Page 57 - Drumul_socialismului_1967_02

U3 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VA I
SECRETARUL BENERAL AL C.C. AL P.C.R.,

NICOLAE CEAUŞESCU, A PRIMIT PE MINISTRUL

AFACERILOR EXTERNE AL FINLANDEI,

AHTI KARJALAINEN

Secretarul general al Comi­ P.C.R., Mircea Malita, adjunct probleme ale politicii interna­
tetului Central al Partidului al ministrului afacerilor exter­ ţionale actuale, exprimlndu-se
Comunist Român, Nicolae ne, $i Nicolae Vancea, ambasa­ dorinţa comună ca relaţiile
Ceauşescu, a primit vineri la dorul României la Helsinki. dintre cele două ţâri sâ fie
amiază pe ministrul afacerilor Ministrul afacerilor externe dezvoltate continuu, in intere­
externe al Finlandei, Ahtî finlandez a fost însoţit de sul ambelor popoare, ceea ce
Karjalainen, care face o vi­ Bjorn-Olof Georg Alholm, contribuie la crearea unul cli­
zită in ţara noastră. ambasadorul Finlandei la Bu­ mat favorabil de cooperare şi
La primire au participat cureşti. înţelegere între popoarele
Corneliu Mânescu. ministrul a­ In timpul convorbirilor, a a­ europene, serveşte cauzei păcii
facerilor externe. Andrei Pâcu- vut loc un schimb de păreri in lume
raru, şef de secţie la C.C. al privind relaţiile dintre Româ­ întrevederea s-a desfăşurat
ANUL XIX NR. 8774 SlMBATA 18 FEBRUARIE 1967 nia şi Finlanda, precum şi într-o atmosferă cordială.

Un imperativ al muncii de partid Secvenţe^ din munca Oaspetele finlandez

primit la Consiliul de Stat
La poarta principală şi la Consiliul de Miniştri

PERFECŢIONAREA Stat al Republicii Socialiste nescu, ministrul afacerilor ex­
Preşedintele Consiliului de
Au participat Corneliu Mâ­
România, Chivu Stoica, a pri­
terne, Mircea Maliţa. adjunct
a c o m b i n a t u l u i mit vineri pe Ahti Karjalainen, al ministrului, Nicolae Vancea,
ministrul afacerilor externe al
ambasadorul României la Hel­
Finlandei. sinki. ’■
. Au participat Grigore Gea- Georg Alholm, ambasadorul
Au fost de faţă Bjorn-Olof
CONTINUĂ A CONDUCERII principală a marelui combinat : nistrul afacerilor externe, Mir­ Finlandei la Bucureşti, func­
Metaforic vorbind, poarta
mânu, secretarul Consiliului de
Stat, Cornelîu Mânescu,
mi­
hunedorean este staţia CF.R
ţionarii superiori din Ministe­
Peştîş. Prinlr-un adevărat flux
cea Mallţa, adjunct al minis­
şi reflux ordonat pe această trului afacerilor externe, Nico­ rul Afacerilor Externe al Fin­
landei, care însoţesc pe oaspete.
arteră meLalică de circulaţie lae Vancea, ambasadorul In cursul întrevederii, care
intră şi ies zilnic din combi­ României la Helsinki. s-a desfăşurat într-o atmosferă
nat peste 800 de vagoane încăr­ Au fost prezenţi ambasado­ cordială, au fost abordate pro­
cate cu mărfuri pentru benefi­ rul Finlandei la Bucureşti, bleme de interes comun
ciari, cu materii prime pentru Bjorn-Olof Georg Alholm, şi
siderurgişti. E un du-te-vino persoanele oficiale care Înso­ ★
ACTIVITĂŢII ECONOMICE dirijat şi controlat pînă la a- ţesc pe oaspete. In cursul dimineţii de vineri
mânunt. Cu acest prilej a avut loc un au continuat convorbirile. între
...Zi obişnuită de februarie. schimb de păreri referitor la miniştrii afacerilor externe ai
Ridicarea calitativă a în­ brici de aglomerare de la Hu­ Din megafon răsună vocea di­ dezvoltarea relaţiilor de cola­ României şî Finlandei
tregii activităţi economice a nedoara. rijorului acestui angrenaj de borare între România şi Fin­ Au fost discutate probleme
devenit în etapa actuală un im­ GHEORGHE CALIN De altfel, este de arătat aici muncă — impiegatul de miş­ landa. internaţionale care interesează
perativ, o necesitate obiectivă. că unele din deficienţele a­ care : întrevederea s-a desfăşurat ambele state.
