cînd nu reu întrebare: lanină. diferite specii de animale mici. Sursa iniţială de electroni le care trebuie să le respecte
— In primul rinei aş vrea să şim să asigurăm numărul de Aţi susţinut atunci părerea, Din cele relatate mai sus se este un accelerator liniar cu fumătorii", „Cum se invită o
amintesc că opiniile au fost specialişti care să participe la pc care au aprobat-o şi ceilalţi, desprinde faptul că in ultimul Interesante experienţe Cca mai mare clicc ajutorul căruia sc obţine un fală la dans şi cum să ne com
juste — ne spune tovarăşul fiecare fază de concurs. Aceas că este necesar ca comisia re timp se manifestă o mai mare flux intens de electroni cu e portăm in timpul dansului",
Ioan Pirvan, secretarul Comi ta facilitează promovarea u gională să se intilncască mai preocupare pentru concursul ale profesorilor nergii de 50 milioane electron discuţii care au fost primite cu
tetului regional pentru cultură nor formalii fără valoare ar des, să analizeze stadiul in care al Vlll-lea. că s-au luat unele navală din lume volti.
şi artă. tistică. se află concursul. S-a întîlnit măsuri şi că acestea continuă. EUingcr şi Bahmctiev un deosebit interes de către ti
— Cu prilejul mesei rotunde comisia vreodată de atunci? 1 Păcat insă că uncie propu O firmă japoneză a terminat neri.
s-au adus unele obiecţii la a — Nu. Nu s-a întîlnit. neri bune făcute atunci nu Robert C. Ettinger, profesor execuţia celei mai mari elice O plantă puţin Pentru viitor. în atenţia noas
dresa Comitetului regional pen şi-au găsit concretizarea. Acum de fizică la Colegiul Highland navale din lume. Elicea este tră stă pregătirea unui pro
tru cultură şi artă. Ce nc pu Este necesară s-au făcut altele Vor rămine Pari Community din Detroit, destinată celui mai mare vas obişnuită gram cît mai bogat in aşa fel
teţi spune despre măsurile ca ele în suspensie? Socotim că a anunţat că au fost întreprin petrolier din lume şi cintâreşte ca în cadrul căminului cultu
re au fost luate? pasiune, dăruire Şi număr dar important este să nu cedăm se o seric de experienţe care .18,2 t. Ea este executată din- Pe versanţii Munţilor Ro- ral să fie pregătite şi prezenta
niciodată lipsei de perseveren
— La 17 ianuarie Comitetul tă. au dus la rezultate surprinză- tr-un aliaj de nichel-aluminiu- dope, în apropiere de Plovdiv,
executiv al Sfatului popular şi calitate I. CIODOTĂ creşte o plantă puţin obişnui te activităţi care să contribuie
regional a dezbătut pe larg, în — La masa rotundă s-au dez tă, cunoscută sub denumirea din plin Ia educarea oamenilor
cadrul \inei şedinţe, modul cum bătut multe aspecte ale actua de „Silivrialcul din Rodoper\ şi totodată să creeze posibilita
se desfăşoară activitatea cultu- lului concurs, ne-a relatat tov. Originară din China, planta a tea oamenilor de a petrece tim
ral-educativâ în această peri Groza Petru, membru al birou — Plinire măsurile pe care fost transportată aici din pro
oadă şi, desigur, şi concursul al lui executiv al Consiliului re Ic-am luat după intîlnirea de la vincia Unan. Ceea ce este neo pul liber in mod cit mai plăcut
Vlir-lea Concluziile care au gional Hunedoara al Uniunii masa rotundă a fost în primul bişnuit la ea, este faptul că şi educativ.
