Page 59 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 3-A'
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3774

forestiere şi allele.
REZERVA în planificare, fie în fabrica­
Toate aceste defecţiuni, fie
producţiei,
rea şi realizarea
sînt o consecinţă a faptului că
organizaţiile de partid şi con­
LA iNDEMiNA ducerile întreprinderilor nu au A L B L K F K I A R U L U I
acordat atenţia cuvenită aces­
tui indicator dc plan.
In şedinţa de activ a Comite­
FIECĂRUI tului regional de partid din în cele dtn urmă combinatul
6 februarie ac. s-a discutat pe
a fost nevoit să încheie luna
larg problema ritmicităţii în­
deplinirii sarcinilor de plan la ianuarie cu un sold de facturi
neîncasate în valoare de 6 mi­
toţi indicatorii, insistîndu-se în O EROARE DE CALCUL lioane lei pentru producţia
COLECTIV mod deosebit asupra Implica­ vîndută în prima lună a anu­
ţiilor economice şi finan­
lui. Dacă minusul la Indica­
ciare nle nerealizărilor din
luna ianuarie. De aseme­ Şl EFECTELE ASALTULUI torul producţie marfă vîndută
numai
şi încasată este de
In luna ianuarie a acestui teriale şi calităţii producţiei, a nea, au fost stabilite căile 1.821.000 lei, aceasta se dato-
an majoritatea întreprinderi­ făcut imposibilă livrarea şi în­ şi măsurile necesare pentru e- reşle altor solduri restante din
lor din regiunea noastră au casarea pînă la finele lunii a llminarea lucrului in salturi şi In afera producţiei de bunuri luna Ianuarie, dintr-o eroare casată nerealizat. Deşt s-au ex­ luna decembrie.
reuşit să vîndâ şi să încaseze producţiei fabricate în decada a consecinţelor lui negative. materiale, evidenţa operativă nepermisâ. tras peste plan 212 tone — din După cîte se poate vedea,
în întregime producţia fabri­ a IlI-a. Conducerile unor întreprinderi a realizărilor are o deosebită Faptul mai evidenţiază Şl uq care 11 de către sectoarele de situaţia în care s-a aflat Com­
cată. Pe regiune, procentul de In această lună, producţia însă şi organizaţiile de partid Importanţă. Ea indică locul în alt aspect, aceţn că serviciul producţie, iar celelalte prove­ binatul carbonifer Valea Jiu­
realizare la acest indicator este marfă vindută şi încasată a nu au tradus în viaţă măsu­ care trebuie să se acţioneze amintit, în frunte cu contabi­ nind din activitatea de inves­ lui, la finele lunii Ianuarie nu
de 101,7 la sută, cu 0,0 la sută fost influenţată şi de nereali- rile şi indicaţiile respective. pentru Impulsionarea ritmului lul şef Tosif Birsan, n-a urmă­ tiţii — la Indicatorul supus este nouă, de altfel ca şt ne-
Aşa se face că si în prima de­
mai mare decît la producţia zarea planului sortimental la cadă din luna februarie s-au de lucru, pentru înlăturarea rit operativ, în cursul lunii, analizei, C.C.V.J. înregistrea­ ritmicitatea producţiei. Per­
marfă fabricată. Merită a fi unele unităţi cum sînt C.C.V.J. unor deficienţe ce-şl fac loo realizările, că acestea n-au fost ză un minus de 1.821.000 lei, petuarea acestei stări de fapt
scoase în evidenţă rezultatele Uzina mecanică Cugir, între­ înregistrat răpuneri sub plan îţi activitatea productivă. corect evidenţiate. Este ade­ echivahnd cu 98 la sută rea­ aduce prejudicii activităţii e-
bune obţinute de Uzina chimi- prinderile forestiere, întreprin­ la multe sortimente ca fontă, Efectele neurmârirll ope­ lizare de plan. conomico-financiare. De aceea,
co-metalurgicâ Zlatna, Fabrica derea .Marmura" Simeria, maşini de cusut industriale, rative a producţiei şl a des­ vărat, situaţia precară in care oportunitatea unor mfisurţ o
de hirtie Petreşti, întreprinde­ I M C. Bîrcea şi altele. Combi­ lemn de mină, lemn pentru ce­ se găsea combinatul la finele Aminteam că la finele pri­ căror aplicare să fie urmărită
rea forestieră Sebeş, I.R.I.L. natul carbonifer, de exemplu, luloză etc. şi scăderi faţă de facerii produselor, se concreti­ celei de a doua decade a luniţ melor 20 de zile ale lunii ia­ şi controlată îndeaproape de
Alba şi altele, care au fabricat şi-a depăşit planul la sorti­ realizările din ultima decadă a zează şi în nerealizarea Indi­ (cînd, faţă de planul de extrac­ nuarie combinatul avea o si­