Plenara C.C al P.CR din de­ prim-seeretar al Comitetului mintite ar fi putut fi eliminate într-o atmosferă cordială. ☆
cembrie anul trecut a dezbătut regional Hunedoara dacă controlul unor comitete — Către ambele cabine! Cu ☆ Seara, ministrul afacerilor
in profunzime întreaga com­ orăşeneşti şi raionale de partid nr. 119 la orele 11,30 trenul Vineri dimineaţa, preşedin­ externe al Finlandei, Ahti
plexitate a problemelor legate al P.C.R. s-ar fi exercitat sistematic, e­ 2651 va gara pe linia a doua. tele Consiliului de Miniştri al Karjalainen, a oferit în saloa­
de perfecţionarea activităţii în nergic, urmărind nu numai în­ Ecoul se împrăştie peste în­ Republicii Socialiste România, nele hotelului „Athenee Palace"
toate compartimentele econo­ lăturarea temporară a neajun­ treaga staţie şi amuţeşte. Doar Ion Gheorghe Maurer, a pri­
miei naţionale, stabilind direc­ pentru cîteva clipe, căci se re­ La staţia CF.R. Simeria-Triaj, ceferistul Ion Păcuraru, mit pe ministrul afacerilor un dineu în onoarea ministru­
ţiile principale în care este ne­ mia regiunii şi pe care nu nu­ surilor, ci şi măsuri pentru vine: fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1966, dirijează ma­ externe al Finlandei, Ahti lui afacerilor externe, Corne­
cesar sâ se acţioneze pentru a mai le consemnăm, dar acţio­ prevenirea apariţiei lor, ar fi — Trenul 2651 va intra la li­ nevra unui tren. Karjalainen. liu Mânescu.
urmărit nu numai indicii can­
oh''ne în industrie, agricultu­ năm cu toată energia pentru titativi ai producţiei, ci mai nia a doua Echipa complexă
ri in celelalte domenii o a le înlătura. Anul trecui, de ales cei calitativi. Asemenea să iasă in teren...
altâ eficienţă economică. Ur- pildă, în Valea Jiului s-au pro­ Peste cîteva momente echipa
mînd indicaţiile cuprinse în dus peste plan 42.000 tone de neajunsuri se mai întîlnesc-în intră in acţiune. Lăcătuşii de Intîlniri cu cititorii
activitatea Comitetului orăşe­
cuvintarea la plenară a tova­ cărbune. Puţini sînt aceia care nesc de partid Pelroşanî şi a revizie, magazinerul comercial, ACTUALITATI HUNEDORENE
răşului Nicolae Ceauşescu, or­ se gîndesc astăzi la ce s-a rea­ Comitetului raional de partid scriitorul de vagoane, şeful de
Intre 17-19 februarie, in ca­
ganele şi organizaţiile de partid lizat şi mult mai mulţi la ce Orâstie. manevră cu personalul din drul .Lunii cărţii la sate", la
analizează în spirit constructiv, s-ar fi putut obţine prinlr-o subordine, impiegatul de miş­ căminele culturale din regiune torii Nicolae Ioana, Iv. Marti- de aer comprimat se va mări tiu astăzi, activităţile cuprinse
multilateral, activitatea desfă­ mai bună organizare şi condu­ care exterior — un adevărat au loc intîlniri între cititori şi novici şi Elin' Mihai. cu 40 la sută. în cadrul acestei acţiuni sint
şurată în prinţul an al cincina­ cere a producţiei. Exploatările complex de factori ai staţiei şi creatori literari. La Rapolt (o­ Noul lurbocompresor este al dedicate colectivelor de la In-
lului, reflectează asupra căilor din cadrul combinatului car­ Organizaţiile beneficiarului. începe trierea raşul regional Deva), Brănişca In probe tehnologice treilea de acest tip montat in minoarele de benzi şi profile
şi mijloacelor de îmbunătăţi­ bonifer au suferit şi în anul vagoanelor, ordonarea lor în bazinul carbonifer al Văii Jiu­ uşoare. Cu acest prilej va fi
