Page 58 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3774

B S B H
D |_ J flR Ă PERFECŢIONAREA CONTINUĂ

Complex A CONDUCERII ACTIVITĂŢII ECONOMICE

şcolar-proîe-
(Urmare din pag I) organizaţiile de partid şi eco­ posibilităţilor locale. Comba­ bleme din unităţile respecti­
nomice la stabilirea celor mai tem tendinţa unora de a căuta ve, să abandoneze vechile prac­
sional cut la efectuarea unor studii corespunzătoare măsuri. cu orice preţ justificări, „ţapi tici 'de fărimiţare a forţelpr în
toate direcţiile. Comitetul de
şi analize cu scopul de a cu­
ispăşitori" in afara întreprin­
noaşte pină în cele mai mici derilor. Aceasta nu înseamnă partid de la oţelăria Martin
GALAŢI. — La Brăila se amănunte situaţia economică Valoarea stu­ însă că pe parcursul activităţii nr. 2 de la C.S.H. — spre e­
ridică un mare complex şco- a fiecărei unităţi şi de a găsi nu sînt de constatat mai ales xemplu — are în centrul preo­
activităţii întreprinderilor la diilor se verifi­
lar-profesional, unde vor fi soluţiile optime de ridicare a in ramurile de bază — side­ cupărilor sale perfecţionarea
pregătiţi, îneepînd cu anul a­ rurgie, minerit, construcţii de tehnologiei de elaborare a o­
cesta, 1.600 de tineri, în me­ nivelul cerinţelor actuale şi maşini — destule neajunsuri a ţelului piin insuflarea oxige­
Caracteristica esenţială a a­ ca eu efisaei-
seriile de lăcătuşi, electrici­ viitoare. căror înlăturare depăşeşte po­ nului direct în haia de metal,
eni. sudori, mecanici, montori sibilităţile şi competenta orga­ pe această cale asigurîndu-se
etc. Pînâ acum s-au terminat cestor studii este că ele se e­ nelor locale. Comitetul regio­ sporirea în acest an a produc­
fectuează pe ramuri şi proble­
lucrările principale la corpul me de importanţă deosebită tatea măsurilor nal de partid a iniţiat un con­ ţiei de oţel cu aproape 200.000
şcolii cu IC săli de clasă şi tact permanent cu conducerile tone; organizaţia de partid de
n » trei laboratoare, două cămine pentru ansamblul economiei Dar studii s-au mai făcut şî ministerelor respective — prin­ la Uzinele mecanice Cugir are
de cîte 400 de locuri, centrala naţionale. La Combinatul side­ pînă acum. Ce e nou în aceas­ tre care Ministerul Industriei în vedere ridicarea performan­
ţelor tehnico-economice ale
In cluburi şl e&mlne culturale, pregătirile pentru întrecerile din cadrul celui de-al termică, atelierul-şcoalâ, ves­ rurgic Hunedoara se între­ ta ? Studiile despre care am Metalurgice şi Ministerul Mi­ maşinilor-unelte. iar comitetele
VlII-lea concurs pe ţară al formaţiilor artistice de amatori sînt în plină desfăşurare. tiarele şi alte construcţii ane­ prinde un studiu privind creş­ amintit se deosebeso de cele nelor — şi conlucrăm îndea­ de partid de la exploatările
In fotografie: brigada artistică de agitaţie a secţiei tiîrnătorie I de la Uzina .Victo­ xe. Datorită condiţiilor de terea şi diversificarea produc­ anterioare prin faptul că ur­ proape pentru soluţionarea miniere Lupeni, Deva şi Barza
ria* Călan pregătlndu-se pentru concurs. Foto: I. TEREK spaţiu şi utilare de care va ţiei de oţel şi laminate şi gos­ măresc probleme fundamentale problemelor ce se ivesc. urmăresc creşterea producţivi-
dispune şcoala, se preconizea­ podărirea mai bună a meta­ şi de perspectivă pentru ramu­
ză ca aceasta să găzduiască lului ; in Valea Jiului se ur­ rile de bază ale industriei re­ Jirecţia tâţii muncii în abataje prin
în viitor şi un liceu indus­ măresc problemele de bază ale giunii, prin faptul că vizează folosirea raţională a mecaniză­
general, cunosc atmosfera ho-
rii şl a timpului de lucru.