fost desprinse şi măsurile generale a sindicalelor. In ur rind pregătirea de specialitate poate fi păstrată în ierbar timp
ce urmau să fie luate şi-au ma publicării opiniilor, in bi a formaţiilor artistice — ne re de 10, 20 şi chiar 30 de luni, IOAN RODEANU
găsit concretizarea intr-o de roul executiv al Consiliului re latează tovarăşul Petru Ardcu, după care replantată, ca se re
cizie a comitetului executiv gional am avut o dezbatere cu directorul Casei regionale a generează şi apoi continuă să activist al Comitetului raional
care a fost transmisă sfaturi privire Jn preocuparea organi creaţiei populai*. Pe baza unei se dezvolte. U.T.C. Sebeş
lor populare. zaţiilor sindicale pentru orga planificări riguroase melcdiş-
După şedinţa de analiză din nizarea şi desfăşurarea con lii casei de creaţie ajută prac 9 C9 089 oa wm ina o a s a
tic. la faţa Jocului, timp de 4
cadrul comitetului executiv, clusului. Alunei s-a stabilit ca
zile pe săptămină formaţiile
modul cum se desfăşoară con toţi membrii biroului executiv care se pregătesc pentru con l
cursul al Vlll-lea a fost obiec să se ocupe mai mult de pre curs. In fiecare luni sau marţi,
tul unei dezbateri la Sfatul gătirea concursului, de îndru după întoarcerea melodiştilor PENTRU TIMPUL
popular regional, la care au marea consiliilor locale, de stu de pe teren, analizăm aspec i
participat vicepreşedinţi ai dierea posibilităţilor pentru tele înlilnite, stadiul şi desfă
sfaturilor populare raionale, se creşterea numărului formaţiilor şurarea fazelor de concurs şi
cretarii comitetelor raionale şi îmbunătăţirea repertoriului facem propuneri comitetelor e mmwAsm LIBER
pentru cultură şi artă şi di In urma măsurilor luate, de pentru cultură cu privire la
rectorii caselor raionale şi oră la data publicării mesei ro îmbunătăţirea calităţii specta
şeneşti de cultură In cadrul a- tunde numărul formaţiilor şi al colelor, a valorificării tradiţii i Sfatul medicului : Prevenirea
ceslei dezbateri au fost relie artiştilor amatori ai sindicate lor culturale. Vineri tulburărilor în primele luni
fate noi aspecte ale modului lor au crescut de la 206 forma de sarcină ; 9,42 Suita „Cinte
cum se desfăşoară această în lii, cîle erau atunci, la 270, iar —■ Cu privire la tradiţii, ne i ce şi jocuri" de »Liviu Conies ;
trecere, subliniindu-se necesi al artiştilor amatori de la 3 564 puteţi spune ceva concret? 17 10.30 Vreau să ştiu (reluare);
tatea ca sfaturile populare să ia 4.600. — Da. In ultimul timp Casa 11,20 Meridiane — agendă cul
se ocupe mai îndeaproape de — Sintcti mulţumiţi cu a- de creaţie a adunat în două a turală ; 11,45 „Maramureş,
buna organizare a concursului. ccastă creştere? caiete pc care le-a tipărit — ţară veche" — emisiune de
Pe linia Comitetului regio — Oricum, e mai bună decît „Prelucrări de folclor muzical" feb ru arie folclor muzical ; 12,10 Muzică
nal pentru cultură şi artă, au înainte. Dar, pentru noi spori şi „Ca la nunlâ" — cele mai ■
fost stabilite, de asemenea, li rea formaţiilor, a numărului Inimoase cintece şi Jocuri din opereta „Lysistrata" de
nele măsuri concrete. Activiştii de artişti amatori va rămine ca populare din diferite zone ale Gherase Dendrino ; 12,45 For
comitetului au fost repartizaţi o sarcină permanentă. Mai ne regiunii Fiecare caiet a fost B Spectacole maţiile Dinu Şerbănescu şi
să îndrume practic pe teren mulţumiţi sînlem în ce priveşte multiplicat in cîte 150 exem Willi Fantei ; 13,30 Inlîlnire cu
un număr mai mare de zile pe calitatea Pe această linie plare şi difuzat caselor de cul melodia populară şi interpre
sâplămîncn, el participînd Ia fie ne-am propus să facem o ana tură şî cluburilor. O bună par 8 LUPENl : „Concert dc mu tul pi*ferat ; 15,00 Cîntă Du
care fază de concurs liză a modului cum se preocu te dintre formaţiile de dansuri, zică populară". Ansamblul ar mitru Bâlăşoiu şi Alexandru
— Cc socotiţi că ar trebui pă instructorii artistici de pre de cor, grupurile vocale şi so- tistic „Nicolae Bălcescu". Or Ţitruş — muzică populară ;
să sc mai întreprindă pentru gătirea lor profesională şi a lişli au cuprins în repertoriul a chestra populară „Taraful Gor- 16.30 O poveste pentru voi.
