Page 55 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3773

ADUNĂRILE SATE$T! Şl Din munca şi viaţa

GENERALE ALE ceferiştilor

COOPERATIVELOR I Centralizări electrodinamice

CONSUN SS CREDIT din regiunea Argeş se electu- prin intermediul tabloului si­
In numeroase staţii C.F.R.
co­
noptic al pupitrului de
eazâ lucrări pregătitoare în ve­ mandă.
derea Introducerii centralizării Lucrări asemănătoare se fac
Dragostin Mura, Virgil Frenţ electrodinamice. In staţia şi în staţia Goleşti. Aici vor fi
Carenţe în şi alţii, conducerea coopera­ Piatra Olt, după ce au fost ter­ prelungite liniile existente şi
tivei nu s-a preocupat de a minate lucrările de sistemati­ se vor construi altele noi. Pen­
asigura permanent in magazin zare, s-a trecut la montarea tru instalaţia de centralizare
aprovizionare întregul sortiment de mărfuri instalaţiilor exterioare : sem­ electrodinamicâ urmează a se
construi un bloc turn şi 4 ca­
nale electrice, electromecanis-
conform nomenclatorului şi a
cererii de consum a populaţiei. me de macaz etc. Tot aici se bine pentru coloanele de ma­
In discuţiile lor, cooperato­ va construi o cabină turn din nevră şl acari, precum şi o
Moment important în viaţa rii au criticat şi conducerea care va putea fi supravegheată clădire pentru revizia vagoa­
cooperativelor de consum şi I C.I. Deva, care nu a onorat şi dirijată întreaga activitate nelor.
credit, adunările săteşti şi ge­ în întregime notele de coman­ Brigada minerului Sabin Ghioancă de la Lupeni a fost declarată fruntaşă în întrecerea socialistă pe anul 19GG. A
nerale au constituit un prilej dă şi nu a respectat zilele de Timpul scurs din acest an confirmă hărnicia minerilor prin plusurile de producţie realizate faţă de plan.
de analiza profundă a activităţii aprovizionare a magazinului. Fotoreporterul nostru N. Moldovennu a surprins un schimb din această brigadă, condus de Ioan Ghioancă, îna­ îmbunătăţirea indicilor
desfăşurate in anul trecut, de Cooperatorii au. arătat apoi inte de a Intra în mină.
scoatere în evidenţă a rezer­ că la Gurasada a fost înfiin­
velor existente pentru o mai ţată o secţie de reparat bici­ de utilizare a vagoanelor
bună deservire a populaţiei clete care în prezent nu func­
rurale. Despre aceste proble­ ţionează, fiind nerentabilâ. De amatori, mai ales la sate. In In cadrul regionalei C.F.R. vagoane, aproape 40.000 tone
me ain primit in ultimele zile aceea, asemenea acţiuni tre­ Regiunea Hunedoara cele 83 cămine culturale acti­
numeroase veşti de la cores­ buie in viitor mai bine gîn- vează in prezent 202 formaţii Braşov, indicele de utilizare a de mărfuri, economisindu-se
vagoanelor de marfă a fost
în medie zilnic 61 vagoane.
pondenţii voluntari Din satul dite. in care sînt cuprinşi 2,111 ar­ îmbunătăţit anul acesta cu 1,5 Fruntaşe în acţiunea de îm­
Ţclna, comuna Ighiu, tovarăşul tişti amatori.
Sandu Ilorco ne relatează că la sută faţă de plan. Datorită bunătăţire a indicilor de uti­
lizare a vagoanelor sint gru­
acestui fapt s-au transportat
in adunarea sătească a coope­ Succese importante s-au ob­
raţiei de consum s-au scos in Ce aşteaptă In c i f r e şi f a p t e ţinut pe linia electrificării sa­ in plus de la 1 ianuarie şi pt- pele de mişcare de la Braşov,
evidenţă realizările obţinute telor. Dacă în anul 1950 pe cu­ nă acum, cu acelaşi număr de Sibiu, Tg. Mureş şi Blaj.