re a întregii .munci in dome­ trecut de vechea boală a ne- funcţie de destinaţia ce li se (raionul 11ia) şi Luncoiul de La Exploatarea minieră Uri- lui. prezentat şi un program artis­
niul economiei. O asemenea a- ritmieilăţii producţiei. Nume­ dă. Toiul se desfăşoară cu pre­ Jos (raionul Brad), se depla­ cani a intrat în probe tehno­ tic susţinut de către membrii
nalizâ a făcut şi organizaţia re­ roase brigăzi şi sectoare nu-şi de partid in cizie dc ceasornic. gesturile sează în mijlocul sătenilor scri­ logice un puternic turbocom- brigăzii artistice de agitaţie a
gională de partid Hunedoara. îndeplinesc sarcinile de plan; sint calculate, atenţia mărită. itorii Mircea Sîntimbreanu, presor, cu o capacitate de 270 Seară de odihnă grupului de laminoare.
La ce concluzii s-a ajuns? realizările au fost diminuate Corectitudinea şi operativitatea Rusalin Mureşan şi Iosif Lupu- m c. aer comprimat pe minut.
sînt legi care guvernează mun­
In anul care a trecut, în in­ — numai prin rămânerile în esenţa vieţii ca de aici. iescu, iar la Vinţul de Jos (ra­ Noua instalaţie alimentează cu La fiecare sfîrşit de săptă-
dustria regiunii s-au obţinut urmă ale minelor Dîlja şi Pa- ionul Alba), Săsciori şi Vine­ energie pneumatică lucrările mînâ se organizează pentru si- Prestări de servicii
rezultate superioare perioadei roşeni — cu 15.000 tone de Aceste eforturi aparent miniere subterane ce se desfă­ derurgiştii hunedoreni cite o
anterioare. Toţi indicatorii dc cărbune. Productivitatea mun­ disparate converg spre a­ rea (raionul Sebeş), participă şoară în sectoarele 1 şi 2. Prin seară de odihnă la clubul „Si- la sate
plan au fost îndepliniţi şi de­ cii a fost mai mare decîl pre­ economice celaşi scop final : realizarea la înlîlnirile cu cititorii scrii- darea lui în exploatare debitul derurgistul" din localitate. Pen-
păşiţi. S-au produs peste plan vederile, dar ea n-a crescut pe indicilor de producţie planifi­
zeci de mit de~ tone dc cărbu­ "măsura eforturilor materiale şi caţi în condiţiile unei depline Pentru o deservire cît mtli
ne. minereuri, oţel şi laminate. tehnice făcute de stat în acest Se-pun aşadar in faţa noas­ siguranţe a circulaţiei. Des­ completă şi mai promptă, la
Calitatea produselor s-a îmbu­ important bazin carbonifer. tră sarcini- calitativ noi, de a prindem de pe graficul de în­ I sate continuă sâ ia fiinţă di­
nătăţit. beneficiile realizate in Consumul de forţă de muncă, căror îndeplinire depinde in trecere a personalului de aici Candidaţii F.D.P. la sfat cu alegătorii verse unităţi de prestări de ser­
plus însumează peste 92 mili­ cu o pondere în preţul de cost mod hotăritor finalizarea tu­ cîteva succese: în perioada vicii. Printre unităţile deschise
oane lei. 1-15 februarie planul la indi­ I anul acesta, se numără şi cele
de peste 60 la sulă, este exa­ turor acţiunilor întreprinse. catorul tone expediate a fost
gerat, numărul lucrătorilor ne­ Calea de urmat1 este cunoscută. depăşit cu 9 la sută, sarcina din satele Ighiu, Ţelna şi Şard
productivi menţinîndu-se la Este vorba de necesitatea ri­ statică a crescut cu 2,8 la sută, din raionul Alba, Şugag din
Comparăm două treimi din loialul sala­ dicării competenţei şi răspun­ producţia globală şi producti­ Satul mai bine gospodărit raionul Sebeş şi Geoagiu din
riaţilor.