ca întrecerea să aibă o finali formaţiilor pe care le au în lor cînlece şi jocuri cuprinse jului" Tg. Jiu. copii : „Clinele învăţat" ; 16,5»)
tate cît mai eficientă? primire. Mai ales la Petroşani, în aceste caiete. GÎRBOVA : „Veselie, astă Studioul tînârului interpret:
— Ar mai trebui încă multe. am constatat că artiştii ama Pe linia valorificării tradiţii a seară, cu estrada” — muzică violoncelistul Uea Cătălin ;
Dar aş vrea să mă opresc la tori sînt foarte entuziaşti şi lor ne preocupă in mod deo Numeroase formaţii artistice ale căminelor culturale participă la întrecerile din ca populară şi uşoară. Teatrul de 17,10 In slujba patriei ; 17,«O
un impediment, pe care ni doresc să i*alizeze lucruri fru sebit suita de dansuri moţeşli drul celui de-a) Vlll-lea concurs pc ţară al formaţiilor artistice dc amatori. In fotogra stat de estradă Deva. Natura în muzica pentru pian
l-am creat singuri Noi n-am moase. dar — spuneau ei: „tre de la Bulzeşlii de Sus, obice fie : brigada artistică din Doştat, raionul Sebeş, evoluînd in cadrul fazei de concurs caro a SIMERIA VECHE: „Pe ari a lui Liszt ; 18,03 In jurul glo
luat la vreme măsuri pentru buie să avem cu cine lucra". iul de nuntă de la Prâvăleni, a avut loc de curînd la Pâuca. pa dorului". — Concert de mu bului ; 18,40 Radio simpozion!
eşalonarea în timp a fazelor de Intr-adevăr, trebuie să se lase zică populară şi uşoară. Tea Protecţia muncii — funcţie so
concurs şl. ca urmare, aproape la o parte nepăsarea iar in R trul de slat de estradă Deva. cială şi eficientă ; 19,00 O me
toate au fost aglomerate spre structorii, directorii de clu lodie pe adresa dumneavoas
sfîrşitul etapei. Dintr-un anu buri precum şi ceilalţi acti tră ; 19,30 Melodia zilei : „Un
Cînd se nSroŞiază Gherase Dendrino, text Barbu
mit punct de vedere aspectul vişti culturali să muncească cu I C in e m a gondolier cînla o melodie", de
de
Aurel Felea — cîntâ
8
DEVA : Cartea de la San
de melodii româneşti (partea a
Michele (cinematograful „Pa Constantinescu ; 20,30 Concert
li* tria") ; Notrc Dame de Paris Il-a); 21,05 Atenţiune părinţi!
(„Arta"); SIMERIA : Casa din Poşta părinţilor; 22,20 Viaţa
D I V E R S E Montevideo ; HUNEDOARA : de concert a Capitalei : frag
senMmenSuE ptuiern*. învăţătorul din Vigcvano („Si- mente din concertul susţinut
derurgistul") ; Rideni cu Stan de cvartetul compus din Lu
unde îl are. A încercat s-o şi Bran — în completare : Un cian Rogulski, H. Schncidcr,
Ollo Rolh şi Tiberiu Ungu-
nasture („Flacăra"); Bă
Casa neterminată scalde. De prisos, hoţul se dc- (Urmare din pag I) rele. Nu prea asculta nici el de De aproape cinci luni, Con noscul din pattca la duioşia, ieţii de Ia tonomat — in reanu ; 23,04 „Iţi dedic o me
mascase singur.
talul său. Era lacul şi răspun stantin Lungu trăieşte in fami mingiierca, alintaica. In locul completai* : Acul („Construc lodie" !