şi livrat peste plan importante mentele Inferioare de cărbune, lunii ianuarie. La C.S.H. în catorului producţie marfă vin- ţie, s-a înregistrat o serioasă tuaţie precară, prezenlînd o conducerea combinatului, mă­
suri care să curme această, sâ-1
primele 10 zile din februarie
cantităţi de produse. în timp ce la huilă spălată producţia a scăzut cu IG la sută dutâ şl încasată. Aşa s-au pe­ rătninere în urmă), a atras în­ rămîneie în urmă faţă de plan spun, tradiţie proastă în acti­
Este însă necesar să arătăm pentru cocs a rămas sub plan la fontă şi cu 31 la sută la la­ trecut lucrurile la Combinatul treaga atenţie asupra produc­ de IG.87G tone Ja extracţia de
că un număr destul de mare cu peste 5000 tone. întreprin­ minate, faţă de realizările de­ carbonifer Valea Jiului în ţiei. Acepsţa însă nu înseam­ cărbuni. E de la sine înţeles vitatea de producţie, este evi­
de întreprinderi au înregistrat derile forestiere n-au realizat cadei a llţ-a din luna prece­ cursul lunii ianuarie. La înche­ nă că serviciul contabilităţii a că în această perioadă n-au dentă. Consider însă că şt In
realizări necorespunzâtoare, 7700 m.c. buşteni, 850 m.c. che­ ierea calculelor operative lu­ avut motive să nu privească putut ft achitate obligaţiile serviciile funcţionale se Im­
fapt ce a condus la nelivrarea restea şi 2100 m.c. lemn pentru dentă; la U.M. Cugir cu 22 la nare, C.C.V.J, a apărut cu un îp ansamblu activitatea pro­ contractuale, uimind ca ele să pun măsuri pentru creşterea
sută la maşini-unelte şi cu 44
şi neîncasarea unei producţii celuloză minus la producţia marfă vîn- ductivă, să nu urmărească o­ fie onorate în ultima decadă, responsabilităţii aparatului ad­
apreciabile. Cea mai mare par­ In luna ianuarie a provocat la sută la maşini de cusut pen­ dutâ şi încasată de 10.236.000 perativ rezultatele înregistra­ cînd s-a dat asaltul pe toate ministrativ — cazul serviciu­
tru uz casnic; la Fabrica de
i producţiei de acest fel o nerealizarea a peste 7 milioa­ produse silico-aluminoase Al­ lei. te de fiecare unitate econo­ fronturile pentru realizarea lui citat esţe suficient de edi­
prezintă produsele fabricate ne lei la producţia marfă vîn- De unde provenea minusul? mică a combţnatului pentru a planului. Dar în perioada de ficator — pentru ca în viilor
şi depuse pe stoc: circa 9 mi­ dulă şi încasată, necorelarea ba Iulia cu 47 la sută la că­ Reverificarea calculelor a scos se putea interveni, tot opera­ vîrf CF.R.-ul n-a putut asigu­ să nu mal avem de-a face cu
rămizi refractare.
lioane lei, precum şi produ­ la unele întreprinderi a pla­ Aceste scăderi ale ritmului în evidenţă o eroare, care nu tiv, acolo unde producţia ce­ ra necesarul de vagoane, bene­ asemenea abateri de la disci­
sele de calitate necorespunză­ nului de producţie marfă fa­ de producţie din prima parte este deloc neglijabilă — rea ficiarii neprimind cantităţile plina bancară.
toare: peste 5 milioane lei. bricată cu cel al producţiei a lunii nu sînt altceva decît o 8.100.000 lei. Ea reprezintă con­ Cu toate corectările făcute. mari de cărbune livrat şi deci, DUMITRU PATRAŞCOIU
De cele mai multe ori nevin- marfă planificată a se vinde şi manifestare a deficienţelor e- sumul Intern al produselor fa­ Combinatul carbonifer Valea n-au executat operaţiile ban­ şef de serviciu la Foiala
derea şi neîncasarea producţi­ încasa. Aşa au stat lucrurile la xîstente în organizarea produc­ bricate de Uzina de reparat Jiului a încheiat prima lună care. In asemenea condiţii era Petroşani a Băncii naţio-
ei la nivelul planului se dato- I.M. Hunedoara, Atelierele ţiei şl a preocupării insufici­ utilaj minier din Petroşani, u- din acest an cu indicatorul evidentă şi încălcarea disci­ nalo a Republicii
resc unor deficienţe chiar în R.M.R. Simeria şi D.R E F. Hu­ ente din partea conducătorilor r.itate a C.C.V.J., care produce producţie jnarfy vindută şi în­ plinei bancare. Aşa se /ace că Socialiste România
procesul de producţie. O ast­ nedoara — Deva. In cadrul întreprinderilor respective pen­ La prima vedere munca diferite confecţii metalice tot
fel de situaţie se întîlneşte la D R.E.F., 5 întreprinderi fores­ tru a le lichida. Probahil, se strungarului Teodor Buclu- pentru unităţile combinatului.