raionul Orâştie. In primele trei
derii activului de partid faţă
vitatea muncii de la revizia de
Un alt exemplu ni-] oferă de-sarciniv întăririi rolului de vagoane a fost substanţial de­ localităţi amintite s-au deschis
Combinatul siderurgic Hune­ conducător al organizaţiilor păşită. Printre autorii acestor ateliere de cizmărie şi croito­
realizările cu doara. Dacă am judeca numai de partid, şi mai ales a celor dea, loan Drăgan, Pavel Far- Clopoliva este un sat de circumscripţia noastră este tru Mihăiloni, s-a luat o ho- ■ rie, la Şugag o frizerie, iar la
izbînzi se numără Aurel Al-
după faptul că anul trecut s-au
din întreprinderi şi de pe şan­
realizat peste plan 29 000 tone tiere Problema care se pune caş. Viorei Avram, Constantin munte din raionul Haţeg Pe curbat şi cu două pante. Din târîre: chiar din acest an sâ se ® Geoagiu o limplârie şi un a­
aici trec spre munţii Retezat
această cauză, turiştii ce trec
înceapă lucrările de montare ţ
posibilităţile fontă, 25.000 tone oţel şi 31.500 este de a ajuta organizaţiile Iordache, Simion Ţendrea. Li- numeroşi turişti. Au co vedea pe aici au mari necazuri în a unei conducte pe care sâ fie ■ telier de reparat ulilaj cas­
viu Spincanu, Simion Rotea,
(Ic partid sâ pătrundă cu mai
tone laminate, iar economiile
nic.
la preţul de cost s-au ridicat la multă profunzime in esenţa Petru Cri.şan. Bujor Pitic şi in drumul lor. Oamenii de pe circulaţie. Nu de puţine ori adusă apa de la poalele mun­
circulaţia s-a îngreunat tocmai
aceste locuri au îmbogăţit ta­
telui. Şi tot în acest an sâ se n
18 milioane lei. am rămîne cu fenomenelor economice, sâ mulţi alfii. E darul lor de bloul natural al priveliştilor cu aici, sub ochii noştri. Ce-ar fi înalţe localul căminului cui- ®
Dinlr-o plivire de suprafaţă impresia că aici lucrurile de­ descifreze cu o mai deplină muncă adus omagiu şi cinstire frumuseţi create de mina lor. să îndreptăm drumul? Le-am tural ale cărui fundaţii sînt ■
asupra dalelor statistice s-ai curg excelent. Cit de defor­ maturitate pulsul activităţii de Zilei referirilor. Casele noi construite în ul­ veni şi lor în ajutor, ne-ar fo­ deja făcute.
părea că există motive dc mul­ mată este această imagine ne-o producţie, sâ caute şi să gă­ losi şi nouă. Sînt convins că De alîtea ori locuitorii Clo-
ţumire, că lotul merge bine. O arată faptul că la oţelâriile sească soluţiile optime de re­ timii ani, dtumurile şi gardu­ viitorul nostru deputat ne va potivei au arătat că sint capa­ Comuna Silvaş, raionul
rile aliniate, îngrijite, atestă a­
asemenea optică de a interpre­ Martin prin rebularea unor zolvare a problemelor, orga- cest lucru, dovedind în acelaşi ajuta... bili să înfăptuiască lucruri mi­ Haţeg. Candidatul F.D.P.