E L E V I ! rel, cu replicile pline de iz trial. folosirii forţei de muncă şi nu o singură soluţie ci maî principala nieră Hunedoara, fabrica de
Totuşi, la întreprinderea mi­
creşterii productivităţii mun­
satiric şi Ironie.
multe, din care să se aleagă
Strigăturile care nu lipseso
de la joc, nedee, şezătoare, Expoziţii cii. Un colectiv larg format cea mai raţională, în fine, prin produse refractare Alba Iulîa,
din activişti de partid şi spe­
şantierele Trustului de con­
aceea că la efectuarea lor par­
din brigăzile artistice sau de cialişti examinează pe baza ticipă numeroşi specialişti nu a eforturilor strucţii şi montaje miniere şi în
unei tematici întocmite de Co­
CULEGĂTORI la nunţi, sînt tot atîtea po­ turistice mitetul regional de partid po­ numai dîn cei care lucrează Fireşte, nu pretindem că prin alte unităţi organizaţiile de
partid n-au reuşit să-şi crista­
trivite prilejuri de a se reali­
direct în producţie sau în a­
za educarea oamenilor în spi­ sibilităţile folosirii mai depli­ paratul de partid, ci şi cerce­ enunţarea unor probleme de lizeze punctul de vedere asu­
suprafeţelor
ne a utilajelor,
ritul omeniei şi a unor norme In această lună, Oficiul Na­ productive şi capacităţilor de tători ştiinţifici şi cadre uni­ principiu — cum am făcut pî- pra direcţiilor principale în
nâ acum — ele au şi fost re­
care trebuie să acţioneze, nu
de viaţă corectă. De aceea, cu­
versitare. Desigur, activitatea
DE FOLCLOR legerea lor de către elevi, din noi expoziţii turistice peste ho­ producţie în principalele între­ noastră nu se mărgineşte la zolvate. O acţiune de mare am­ s-au stabilit încă asupra celor
tional de Turism organizează
prinderi ale regiunii.
cum
ploare şi complexitate
mai eficiente căi şi mijloace
studii. Concluziile
desprinse
care ei află atîlea aspecte ale
Totodată, ne îngrijim de li­
vieţii o considerăm instructivă tare. In Austria, Belgia şi El­ chidarea situaţiei anormale e- sînt minuţios analizate, sînt este ridicarea calitativă a în­ de îmbunătăţire a muncii
tregii activităţi economice pre­
Ridicarea nivelului întregii
şi educativă, veţia, in cadrul unor saloa­ xislente în unele unităţi eco­ confruntate în şedinţe de bi­ supune dinamizarea întregului activităţi economice este un
Un număr apreciabil din ne internaţionale, vor fi ilus­ rou, în plenare ale comitetului,
Şcoala cultivă la elevi sen­ populare de pe aceste melea­ trate frumuseţile ţării noastre nomice care lucrează cu pier­ în adunări ale activului de potenţial de care dispun orga­ proces dinamic. Pe măsură ce
timentul de dragoste faţă de guri. producţiile culese au vizat prin numeroase fotografii co­ deri „planificate14 (22 între­ partid, sugerîndu-ne o bogată nizaţiile noastre de partid; ea se desfăşoară, el elştigâ în am­
omul din popor, autorul tu­ In special vacanţele, fie de realităţi locale din satele ra­ lor, alb-negru şi diapozitive. prinderi de interes republican), sursă de măsuri care stă la cere din partea organizaţiilor ploare şî profunzime, aduce
turor bunurilor materiale şi iarnă, de vară, sau de primă­ ionului Orâştie, din care nu Totodată, expoziţiile cuprind ca şi a situaţiei din cele 25 de baza elaborării hotărîrilor ce de patlid continuitate, perse­ reale îmbunătăţiri în toate
spirituale. Cunoaşterea bogă­ vară', sînt perioadele in care a­ lipsesc, pe lîngâ elementul de numeroase obiecte de artiza­ întreprinderi nerentabile. In se iau, a acţiunilor pe care le verenţă in urmărirea şi rezol­ compartimentele economiei.