Cetăţeanul Cornel Vasiles- dea obraznic. II auzeam mereu lia Tolgyi. Se simte aici toarte acestora ei au văzut curgind la torul") ; TELIUC: Casa Ric-
cu, responsabil la restauran Răzbunarea lui Duma — Nici eu nu ştiu. S-a adu pomenind de mama lui care bine, incomparabil mai bine de crimi pe obrajii mamei, au vă- cordi ; PETROŞANI : Femeile
tul din Haţeg, îşi batea mereu nat allla rău in mine că nici murise. Ce s-o petrecut înainte ciI in propria iui lamilie. Aici znt-o vinulă de bătăi, au auzit („7 Noiembrie"); Faust XX Televiziune
Intre Ion Duma şi Muntean
capul cum să facă, să dreagă Petre II, au existat de multă nu vreau să-l mai văd. în lamilio lor nu şliu. Eu aş a găsit adevărata înţelegere şi strigate, înjurături in loc de („Republica") ; LUPENl : Cei
ca să-şi ridice casă nouă. S-a vreme neînţelegeri şi certuri. Tatăl, liul şi actuala lui mo vrea să vină acasă. Dc multe mingiiere paternă. vorbe blajine, calde. Aceste sce 7 din Tcba („Cultural"); LO- 18,00 Pentru cei mici : „Ala
gindit cl ce s-a gindit şi deo Şi iată că intr-o zi Duma s-a mii au lost chemaţi după cele ori mă duc la poarta şcolii şi-l — Ce v-a îndemnat să-l a- ne au rămas săpate adine în 3 NEA : Fiii „Marii Ursoaice” Bala" ; 10,25 Pentru tinereUil
sui le le Ic lor.
nu pol li uita
dată a strigat: Evrica ! (Am răzbunat Primul mergea îm intimplalc In ţaţa comisiei tu aştept ca să-l iau acasă. Dar duceţi in lamilie, {inind seama te alît de uşor. De aceea işi („7 Noiembrie") ; Laguna do şcolar : Şcoli şi tradiţii. „Vechi
găsit). Yn ce constă soluţia gă preună cu soţia spre Arhîa. telare şi a organelor de nulii ie im-l văd. Se lercşte dc mine. că mai creşteţi incă 6 copii? — înlotc acum tafa de la line. rinţelor („Minerul") ; VU,L- şcoli braşovene" ; 18,50 Publi
sită ? Nimic mai simplu : dez Pc drum il intilnesc pe Petru In timpul înfăţişării, băiatul nu Nc-am deplasat la liceul De- o întrebăm pc Stela Tolgyi. „Are note slabe" Nu toţi co g CAN : Prea tîrzîu ; CRIVIDIA: citate ; 19,00 Telejurnalul de
şi-a fntors o dată capul spre
lipirea şi lipirea unor etiche IHunteanu. I-a luat cetă cebal, unde esle elev Constan — Am şi eu un băiat in clasa piii sini eminenţi Ei au nevoie Noapte pe autostradă ; ANT- seară ; 19,20 Buletinul circu
te pe sticle. S-a înţeles cu bar- ţeanului din mină bastonul părinţii lui. Vorbea despre ci tin Lungu. Profesoara Valentina a XI-a. coleg cu Coslel Venea de ajulor. dc sprijin. Şi acest a NOASA : Urme pc asfalt; laţiei rutiere ; 19,30 Atlas fol
mana Călina Răzvan ca pc po care obişnuia să-l poarte ca despre cei mai străini oa Surugiu, diriginta lui, allind împreuna cu el să Invele la jutor nu se poate numi nici pe g ORAŞTIE : Golgota — in com cloric : „Depresiunea Oravi-
meni.