Printre altele s-a precizat că prinsul raionului existau doar
planul de aprovizionare şi des­ restanţierii? 3 sate electrificate, in anul Modernizarea unităţilor
facere pe anul trecut s-a înde­ Peste tot, in raionul Haţeg, noul şi-a lăsat amprenta, Ca urmare a măsurilor luate 19CC, numărul acestora s-a ri­
plinit în proporţie de 113 şi viaţa oamenilor muncii din această minunată parte a re­ de partidul şi statul nostru, ve­ dicat la 85, ceea ce reprezintă
respectiv 106 la sută Evident, giunii a devenit din ce în ce mai îmbelşugată. niturile oamenilor muncii au 73 la sută din totalul locali­ sanitare pentru feroviari
aceasta demonstrează creşte­ Intr-una din coresponden­ Prezentăm mai jos în cifre şi fapte, doar citeva din sporit conţinuţi. Salariul mediu tăţilor rurale.
rea nivelului de trai al oame­ ţele ce ni le adresează tovară­ realizările înfăptuite aici în anii puterii populare. a crescut in 1966 cu 53,8 la
nilor muncii de la sate. Dar şul Ioan Onifa, şeful serviciu­ sută faţă de 1959 şi cu 6 la Şi in domeniul invăţămtntu- In ultimul timp au fost e­ nale CLF.R. efectuează un mU
este necesară o mai bună a- lui organizare de la Uniunea sută faţă de anul 1965. lui s-au înregistrat progrese fectuate lucrări de moderniza­ nuţioAÂxamen al muncitorilor^
provizionarc a unităţii cu măr­ regională a cooperativelor de simţitoare. Citeva cifre sînt e­ re a unor unităţi sanitare pen­ care aprinde teste de pslho-
furi pentru a satisface nevoi­ consum, ne scrie despre mo­ In ultimii ani, pe harta ra­ 1959, sporul zilnic de creşte­ Pentru modernizarea şi dez­ dificatoare. tru muncitorii feroviari. Ast­ fiziologie. Formaţia mobilă sa«
le mereu crescînde ale coope­ dul în care s-a desfăşurat adu­ ionului au apărut noi obiecti­ re în greutate a animalelor voltarea reţelei comerciale, în fel, Ia spitalul C F.R. Timi­ nitarâ — o adevărată policli­
ratorilor In discuţiile purtate, narea generală a cooperativei ve industriale. A fost construit fiind mai marc în 1966 dccit anul 1966 s-au cheltuit 1.468.000 şoara a fost amenajat un bloc nică pe roate — desfăşoară o
tovarăşii Gligor Oniclie, Petru de credit din Vinerea. şi dat în exploatare un mo­ în anul 1965, cu 0,150 kg. Ici, cu 389,3 la sută mai mult In anul 1959, in raion exis­ de terapie intensivă, la spita­ intensă activitate curativă şl
Dan, Toader Trifan, Toma Pre- Din dezbateri a reieşit că dern complex dc industrializu- tau 103 unităţi şcolare, frec­ lul C.F.R. Cluj o fost mărită profilactică, printre acţiunile
cup si alţii, au arătat că în bilanţul activităţii cooperati­ re a cărnii, o staţiune de ma­ ventate dc 5.317 elevi, iar nu­ capacitatea de spitalizare, iar ei înscriindu-se circa 20.000
anul trecut au fost perioade vei din anul trecut a fost rod­ şini şi tractoare, o uscătoric mărul cadrelor didactice era la Bistriţa a luat fiinţă o cir­ de examene profilactice şl
cind în magazin nu s-au găsit nic. Numărul membrilor a dc fructe, iar alte obiective dc 236. In anul şcolar 1966— cumscripţie sanitară nouă. 45.000 de radiofotografli me­
maşini de gătit, de tocat carne, crescut cu 280, ajungînd în to­ şi-au lărgit capacitatea de pro­ RAIONUL HAJEG 1967 şi-au deschis porţile 128 Periodic, policlinicile regio­ dicale.