ţiilor sale artistice, a creaţiei ceşti mici culegători îşi îmbo­ măiestrie, ironia şi satira. nat, vase de ceramică, costu­ nici un caz nu mai poate fi întreprindem. Fără îndoială, varea problemelor, competen­ Tocmai de aceea organizaţiile
sale orale, contribuie în mare găţesc culegerile. In prealabil, Unele strigături culese de me populare şi altele, care fac tolerată perpetuarea unei ase­ munca noastră nu se măsoară ţă, renunţarea la metodele în­ noastre de partid, folosindu-se
măsură la realizarea acestui elevii culegători au fost instru­ pe meleagurile noastre oglin­ cunoscute frumuseţea şi bogă­ menea situaţii. Recent, a fost în numărul de analize, şedin­ vechite, la tot ceea ce esfe for­ de marile lor energii, de capa­
obiectiv. iţi în legătură cu felul cum desc aspecte sociale : ura ţă­ ţia folclorului nostru. constituită o comisie la nive­ ţe, de studii întreprinse. Pro­ mal. şablonard, lipsit de efica­ citatea creatoare, iniţiativa Şî
In istoria folcloristicii ro­ trebuie să înregistreze, cum să rănimii din trecut împotriva Asemenea expoziţii se vor lul comitetului regional, con­ ba calităţii acestora o dau re­ citate în conducerea economiei. spiritul de autodepâşire al
mâneşti, o serie de lucrări, ca procedeze cu informatorii şi exploatatorilor : mai deschide în lunile urmă­ dusă de un secretar, precum zultatele, efectele economice Comitetele de partid de la comuniştilor, se dovedesc ade­
Trei cuţite om la mine
Combinatul siderurgic Hune­
acelea ale lui Simion Florea ce date să ia de la aceştia. toare în centre turistice din şi comisii similare pe oraşe, obţinute. doara, din minele Văii Jiului, vărate promotoare ale acţiunii
Marian, Dr. I. Urban Iaruk Problema culegerii folclorului Nici unul nu taie bine Franţa, Italia, Iugoslavia, R.D. raioane şi în întreprinderi, care în acţiunea de ridicare a e- de la uzinele din Cugir şi de de perfecţionare a conducerii
sau culegerea „Folclor din a depăşit la un moment dat, Numai Ia birâu pe spate Germană, R.F. a Germaniei şi cercetează posibilităţile de ren­ ficacitâţii activităţii economice pe şantiere sînt ajutate îndea­ activităţii economice.
Că nc-o furat din bucate.
Transilvania", au fost elabo­ cadrul cercului, devenind o Suedia. tabilizare în timpul cel maî se insistă cu deosebire asupra proape să se concentreze asu­ (Articol apărut Uy
Altele redau aspecte noi de
rate cu contribuţia elevilor la problemă de şcoală, dezbătu­ viaţă, legate de construirea (Agerpres) scurt a fiecărei unităţi şi ajută valorificării rezervelor Interne, pra celor mai esenţiale pro­ „Sclntela" nr. 7255).
adunarea acestor nestemate tă in consiliul pedagogic, ur­ socialismului :
populare. mărită de către toţi profeso­ Orâştie, Orâştie
Acest adevăr este confirmat rii de limbă română şi diri­ Creşti ca frunza de pe vie
şî în prefaţa lucrării «Doine ginta claselor.