ta realizările obţinute nu nc-ai* şarje, combinatul a pierdut uizînd temeinic munca pentru Peste timp vrednicia şi priceperea Părerea a fost susţinută şi nunate. Ei şi-au exprimat, cu Gheorghe Marina din cir­
aduce prea mult folos, n-ar fi peste 30.000 tone de oţel. Evi­ aplicarea lor. In fapt, aceasta lor de a îmbina utilul cu fru­ de alţi cetăţeni. Ei au făcut prilejul intîlniri lor cu candida­ cumscripţia electorală nr. 7,
mobilizatoare. Dincolo de rea­ dent, aceste pierderi au influ­ este o chestiune a eficienţei mosul. Dar ei nu vor sâ se o- propuneri concrete, astfel incit ţii, hotârîrea să nu dezmintă
lizările dc ansamblu, de cifre­ enţat negativ asupra circulaţi­ muncii de partid. preascâ aici. Intenţionează sâ nici o casă să nu fie afectată tradiţia şi sâ facă tot ce şi-au discută cu ciţiva alegători
le bilanţiere. pălrunzind mai ei metalului în economia na­ Existenţa unor aspecte ne­ prevederi facă mai mult. Şi despre ceea de mutarea drumului. ' propus pentru gospodărirea despre lucrările de interes
adine în realităţile economiei ţională, au provocat beneficia­ gative în activitatea organiza­ ce vor şi cum sâ facă în vii­ In altă zonă a comunei, se mai bună a satului lor. obştesc ce le vor face în
regiunii, constatăm o seamă rilor greutăţi, depăşirea consu­ ţiilor de bază pledează ţ.enlru tor, oamenii s-au sfătuit cu face simţită lipsa apei. La în­ acest an.
dc neajunsuri care nu numai murilor specifice în construc­ ridicarea nivelului muncii de candidaţii lor. care ii vor tâlnirea oamenilor de aici cu I. CATANA
că au diminuat realizările de ţia de maşini. îndrumare şi control, pentru Animat de dorinţa de a săr­ reprezenta in alegerile de la 5 candidalul lor dc deputat. Pe­ corespondent
pînă acum, dar — neînlâlurate Anul trecut, prinlr-o orga­ creşterea calitativă a sprijinu­ bători Ziua ceferiştilor cu re­ martie.
la timp — nr constitui o frînâ nizare mai bună a muncii pe lui acordat organizaţiilor de zultate cit mai bune în mun­
în obţinerea unor rezultate su­ şantiere, prin întărirea cola­ partid din unităţile economice. că. personalul staţiei CF.R ...In sala căminului cultural
perioare. borării dintre proiectant, con­ Este deosebit de important ca Deva desfăşoară o vie întrece­ se adunaseră mai mulţi cetă­
Cînd facem aceste afirmaţii structor şi beneficiar, obiective re socialistă. După cum ne-a ţeni din circumscripţia electo­
ne gîndim la faptul că între­ importante cum sini furnalul comitetele orăşeneşti şi raio­ relatat tovarăşul Alanasie Tri- rală nr. 9. Candidatul F.D.P
prinderile noastre au încă se­ nale de partid sâ-.şi facă mai fu, şeful staţiei, timpul de sta­ Iulian Mihuţu le-a vorbit de
rioase rezerve şi posibilităţi, a nr. 8 de 1.000 mc şi altele au simţite prezenţa, controlul şi ţionare a vagoanelor la încăr­ cele mai noi realizări din re-‘
căror valorificare poate contri­ fost puse în funcţiune înainte îndrumarea în organizaţiile de ca re-descâreare s-a redus, în giunea Hunedoara şi raionul
bui nemijlocit la creşterea e- de vreme şi au atins, în scurt bnzâ, sâ militeze perseverent primele 15 zile ale lunii fe­ Haţeg. El n-a uitat să le a-
ficicnţci economico. Mi-aş pro­ timp, nivelul indicatorilor teli- pentru ridicarea competenţei bruarie, cu 13 la sută, iar sar­ minteaseâ şi pe cele locale în­