sticlele cu vin de 0,60 lei să întotdeauna cu el şi l-a bătut despre cc esle vorba nc-a de noi Intr-o zi insă n-a mai ve departe bătaie, vorbă dură. pletare : In oraşul Iui Puşkîn ţei'’ ; 20,00 Săptămină ; 21,00
aplice etichete cu U.GO lei, iar de l-a frint. Victima a rămas — E adevărat că loloscati des clarat vădind un interes dcosc- nit. L-am intiebat atunci pc Unde e sentimentul patern, („Patria"); Angelica, „marchi Reflector ; 21,15 Avanpremie
pc cele cu vin de regiune, in pe cimp în nesimţire şi cu un bătaia in lamilie ? — U în .bit Iată dc ancheta noastră.* băiatul meu de ce mt mai vine. dragostea de tată la(ă de pro fi za îngerilor" („Flacăra") ; CU- ra ; 21,30 Teleglob : „Thailan
Ioc de 11,G0 Ici, să lipească c- picior rupt. Răzbunarea lui trebăm pc GN. LUNGU, talul — Sint diriginta lui inccpind Mi-a spus câ a fugit de acasu priul lui copil ? Te-ai apropiat GIR : Casa noastră („7 No- da" ; 21,55 „Steluţe de zăpa
copilului
tichetc cu 14,60 lei. Cînd a Duma a fost cruntă. La fel — Ii bateam pentru că nu în din clasa a lX-a. La început a şi că sfd intr-un tunel pe Ce vreodată de cl să-l înţelegi, să-i s iembrie'); ALBA IULIA : dă" — emisiune muzical-core-
fost prins cu miţa in sac, casa de crunte vor fi şi privirile văţau. Invă/a! râu. răni/nea In fiecare tate. l-am spus să-l aducă ime descilrczi gindurilc, tainele su U Cele patru zile ale oraşului graficâ ; 22,40 Telejurnalul de
era aproape gata. N-a apu celor din jurul lui pe care Ic an corigent la o malcric, două. diat la noi Am aliat atunci netului, să-l ajuţi, să-l încura Neapolo („Victoria") ; Cîntind noapte ; 22,55 închiderea emi
Am căutat să mă apropii de cl,
— Altă metodă n-a(i găsit
cat s-o termine. va simţi ca pe nişte lovituri, deci! bălaia ? să stau de vorbă, să-i al/u gin- cum trăieşte acasă, făptui că jezi ? Bălaia e o metodă ana 8 în ploaie („23 August"); 2LAT- siunii.
n-are mamă bună. Ştiu loartc
iar sentinţa tribunalului va fi — Nu md inie leg. Toţi, Îm dunle, visurile. Se ferea întot bine cc înseamnă acest lucru. cronică. Nu c destul să-l a$- NA : Mamă ciudată ; TEIUŞ :
tepţi la poarta şcolii. Nu-I vel
Falstaff ; SEBEŞ : A fost cînd-
Povestea unor binemeritată. preună cu mama lor, au fost deauna dc mine. Era făcut, în Şi eu am rămas fără mamă de In til n i niciodată. Vorbeşte-i si ga va hoţ („Sebeşul"); Minunata
împotriva mea. chistai. Părea că-i apasă întot la vtrsla de 9 ani. Mi s-a rupt a p ro pi et e de el ca o mamă ode- » Angelică („Progresul"); APOL- Cum va ii vremea
apropiele de el ca o mamă ade
Au lost împotrivă pentru că
lanţuri Despotul veneai acasă beai, nu te inte deauna ceva sufletul. M-am dus inima ştiind câ un copil doarme \ ărată. Fă-I să simtă căldura DUL DE SUS : Femeia în ha-
pe cimp, fără mincare, Iară aş
acasă la el dar n-am găsit pe
maternă şi nu frigul sufletesc
resai dc lamilie, i-ai părăsii in nimeni. Atunci am scris părin ternut. Cum trăiesc şi ceilalţi 6 al unei mame indiferente. Ştiai lat; BRAD : Cenuşa — seriile
Gh. Vinţan, lăcătuş Ia Uzina Un astfel dc calificativ s-ar copii, trăieşte şi el Să şl iii că I şî II ; HAŢEG : Nu sint co PENTRU 24 ORE
„30 Decembrie" Cugir, fura cuveni cetăţeanului Ferdinnnd momente grele, pe deasupra ţilor. Nimic. Bunica Iui mai de cind e la noi. copilul s-a că o să-i devii mamă. Şl dacă paci pe stradă.
venea din cînd in cind pe la
i-ai bălul.