şi strigături din Ardeal", Bu­ Ca în fiecare an, şi după Creşti prin mîndre blocuri noi R egiu n ea H unedoara
înălţate azi la noi
cureşti 1885, de către Andrei această vacanţă de iarnă, ma­ sau :
Bîrseanu, sau în broşura lui terialul cules de elevi este im­ Bradului la munlc-i placo TRUSTUL REGIONAL
Alex. Ciura „Colinde14, publi­ presionant. Deşi am reţinut Griul la Pricaz sc face
cată în 1900 la Orâştie, unde specii populare foarte diferi­ Grîu înalt şj înspicat
citim: „Meritul acestei colec­ te. se constată o mai mare bo­ Şi combina l-a tăiat. IN CIFRE SI FAPTE
ţii, oricit de minunat ar fi el, găţie mai ales în domeniu! Frumuseţea şi simplitatea a-
revine fără îndoială elevilor'. strigăturilor, care au teme eestor comori, de circulaţie in­ DE CONSTRUCŢII BANAT
Profesorul D. Murâraşu a foarte variate : de nuntă, de
Oraşul regional Deva, cen­
îngrijit colecţia de poezii popu­ horă, de dragoste şî dor, de tensă pe meleagurile noastre, trul administrativ al regiunii, ridicate 772 locuinţe indivi­ Iui 32 săli dc clasă, dintre
dovedesc şi o înaltă valoare
lare a elevului de liceu Simion biciuire a scăderilor morale. edueativ-artisticâ. Ele ascund duale. care majoritatea in mediul ru­ angajează pentru Grupul 2 Lugoj, grup de gradul 1 b
Rusu, care a reuşit să-şi publi­ Un loc important îl ocupă în cuprinsul lor însăşi calită­ cunoaşte o rapidă dezvoltare Agricultura este una din ra­ ral, în satele Cristur, Rapolt,
in toate domeniile. S-a schim­
ce la Gherla volumul „Scîn- strigăturile noi, de recunoştin­ ţile atit de preţuite ale po­ murile aducătoare de mari Băcia şi Bîrcea Mare, şi pentru şantierul 202 Orşova de gradul II, personal
leuţe" in 1924. ţă şi dragoste faţă de partid porului nostru ca : dragostea bat din temelii înfăţişarea sa­ venituri pentru locuitorii sa­ Valoarea manualelor distri­ tehnic Ingineresc, pentru următoarele posturi:
telor, viaţa locuitorilor aces­
Animaţi de aceste cîteva rea­ şi patrie, de bucurie şi viaţă de viaţă, înţelepciunea, spiri­ torai. telor de pe raza oraşului re­ buite gratuit elevilor se ci­
lizări ale trecutului, şi din do­ nouă, despre învăţătură etc. tul de dreptate, adevăr şi fru­ gional Deva. frează la 47.000 lei în anul şco­ PENTRU CENTRALA GRUPULUI Nr. 2 LUGOJ
rinţa sinceră de a contribui la Aspectele de viaţă prezenta­ mos. Tocmai de aceea, cule­ In perioada 1959—1966, in­ In anul I9GG, pe total agri­ lar 1967, faţă de 32.000 lei în
opera de valorificare a spiri­ te în strigăturile aduse de e­ gerea lor de câlre elevi este dustria a cunoscut un puter­ cultură, s-au realizat 4.957 tone anul şcolar 1965—1966. ji> 8,'JJ on
tualităţii- populare, de mai levii noştri sînt şi -ele- foarte ~cCttt de folositoarer” nic avînt A fost mărită capa­ grîu şi 6007 tone porumb. O dezvoltare continuă cu­ — inginer şef adjunct; "l'ilOl/I FV!
mulţi ani, prin elevii cercului diferite. Prin intermediul a- citatea minei, a fost construită A sporit de la an la an nu­ noaşte şi cultura dc masă. In — şef serviciu producţie;
nostru literar, secţia folclor, eestor spontane improvizări Prof. nACIU PETRU o uzină de preparare, s-a des­ mărul taurinelor, ajungîndu-se satele dc pe raza oraşului
am întreprins repetate acţiuni versificate, întotdeauna pline Liceul „Aurel Vlaicu" chis un nou orizont : la I.M.C. la 6.817 capele din care funcţionează 10 cămino cultu­ — şef serviciu tehnic;
pentru cunoaşterea creaţiilor de spirit, elevii şi cititorii. în Orâştie Bîrcea au fost dale în func­ 2.829 vaci. Numărul porcine­ rale şi 3 casc de citit, 12 bi­ — şef serviciu mecanizare.