pune ca în continuare să mă nico-economici planificaţi. Cu activului lor de partid şi a bi­ cina statică a crescut cu 4 la făptuite de ei înşişi. Cei care
au luat cuvînlul s-au referit
refer succint la cîteva din fe­ toate acestea, activitatea în rourilor organizaţiilor de bază, sulă. Datorită acestui lucru a
nomenele negative din econo- sectorul de investiţii n-a fost să cultive spiritul de răspun­ fost posibil sâ se expedieze la contribuţia adusă de gospo­
satisfăcătoare. Ne referim în­ dere al fiecărui comunist pen­ peste prevederi 820 tone de darii vrednici la înfrumuseţa­
deosebi la întîrzierea lucrări­ tru îndeplinirea întocmai a mărfuri. rea satului, printre care nelip­
lor de deschidere a noilor cîm- sarcinilor. Printre evidenţiaţii în între­ sit a fost şi candidatul lor de
deputat. Tocmai pentru că s-a
puri miniere Teliuc-Est, Ghe- Concomitent cu aplicarea u­ cerea socialistă se numără A­ situat totdeauna în primele
lar-Est şi minei Dîlja, la ne- nor măsuri menite sâ deter­ lexandru Popescu, Petru Muţ, rînduri şi a perseverat in acţiu­
realizarea în termenele stabi­ mine îmbunătăţiri imediate în Nicolae Bâlşanu, Sebastian nile întreprinse, că are un spi­
lite a parametrilor proiectaţi activitatea întreprinderilor, bi­ rit de iniţiativă dezvoltat, i-au
pentru uzinele de preparare a roul comitetului regional a tre- Bira, Vasîle Grozavii, Clara acordat această încredere.
cărbunilor şi minereurilor de Hărnâu, Viorei Florea, Octa- — Aşa cum ştim, spunea Ion
la Coroîeşti şi Teliuc, noii fa­ (Continuare in pag. a 2-a) vian Tripa, Teofil Igna şi alţii Foarce Câlanâ, drumul din
Timpurile Secaşului ,cărămidă arsă. cu inve- tului farmaceutic, înzes­ De la Universitatea serală
roşienilor s-au schimbat.
casei de naştere şi punc­
Au fost ridicate case din
trate cu toate cele ne­
litoare de ţiglă şi aşe­
modern dispensar vete­
zate „la stradă", cu fe­ cesare li s-a adăugat un de marxism-leninism
restre mari, luminoase. rinar, încadrat şi el cu
Alături de celelalte lo­ cute pînă astăzi, Roşia lor ce-1 udau cu sudoa­ familii — oameni har­ In anul care s-a scurs, personal calificat.
calităţi din mănosul po­ de Secaş este pomenită rea frunţii lor. nici, cu dragoste de aproape 40 familii şi-au Din Roşia de Secaş, Programul zilei dc 20 februarie 1967
diş al Secaşelor, comuna pentru intiia oară la Veacuri de-a rîndul muncă, cunoscuţi din­ construit astfel de lo­ care a dat pe folcloris­
Roşia de Secaş, raionul data de 29 mai 1 313. Nu încercările roşienilor de colo de graniţele raionu­ cuinţe, iar prin magazi­ tul cunoscut în întreaga Secţia economie anul II, ore le 17-20 predare; sala de şe­
Sebeş, se bucură de un se cunoaşte cîţi locui­ n-şi obţine un trai mai lui. Ei se bucură că au nul universal din cen­ ţară Nicolae Pauleti, dinţe a Sfatului popular orăşenesc Deva.
bogat trecut istoric. Pe tori avea la înfiinţare, omenesc sînt fără suc­ astăzi peste 400 cape­ trul satului s-au desfă­ s-a ridicat în zilele Secţia economie anul IIT, orele 17-20 predare; sala de şe­
hotarul comunei s-au dar cert este că ea for­ ces. Ca şi locuitorii în­ te bovine, 655 capete oi cut mărfuri în valoare noastre rapsodul popu­ dinţe a Comisariatului militar oraş Deva.