boia de ardei, diverse mate­ tal la 3 000. Paralel cu aceasta, ducţie. dc şcoli, în care învaţă 7.516
riale de construcţii etc., pe care la fondul soci.nl s-au încasat eicvi, sub supravegherea aten­
oamenii au fost nevoiţi să le sume de bani cu 50 la sută Faţă de anul 1959, in anul tă a 419 cadre didactice.
procure de la centrul de raion inai mari decît se prevăzuse 1966 numărul mediu scriptic
Slab a fost organizată apoi iniţial, fapt ce a permis coo­ de salariaţi a crescut cu 32,5 Aceasta n permis să se livreze, decît in 1959. Au fost construi­ Fondurile alocate de stat
difuzarea cărţii. La Ţelna se perativei să acorde împrumu­ la sută. numai în ultimii doi ani, pes­ te noi unităţi dc desfacere pcntnt manualele şcolare dis­
din
tribuite gratuit elevilor
obişnuieşte ca difuzorul vo­ turi la un număr de 1000 mem­ te 2.100 tone carne. pentru depozitarea mărfurilor ÎWTBEPBIWPEHEA FORESTIERA
luntar al cooperativei să alea­ bri. Pentru dezvoltarea economi­ la Lunca Cernii, Unirea, Rîu clasele I—XI, au atins in 1966,
gă de la depozitul din Alba Referindu-se la îndatoririle că şi social-cullurală a raio­ Cooperativele agricole au de Mori, Boşorod, Livadia, cifra de 330 000 lei.
Iulia cărţile cele mai potrivite membrilor, unii participanţi la nului, numai in anii 10G5— sporit continuu producţia de Nucşoara, riclişa etc. H A Ţ E 6
cerinţelor populaţiei Ajung discuţii, printre care Valeria 1966 s-au alocat dc la bugetul cereale. In anul 1966 ele au S-a îmbunătăţit continuu a-
însă in magazine alte cărţi, Crislea, Nicolae Brici, Ioan stalului fonduri dc investiţii obţinut cu 3 486 tone gria şi Pe raion, volumul mărfuri­ sistenţn medicală, grija pentru
care stau in rafturi luni in şir. Bobolea şi Petru Butuu, au în valoare dc peste 83.480.000 cu 3 456 tone porumb mai lor vindutc călre populaţie a ocrotirea mamei şi copilului. strada Mihai Viteazu nr. 34, telefon 128, raionul Ha­
Despre anumite probleme ri­ arătat că mai sînt cooperatori Ici. mult decît in anul 1959. , crescut în nnul 1966 cu 182,1 Asupra sănătăţii oamenilor ţeg, regiunea Hunedoara
dicate in adunarea generală cîe care deşi beneficiază de împru­ la sută faţă dc anul 1959, jar muncii din raionul Haţeg ve­
către cooperatorii din Gura- muturi, nu achită ratele la In scopul satisfacerii nevoi­ In perioada 1959—1966, Ia sate cu 122,6 la sută faţă de angajează:
sada, ne informează într-o timp Din această cauză, coo­ lor de transport a mărfurilor C.A.P. din raionul Haţeg au ncccaşi perioadă. ghează astăzi 173 cadre medi­
scrisoare trimisă redacţiei to­ perativa nu poale satisface Si călătorilor, la Haţeg a luat plantat pomi fructiferi pe cale şi medii sanitare, iar nu­ pentru centrala întreprinderii, exploatări şi ocoale sil­
varăşul lustinian Podcanu, in­ alte cereri ale membrilor. Co­ fiinţă în anul 1966 o autobază 1.046 ha terenuri improprii Ca pe întreg cuprinsul re­ mărul paturilor in spitale a vice următorul personal:
spector şef la Uniunea regio­ mitetul executiv al coopera de transporturi care deţine in culturii cerealelor. giunii, un avint deosebit cu­ crescut de Ia 183 în anul 1959, — ingineri de exploatare şi transport;
nală a cooperativelor de con­ tivei trebuie ca în viitor să se prezent 122 maşini auto de di­ noaşte activitatea artistică de — ingineri silvici;
sum Deşi planul de aprovizio­ îngrijească de achitarea la ferite tipuri. Efectivele de animale pro­ la 592 în anul 196G. — tehnicieni de exploatare;
nare şi desfacere a fost reali­ timp a ratelor, iar pentru eli­ prietate obştească ~au ajuns în
zat '•! depăşit — arătau în cu- minarea restanţelor să. ia mă­ O dezvoltare importantă a prezent la 11 002 capele bovine — maiştri de exploatare;
vîntul lor tovarăşii Aron Bota, suri în consecinţă. (din care 3.415 vaci), 1.287 ca­ — pădurari cu şcoală profesională.