ţiune 2 linii de vată minera­ lor a ajuns la 4.611 capete, blioteci comunale şi săteşti, ci­
lă şi secţia de cărămizi dialit ; ceea ce reprezintă o creştere nematografe. Numărul cărţilor
la Simeria s-a construit o de 2.442 capete faţă de 1959, existente în 1966 in bibliote­ PENTRU ŞANTIERUL 202 ORŞOVA
cile comunale şi săteşti era do
SPORT * SPORT nouă hală de reparat vagoane; 4.302. In fiecare sat fşi desfă­ — inginer şef;
cititorilor
de
47.412, iar al
în oraşul Deva s-a construit
o nouă fabrică de gheaţă, au
fost efectuate lucrări ele ca­ şoară activitatea formaţii ar­ — şef serviciu mecanizare;
nalizări, modernizări şi ali­ Oraşul regional tistice de amatori — coruri, — şef serviciu plan (economist);
Schi alpin mentări cu apă. ochipe de teatru, brigăzi ar­ — şef serviciu contabilitate;
tistice de agitaţie, formaţii in­
In anul 1066 s-au produs Ia
IC.I.L. Simeria 437 tone unt, Deva strumentale şi coregrafice. — şef serviciu financiar;
Expresie a grijii partidului
GRENOBLE 17 (Agerpres). — Pe plrtiile din apropiere cu 271 mai mult dccit în 1959, şi statului pentru ocrotirea să­ — patru şefi de lot (ingineri sau maiştri);
de Chamrousse au început întrecerile de schi alpin din ca­ 81.357 hl lapte, cu 52.565 mai nătăţii celor ce muncesc sînt
drul „Sâptâmînii preolimpice". Proba de slalom special femei mult decit în aceeaşi perioadă. — şase maiştri constructori;
s-a încheiat cu victoria sportivei franceze Florence Steurer, In anul 1938 producţia de numârul ovinelor este de 10.543 şi măsurile luate pentru dez­ — trei tehnicieni I normalori;
care a realizat în cele două manşe timpul clc 1'43" 11/100 Pe pîine a fost de numai 791 tone capele, iar al păsărilor de voltarea bazei materiale în a­
locurile următoare s-au clasat Annie Famosc, Chrisline pentru ca în anul 1959 să a- 72.806 capete. cest domeniu. — cinci tehnicieni I ataşamente,
Beranger (ambele Franţa), Giustina Demelz (Italia), Gina jungj la 5 072 tone, iar în 1966 Fondul do bază al coopera­ In anul 1038, pe teritoriul Se plăteşte indemnizaţie de şantier din prima zi,
Hawthorn (Anglia), Nina Merkulova (U.R.S.S) e(c. In proba hi 9.065 tone, ceea ce repre­ tivelor agricole de producţie actualului oraş regional Deva,
de slalom special bărbaţi urmează să ia slaiiul şi concurenţii zintă o creştere de 78.7 la sută însuma în anul 1965 peste funcţiona un singur spital cu 25 la sută, respectiv 15 la sută şi spor de vechime pc
români Cornel Tăbăraş şi Dorin Munteanu. faţă de anul 1959. 13 865.000 Ici, faţă dc 415 000 2 secţii, interne şi chirurgie, şantier de 10 la sută după 3 luni, 15 la sută după un an,
iar asistenţa medicală era a­
A crescut producţia de con­ îcî in 1050. cordată de 5 medici. 20 la sută după 2 ani şi 25 la sută după 3 ani.