descoperit şi se mai des­ ma şi atunci un sat tregii ţâri, ei îşi obţin şi 176 capete de porci. de 1 175.000 lei. Satul lar şi autorul cărţii „O­ Secţia istorie anul I, orele 17-20 predare; sala de şedinţe
coperă şî azi oase, cio­ destul de însemnat in­ drepturile pentru care Prin munca lor şi cu este astăzi legat de ora­ mul cu ochelari negri", a Comitetului regional U.T.C.
buri, unelte, urme de tre localităţile secâşene. s-au jertfit strămoşii sprijinul specialiştilor, şele Sebeş şi Sibiu prin loan Blâjan.
cuploare dalînd din e­ Intr-un document da- lor, abia după 23 Au­ au fost construite trei autobuze care circulă Seara, roş icnii merg Secţia filozofie anul I, orele 17-20, predare; sala de şe­
poca pietrei noi, fapt tînd din 1 733 se arată gust 1944 cind, sub con­ grajduri a 100 capele zilnic. In sat funcţio­ la film, la televizor, la dinţe a Comitetului orăşenesc Deva al P.CR.
ce atestă cu prisosinţă că in Roşia de Secaş ducerea şi îndrumarea bovine fiecare, două nează o şcoală de 8 ani, serbările ce au loc la că­ Programul zilei de 21 februarie 1967
existenţa unor ’ aşezări existau „56 familii". In plină de grijă a ParLU grajduri pentru anima­ unde învaţă peste 230 de minul cultural, la bi­
omeneşti pe actuala va­ anul 1 841 ea totaliza dului Comunist Român, lele de muncă, o ma­ '( copii, fii ai roşienilor. blioteca sătească, care
tră a satului sau în îm­ „755 de locuitori". Ea a satul înfloreşte o dată cu ternitate pentru porcine, Dragostea şi pasiunea arc peste 3.700 cărţi. Secţia economie, anul I, orele 17-20, predare,• sala de şe­
dinţe a Sfatului popular orăşenesc Deva.
prejurimi. In muzeul o- figurat dintotdeauna întreaga ţară. o puierniţă pentru 1.500 celor zece cadre didac­ Populată de oameni
râşenesc din Blaj se drept un mic centru pe Astăzi, în cooperativa pui, un patul cu o ca­ tice, bogatul material inimoşi şi pricepuţi, ca Secţia filozofie anul II, orele 17-20, predare, sala de şe­
Muncitorul Laurian Cunţan păstrează cîteva cără­ această vale a Secaşu­ agricolă de producţie, pacitate de zece vagoa­ didactic, mobilierul din toate satele patriei noas­ dinţe a Comisariatului militar Deva.
de la C. S. Hunedoara, frun­ mizi găsite în jurul lui Mic. cpnstituită aproape de ne porumb, un saivan clase asigură desfăşu­ tre, Roşia de Secaş are - Secţia construcţia de partid anul I, orele 17-20, predare,
taş în producţie pe anul 196o, Roşiei cu inscripţia : In trecut, după cum un deceniu, muncesc pe pentru 500 capete oi şi rarea unui învâţămînt un trecut istoric bogat, sala de şedinţe a Comitetului regional U.T.C.
surprins de fotoreporterul „Legiunea a XlII-a Ge- arată documentele, şi in aceleaşi pâmînturi pe alte astfel de construc­ şi un prezent impună­ - Secţia construcţia de partid, anul II, orele 17-20; predare,
nostru Virgil Onoiu în timpul care au muncit dintot­ ţii; la nivel corespunzător. tor. sala de şedinţe a Comitetului orăşenesc Deva al P.C.R.
strunjirii rolelor utilizate la mîna". Roşia de Secaş pâmîn- deauna, dar care sînt In urma hărniciei oa­ Nu. de mult, dispen­
laminorul Bluming. Tn documentele cunos­ tul nu a aparţinut ce­ azi ale lor, peste 430 de menilor. satul şi traiul sarului medical uman, . IULIAN IONAŞ