cunoscut cooperaţia meşteşu­ — tractorişti pentru exploatări forestiere.
gărească. Numărul unităţilor pete porcine şi 19.014 ovine.
dc deservire a crescut Ia 32 in Pentru adăposlirca animale­ Informaţii suplimentare se pot obţine de la ser­
1966, faţă dc una singură în
„PAUZA" DINTRE anul 1949. Pentru deservirea lor s-au construit 105 grajduri, viciul personaladministratfv al întreprinderii.
26 maternităţi, 26 saivane. Au
promptă a cetăţenilor, in anul
fost, de asemenea, construite
1965 a fost construit un mo­ 77 magazii dc cereale şi pu­
SCHIMBURI dern complex. iule.
Staţiunea de maşini şi trac­
toare, înfiinţată la Haţeg in La continua dezvoltare a a- TRUSTUL REGIONAL
(Urmare din pag I) La U.M. Cugir există o maro anul W65, dispune in prezent gricullurii, o contribuţie valo­
rezervă de creştere a produc­ de 199 tractoare, 197 semănă­ roasă o aduc şi cadrele dc spe­
tivităţii muncii. Comitetul de tori şi 49 combine. cialişti din C A P Numărul
raţia de danturat se produc
strangulări din cauza numă­ partid, conducerea u/.incî, tra­ acestora a ajuns in anul 1966 DE CONSTRUCŢII BANAT
rului insuficient de maşini In tează cu uşurinţă luarea unor Gospodăria agricolă de stal la 76, faţă de numai 23 in 1959.
luna ianuarie secţia uzinare măsuri holurile faţă dc cei Sintămăria Orlca, profilată pe
care nu respectă cele 8 orc de
nu şi-a îndeplinit planul Cum zootehnic, a reuşit ca an de an Drept retribuţie suplimen­
vor putea îi atunci recupera­ muncă. Este timpul să se pună •â dezvolte lot mai mult efec­ tară, ţăranilor cooperatori li angajează pentru Grupul 2 Lugoj, grup de gradul 7h
te restanţele în lunile februa­ capăt acestei „pauze" dintre tivele de animale şi să spnreas- I şi pentru şantierul 202 Orşova de gradul II, personal
rie şi martie cu acelaşi număr schimburi şi a plimbărilor fără că continuu producţia acesto­ s-au repartizat in anul 1966 | tehnic ingineresc, pentru următoarele posturi:
de maşini ? Aşa cuin pretinde rost prin curtea uzinei, care ra In anul 19G6, ea a ajuns peste 920 tone porumb, 347
şeful secţiei ? duc la însemnate pierderi de să deţină 1 GOI capete bovine, tone cartofi şi îndemnate sume
Şi în celelalte secţii, deşi dc bani. PENTRU CENTRALA GRUPULUI Nr. 2 LUGOJ
Vrccuscrâ 30 de minute de la producţie. faţă de numai 351 capele in
începerea schimbului, lucrul — inginer şef adjunct;
nu începuse încă. Unii se a­
flau la vestiare pentru a-şi lua — şef serviciu producţie;
salopeta, alţii stăteau de vor­ — şef serviciu tehnic;
bă, unii atunci abia îşi făceau HJaeă (wi ml mă areţi... — şef serviciu mecanizare.
apariţia.