Succese importante s-au ob­
Handbal serve dîn carne dc la 831 tone ţinut şi pe linia creşterii ni­ cadrul spitalului unificat func­ După terminarea lucrărilor dc la Oraşul nou sc v;i
La sfîrşitul anului 1966, în
în 1959 Ia 924 tone în 1966.
velului de trai al populaţiei.
Pentru dezvoltarea oraşului, Valoarea mărfurilor desfă­ ţionau 10 secţii de specialita­ asigura transferarea personalului la şantierele din Ti­
BRATISLAVA 17 (Agerpres) — La Bratislava a avut loc în anul 1966 au fost alocate din cute populaţiei era in 1061 te şi o policlinică cu 14 ser­ mişoara, Arad, Lugoj, Iar pc parcurs, in funcţie de a­
tragerea la sorţi a semifinalelor „Cupei campionilor euro­ bugetul statului, investiţii în dc 180.030.000 lei pentru ca in vicii. portul oamenilor, se va da şi locuinţă în aceste oraşe.
peni" la handbal feminin. Echipa Universitatea Timişoara va valoare de ICO.000.000 Ici, re­ 10G6 să ajungă la 395.000.000 La sate funcţionează 4 cir­
întîlni formaţia sovietică Jalgiis Kaunas, iar echipa Bohe- prezentând o creştere de 155J Ici. cumscripţii sanitare, deservite Solicitanţii sc vor adresa la Grupul 2 Lugoj, strada
De la începutul anului şi mians Praga va juca cu SK. Leipzig. iu sută în raport cu anul 1959. Numai în 1966 s-au vîndut de cadre medicale şi cadre Nicolae Tltulcscu nr. 74 sau la centrala Trustului re*
pînâ în prezent muncitoarea populaţiei 1 817 aparate de ra­ medii sanitare.
Elena Munteanu de la Fabri­ Dîn 1059 şi pînâ la sfirşitul dio, 2.011 televizoare, 904 ma­ Raportînd numărul popu­ gional de construcţii Banat, Piaţa Unirii nr. 3 Tuni
oamenii
ca „Sebeşul" din Sebeş şi-a anului 19C6, pentru oraşului şini electrice de spălat rufe şî laţiei la numărul cadrelor me­ şoara.
muncii de pe raza
depăşit zi de zi sarcinile de L O T O 981 frigidere. dicale şi medii sanitare de pe
plan şi a dat numai produse Deva au fost construite şi date Pentru buna desfăşurare a raza oraşului, rezultă că la
de bună calitate. La tragerea din 17. II. 19G7 au fost extrase următoarele în folosinţă 2.778 apartamen­ procesului instructiv-educativ, circa 110 locuitori le revine 1
IN FOTOGRAFIEI Munci­ numere : te, iar din veniturile proprii, in anii puterii populare au cadru cu pregătire medicală
toarea Elena Munteanu la lo­ 38. 51, 23, 62, 33, 56, 31, 90, 61, 37, 1, 35. in aceeaşi perioadă, au fost fost construite pe raza oraşu- sanitară.
cul de muncă. Fond de premii : 1.197.018 lei.