de aici lanţuri Gali. Le Pcppel din Sebeş. Acesta obiş mai deschis la suflet, a devenii simţeai că nu te poli apropia de Vreme frumoasă, eu cerul
el. să fi refuza! de la bun în
arunca peste gard, iar In nuieşte (cam de mult) să tra — După ce aţi văzul câ nu şcoală. Dar n plecat de aici din mai prietenos şi finală mai cepui să intri in casa lor. Să noros ziua şi senin noap-
sfîrşitul schimbului Ic ducea gă la măsea şi să facă scan mai vine acasă, l-aţi căulat ? cauza neînţelegerilor dm fami bine. închizi mincarea din tafa unui Radio tea. Izolat, în regiunea de mun
lie. Am stăruit mult să mă a
acasă. Omul opera şi nimeni daluri. Mai mult, vine noaptea — Am spus prietenilor sâ-l propii de el şi pînă la urmă am copil, e un lucru pe care nti-l te, va ninge. Vînlul va sufla
nu ştia nimic. Dar iată că ho acasă complet turmentat, îşi caute. Dar nu l-au găsit. Am reuşit intr-un tel. îmi spunea că tace deciI o tiinţă lipsilă de moderat, cu intensificări loca
scris la Bacău, la Iral ii lui şi
ţul s-a dat singur de gol. In bate nevasta şi copiii, după dacă am văzut câ tui-mi răs tatăl său il bate mereu. într una Un copil a lost nevoit să raţiune. PROGRAMUL I : 5,06 Pro le din sud-est şi est. Tempera
tr-o zi (ziua in care furase lan care-i dă afară, trimiţindu-i să pund am crezut că-i acolo din zile l-am văzut lot zgi\riat. lugu de acasă, să Ittgă de tatăl Poate că gindindu-vă mai gram muzical de dimineaţă : tura. în uşoară creştere, ziua
ţurile), s-a dus la restaurantul doarmă in gară. — Asta după ce aii aliat dm L-am întrebat ce s-a Inlîmplal său. De ce ? Pentru că n-a mai mult asupra celor inlimplate şi 6,15 Actualitatea agrară Scur va fi cuprinsă intre —1 şi -f 4
„Dacia" din Alba lulia. Omu Asemenea apucături desoo- ziar. şi nu mi-a spus nimic. Am a- putut indura bătaia, brutalită plecind urechea la părerile o- tă lecţie de agricultură apli grade, iar noaptea între —5 şi
lui i s-n făcut de chef şi a lice sînt cu totul străine zile _ ? Hat apoi de la colegii lui că a ţile lizice si morale la care piniei colectivului unde lucraţi, cată. Buletin agro-meteorolo- — 10 grade. Dimineaţa ceaţă.
găsit nu ştiu ce de împărţit lor noastre. A trecut de mult — Dumneavoasltă cc părere fugit de acasă şi că a dormit era supus Grija, sentimentul şi \ i se va înduioşa inima şi su- gic ; 6,45 Emisiune pentru pio
cu un cetăţean. Nici una, nici vremea lor. Dacă se mai gă ave/i ? — am întrebat-o pe citeva nopţi in tunelul Celă(H. dragostea paternă erau adesea Itelul şi-l veţi chema acasă pc nieri ; 7,30 „Călătorie în cir PENTRU URMĂTOARELE
două, a scos lanţurile şi dă-i sesc totuşi la unii oameni, ele ZENOVIA LUNGU, mama vitre De cind stă fn familia Tolgyi înlocuite cu metode despotice. fini vostru. Ar li o dovadă că cuit" — muzică uşoară ; 8,25 2 ZILE
la bătaie. Obiectul a devenit trebuie stirpite ca pc un niare gă a copilului. a început să Invele mai bine, „Copiii nu lin la mine" — spu mai avefi încă inimă, că nu v-a Moment poetic interpretat de Vreme schimbătoare, cu ce
suspect. A fost întrebat de tău social. — Inlr-adevăt solul il bălea e mai disciplinat, mai curat, mai nea tatăl său. Cum să (ino, să pierit definitiv demnitatea şi ca Catiţa Ispas ; 8,30 La micro rul variabil Temperatura în
pc copil pentru câ lua note îmbrăcat te iubească, dacă ei n-au cu- litatea dc om. fon, melodia preferată ; 9,30 creştere.