☆
Aşadar „pauza" dintre PENTRU ŞANTIERUL 202 ORŞOVA
schimburi, deşi nu este înscri­ Vă vreau, tovarăşi de la un pod rulant nu ştie sd cuvint, pretindeţi bani. Mare
să în regulamentul dc ordine I.C.S. Hunedoara, pentru că meargă nici pe picioroange, luau nu-i. lei dinlr-un buzu­ — inginer şef;
nar şi pui in altul Doar apar­
interioară, a devenit o practi­ m-aţi părăsit. Voi m-aţi ri­ nici pe armătura metalică, ce ţineţi aceluiaşi minister. Nu­
aţi ridicat-o in... decembrie şi
că curentă Ia U.M. Cugir. In dicat in anul 1963. Uzina „Vic­ mai că cheltuielile nu le su­ — şef serviciu mecanizare;
fiecare zi se pierd sute dc orc toria" din Călan a plătit pen­ aţi uitat de ea. portă ministerul ci preţul de — şef serviciu plan (economist);
bune dc lucru din cauza plim­ tru asta. Sinteţi specialişti in Totuşi cubilourile trebuiau cost al uzinei, colectivul de la
bărilor fără rost prin uzină, construcţii siderurgice. Pe lin­ ridicate şi, cum nu era cu ce, Călan, care drămuieşte fiecare — şef serviciu contabilitate;
a plecărilor mai devreme dc gă furnalele şi laminoarelc pe tovarăşii de la Călan s-au vă­ material. Dacă te gîndeşli un — şef serviciu financiar;
zut forţaţi să scoată un exca-
ia lucru şi a înlîrzierilor. Con­ care le-aţi înălţat la Hunedoa­ pic nici nn-i prea... puţin,
secinţele se cunosc. Nefolosi- ra, eu podul rulant de la depo­ 30—40 de mii de lei pe lună. — patru şefi de lot (ingineri sau maiştri);
rca completă a timpului dc zitul de încărcare a cubilouri- apropie primăvara. Bunii gospodari se gindesc de pe — şase maiştri constructori;
lucru face ca zeci de maşini lor, sini o nimica toată. Poate, Un geam spart la o casă mare acum la felul cum vor trebui să arate parcurile, zonele verzi,
şi utilaje să nu fie folosite la din actaslă cauză m-aţi şi ri­ Dar ce casă mare se putea rondurile oraşului. — trei tehnicieni I normatori;
construi din aceşti bani
de
întreaga lor capacitate, ceea dicat in pripă. ( fâ ile to ti In foto : la sera I.C.O. din Petroşani au răsărit primele — cinci tehnicieni I ataşamente.
ce duce la diminuarea creşte­ La început a căzut betonul cind Uzina „Victoria" din Că­ Hori. Foto: N. MOLDOVEANU
lan plăteşte !
rii productivităţii muncii şi la de la calea de rulare (alt cer­ Se plăteşte indemnizaţie de şantier din prima zi,
încărcarea in mod nejustifîcat tificat de calitate cred că nu In final aţi găsit soluţia op­ 25 la sută, respectiv 15 Ia sută şi spor de vechime pe
a preţului de cost. Este inex­ mai este necesar). Apoi aţi fost vator dc la încărcarea mine­ timă de rezolvare a problemei. şantier de 10 la sută după 3 luni, 15 la sută după un an,
plicabil faptul că în aceste chemaţi, prin august 1966 să reului din depozitul neorgani­ (Nu ştiu cine a îndrăznit să 20 la sută după 2 ani şi 25 Ia sută după 3 ani.