f5U CSt O 33 ma C3 BB 035 C» Wi 'W 69 8© 60 OR OB I i ea €3 ca m sa T. C. M. s e c ţia
(al vocal Ladislau Konya ; ter (Olanda) ; 18,00 Pentru cei
mici. Ecranul cu păpuşi ; „Cio-
17,10 Program interpretat de ca, boca, coca !“ ; 18,25 Pentru utilaje transport
violonista Gaby Grubea ; 17,40
Sîm bătă 9 W r u Capodopere ale literaturii — tineretul şcolar : „Nota 10... Ia
„Idiotul", roman de Feodor muzică" ; 18,50 Publicitate ;
Dostoevski. Prezintă Matei Câ­ 19,00 Telejurnalul de seară ; cu sediul în Bîrcea Mică, regiunea Hunedoara, tclc
iS S â f fld u m n e a v o â is trd fib e r iinescu ; 18,35 La sfîrşjt de săp- 19,12 Buletinul meteorologic ; fon 1504,
19,15 Panoramic ; 19,30 Melo­
şi voie
joc
lămmă, cîntec,
angajează:
bună ; 19,30 Colegi de liceu ; dii premiate ; 19,55 Desene a­ — mecanici auto Diesel;
feb ru arie („7 Noiembrie44) ; Faust XX măvară ; Din activitatea sta­ stanţă : ..Cazul Qlihei“, eroina 19,50 Program pferit de soliş­ nimate; 20,00 Tele-enciclope* — mecanici utilaje;
(„Republica") ; LUPENI : Cei ţiunilor experimentale. Bule­ romanului „Enigma Otîliei" de tii : Gigi Marga, Cristian Po- dia ; 21.00 Film serial : „Ba­
ronul" ; 21,50 Cum se lansea­
7 din Tcba („Cultural"); LO- tin agrometeorologic; 6,45 Emi­ George Câiinescu (partea I) ; pescu, Don Backy şi de orches­ ză un cîntec — emisiune mu- — şoferi categoriile I, II, III cu vechime;
NEA ; Fiii „Marii ursoaice” siune pentru pionieri ; 8,00 Su­ 21,35 La balul de sîmbătă trele Sergiu Malagamba şi Ro­ zical-distraclivă ; 22,25 Invita­ — tractorişti;
Spectacole („7 Noiembrie") ; Laguna do­ marul presei ; 8,25 Moment seara. ger Daneeles ; 20,30 Călătorie tul nostru : Drefî Deutscher ;
rinţelor („Minerul") ; CRIVI- poetic — interpretat de Clody PROGRAMUL II : 7,45 Due­ în istoria civilizaţiei. „Cerce­ 22,45 Telesport ; 23,CD Telejur­ — maiştri auto utilaje.
Dl : Noapte pe autostradă ; Uerlhola ; R,30 La microfon, te din operete româneşti ; 8,15 tători ai valorilor trecutului
URICANI-VULCAN : Con­ ORÂŞTIE : Golgota — în com­ melodia preferată ; 9,30 Sfatul Fantezii de estradă ; 8,30 Fol­ istoric al poporului nostru" ; nalul de noapte ; 23,15 închi­
cert susţinut de orchestra pletare : In oraşul lui Puşkîn medicului : Sinuzitele acute ; clor muzical din Oltenia ; 9.41 21,05 Seară de operetă : „Syl- derea emisiunii.
populară „Taraful Gorjului" („Patria") ; Angelica, „marchi­ 10,03 Coruri bărbăteşti ; 10,30 „Cîntâ inima mea" — muzică via" de Kalmon — fragmente:
din Tirgu-Jiu. za îngerilor" („Flacăra") ; CU- Emisiune muzicală pentru şco­ uşoară ; 10,05 Biblioteca de li­ 21,35 Scriitori la microfon.