condiţii, productivitatea mun­ dregeţi... betoanele sparte. Am zat, să-l echipeze cu un elec- vorbească pe-aici de lipsă de S P O R T © S P O R T
cii în luna ianuarie a fost de­ fost demontat (era pericol să tromagnet şi să-mi ţină locul. preocupare şi de răspundere. După terminarea lucrărilor de la Oraşul nou se va
păşită cu 2,69 la sută, fără ca cad şi să-mi mp cine ştie ce), In locul lui au închiriat, de Ce oameni!). După îndelunga­ asigura transferarea personalului Ia şantierele din Ti­
indicatorii principali ai pla- şi am fost pus in stare de te calcule de eficienţă econo­
nutui să fie realizaţi. funcţionare pe... butuci. Nu­ la dumneavoastră, un alt ex­ mică, oft ajuns in final la so­ Noul consiliu # In vederea turneului mişoara, Arad, Lugoj, iar pe parcurs, în funcţie de a­
mai că, vedeţi dumneavoastră, cavator pentru care, pe drept luţia optimă de care am amin­ U.E.F.A., reprezentativa dc portul oamenilor, se va da şi locuinţă în aceste oraşe.
tit. Aţi tvimis de la I.C.S.H. fotbal (juniori) a ţării noastre
un... alt excavator, care să-l să fie mai activ va susţine o dublă intilnirc Solicitanţii se vor adresa Ia Grupul 2 Lugoj, strada
înlocuiască pe cel al uzinei cu echipa dc juniori a Tur­ Nicolae Titulescu nr. 74 sau la centrala Trustului re­
„Victoria", Pe lingă Fabrica „Sebeşul” ciei. Meciurile vor avea loc la gional de construcţii Banat, Piaţa Unirii nr. 3 Timi­
Aici, insă intervin eu, podul din Sebeş îşi desfăşoară activi­ 21 şi 23 martie în ţara noas­ şoara.
rulant, cu drept de „veto" şi tatea consiliul sportiv al aso tră. Sc duc tratative pentru
Sf/un categoric că nu sint de a­ ciaţiei T e x tila . Membrii organizarea unei duble întil-
cord să fiu înlocuit, ci ridi­ U.C.F.S. de aici au scos la i­ niri intre selecţionatele dc ti­
cat acolo sus, pe calea de veală cu ocazia unei analize neret ale României şi Izrae-
rulare, unde-mi stă bine o serie de deficienţe pe care lului, care urmează să sc des­
S-a întîmplat intr-o zi că a noul consiliu are datoria sâ le făşoare in cursul lunii martie.
venit pe aici un fotoreporter înlăture printr-o muncă mai T. C. M. M. - secţia
plină de dăruire. La această a­
de la ziar. L-am rugat să-mi sociaţie nu exislâ o evidenţă # Intre 18 şi 23 februarie
facă o fotografie nu ca s-o păs­ a membrilor U.C.F.S. iar pre^ vor avea Ioc la Moscova cam­
trez ca amintire, ci s-o trimi­ gâlirea echipelor care participă pionatele internaţionale de te­ utilaje transport
tă tovarăşului director general in diferite competiţii lasă de nis de masă ale U.R.S.S. La
această competiţie ţara noas­
al 1 C.S H.-ului. Nu de alta, dorit. Echipa de fotbal care ac­ tră va fi reprezentată de Ma­
tivează în campionatul regio­
dar ca să ştie şi dumnealui că nal nu se pregăteşte aşa cum rin Alexandru, campioană eu­ cu sediul în Bîrcea Mică, regiunea Hunedoara, tele­
dacă constructorii nu mă vor, trebuie. In plus asociaţia nu ropeană, Elconora Mi halca, Do­ fon 1504,
cu îi vreau şi cit se poate de s-a preocupat de asigurarea ba­ rin Giurgiucă, Gh. Cobîrzan şi angajea?it:
Adalbert Rcthi.
curînd. zei materiale. De asemenea — mecanici auto Diesel;
este necesar să existe mai mul­ După aceste campionate, ju­ — mecanici utilaje;
EU, PODUL RULANT tă preocupare pentru pregăti­ cătorii fruntaşi din (ara noas­
(pentru conformitate rea echipei de handbal fete ţi- tră vor participa între 2 şi 4 — şoferi categoriile I, II, III cu vechime;
cu originalul nînd cont că în fabrică sînt martie la „internaţionalele” — tractorişti;
S. POP) multe amatoare de sport.
DORIN LADARU Angliei, programate la Brigli- — maiştri auto utilaje.
corespondent ton.