BACIA: (oraşul regional GIR: Casa noastră („7 No­ lari : „Căsuţa poştală muzi­ teratură română ; Al. Vlahu- Radu Boureanu : Valenţa poe­
Deva): „Pe aripa dorului", iembrie") ; ALBA 1ULTA: cală" ; 11,45 Cîntâ ,'lefan Lh- ţâ — „România pitorească" ; tică şi filozofică a miturilor ;
concert de muzică uşoară şi Cele patru zile alo oraşului zărescu şi Stanciu Simion : 11,07 Aceste melodii sini şi azi 21,55 Romanţe ; 22,30 Moment
populară interpretat de o for­ Neapolc (.Victoria") ; Cîntînd 12,10 Legendele Olimpului pe preferinţele dumneavoastră ; poetic. „Fabule" de Marcel PFNTRl! 24 ORE
maţie a Teatrului de stat de în ploaie („23 August"); ZLAT- scena lirică : fragmente din 12,00 Cîntece închinate Repu­ Breslaşu : 0,04 Ritmuri şi me­ Vremea devine schimbătoa­
estradă din Deva. NA : Mamă ciudată ; TEIUŞ : „Alcesta14 de Gluclc ; 13,30 In- blicii ; 12,25 Concertul pentru lodii de dans. re cu cerul în curs de înnou-
Falstaff: SEBEŞ : A fost cînd- tîlnire cu melodia populară şi orchestră de Anatol Vieru (or­ Buletine dc ştiri şi radiojur­ rare freplatâ. Izolat vor cădea
va hoţ („Sebeşul"); Minunata interpretul preferat; 14,011 chestra simfonică a Filarmo* nale : 5,00; 6,00; 7,00; 10.00; precipitaţii sub formă de nin­
Angelica („Progresul"); APOL- „Cintecel de voie bună" — mu­ nirii de stat „George L'nescu" ; 12.00 ; H,00 ; 16,00 ; 18,00 ; soare caic se vor transforma
DUL DE SUS : Femeia în ha­ zică uşoară ; 16,30 Emisiune dirijor, Jean Marie-Aubers- 20.00 ; 22,00 ; 23,52 (programul în lapoviţă, iar în sudul regiu­
lat ; BRAD : Maigret şi aface­ muzicală de la Moscova ; 17,00 son) ; 13,15 Solişti de muzică I) ; 7,30; 9,00; 11,00; 13,00; nii în ploaie. Vinţ moderat cu
DEVA : Cartea dc la San rea Saint Fincre; HAŢEG : Fe­ Madrigale ; 17,10 Oameni de populară : Ana Pop-Corondan 15.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 : intensificări locale din sud şi
Michele (cinematograful „Pa­ meia nisipurilor. seamă : „Mussorgski" ; 17,49 şi Gheorghe Stanică ; 13,45 23.00 ; 0,52 ; 1,57 (programul sud vest. Temperatura va fi cu­
tria") ; Notrc Dame de Paris Muzica şi poezia : Melodia Cîntâ Rodiea Paliu şi Geor­ II) . prinsă ziua între 0 şi -|-3 gra­
(„Arta") ; SIMERIA : O clasă „Balconul" pe versuri de Ver- ge Răpeau ; 15,10 Muzică u- de iar noaptea între —4 şi —10
neobişnuită *, HUNEDOARA : laine ; „Preludiul la după- şoarâ : Ion SUvâr, Gabrieb grade. Local, în nordul regiu­
învăţătorul din Vigcvano („Si- * [®] nmiaza unui faun" de Debussy Tomeseu, Radu Zaharescu şi nii mai coborilâ.
rlerurgistul4') ; Ridem cu Stan (după Mallarme) ; 18.03 In ju­ Alois Honig ; 15,30 Suita de
şi Bran — în completare : Un rul globului ; 16,40 Ştiinţă, teh­ balet „Căprioarele14 de Pou- PENTRU URMĂTOARELE
nasture („F lacăra"); Bă­ nică, fantezie ; 19.00 O melo­ lenc. Interpretează orchestra 2 ZILE
ieţii de la tonomat — în PROGRAMUL I: 5,OG Pro­ die pe adresa dumneavoastră ; societăţii de concerte a Con­ 17,00 Campionatul mondial
completare : Acul („Construc­ gram muzical de dimineaţă ; 19,30 Concert de melodii româ­ servatorului din Paris. Dirijor de patinaj viteză (femei) 1.500 Vreme in curs de încălzire
torul") ; TELIUC: Casa Ric- 6,15 Actualitatea agrară : Pre­ m. Transmisiune de la Deven- treptată cu cer noros şî pre­
cordi : PETROŞANI : Femeile gătiri pentru campania de pri­ neşti ; 21,05 Concurs în in­ Roger Desormlere ; 16,00 Reci- cipitaţii temporare.