linele întreprinderi ca Fabrica tiere nu şi-au realizat planul aşteaptă din nou sfîrşitul lu­ man nu are nimic comun cu Pentru U.R.U.M. Petroşani, a­
de produse silico-aluminoase la producţia vîndută şi înca­ nii. Dar, asaltul nu poate duce calitatea produselor Fabricii ceste produse livrate exploată­
Alba Iulia, C.C.V.J. Petroşani, sată cu aproape 5 milioane lei decît la rezultate negative in chimice din Orăştie. Şl to­ rilor miniere constituie pro^
I M. Hunedoara, U.M. Cugir şl pentru că sarcinile nu au fost întreaga activitate economică. tuşi, încă din această fază, ducţie marfă, ele fiind, deci.
altele, care au început luna ia­ stabilite corect (I.F. Dobra, De aceea, se impune ca orga­ de pregătire a matriţelor se cuprinse şi in producţia marfă
nuarie a c. fără o pregătire co­ Haţeg, Hunedoara, Orăştie şi nele şi organizaţiile de partid hotărăşte una din condiţii­ vindută şi încasată la nivelul
respunzătoare a producţiei. Petroşani). La producţia marfă să intervină cu toată hotân- le esenţiale ale acceptării combinatului. Serviciul conta­
Datorită acestui fapt au ajuns vîndută şi încasată s-a prevă­ rea pentru n-l preveni. produselor de către benefi­ bilitate de la CC.V.J. a omis
la dese defecţiuni de utilaje, zut pentru luna ianuarie 30 la ciar — calitatea. aceste 8 milioane de lei din
lipsă de materie primă, lipsă sută din planul trimestrial, in Economist ZEVEDEI ŞTEF calculul operativ al producţiei
de torţă de muncă, nepregâti- timp ce la producţia marfă fa­ activist al Comitetului marfă vîpdută şi încasată în
rea lucrului pe timp de iarnă bricată — numai 21 la sulă. regional Hunedoara al P.C.R.
şa.m.d, De aici, a urmat lu­ Aceasta a făcut ca în condiţii­
crul sub planul zilei pînă în ul­ le cînd producţia marfă fabri­
tima decadă a lunii, cînd au cată a fost realizată 100 la sută,
fost necesare eforturi deosebite planul la producţia vîndută şi
pentru recuperarea rămînerilor încasată să prezinte nereali- „PREŢUL" DERÂNiAMENTELO!
în urmă. U.M. Cugir, de exem­ zâri.
plu, a produs 80 la sută din Fabricarea de produse ne­
maşinile-unelle şi 54 la sută corespunzâtoare din punct de
din maşinile de cusut pentru vedere calitativ a avut, de a­
uz casnic în ultimele 10 zile semenea, influenţe negative a­ Printre unităţile care nu şi-au au condus la deranjamente şi este ca la fiecare exploatare
ale lunii, I.M. Hunedoara 4i\ supra realizării planului la realizat planul la producţia staţionări. planul de extracţie să se rea­
la sulă din minereul de fier, producţia marfă vîndută şi în­ marfă vîndută şi încasată în Neîndeplinirea planului la lizeze ritmic, zi de zi, decadă
C.C.V.J. aproape 40 la sută din casată. Din această cauză 5 prima lună a anului se află şi producţia marfă pe luna ‘tre­ de decadă, şi să existe o preo­
cărbunele extras, Fabrica de milioane lei s-au pierdut nu­ Întreprinderea minieră Hune­ cută şi stocul creat au deter­ cupare sporită pentru calitatea
produse silico-aluminoase Alba mai la C.C.V.J. şi 300.000 lei doara. Asupra cauzelor care au minat un împrumut restant de minereului. De aici, va rezulta
Iulia 47 la sută din cărămizile la I M. Hunedoara. Produse de generat neîndeplinirea acestui circa 3 milioane lei. O sumă pe de o parte preluarea şt pre­
refractare. calitate necorespunzâtoare, re­ indicator de plan şi consecin­ destul de mare, care grevează lucrarea în bune condiţiuni de
Acest mod de a produce, în fuzate de clienţi, care nu ş-au ţelor economice ce le incumbă, întreaga activitate economică. către uzină, iar pe de altă par­
salturi, este necorespunzător putut vinde şi încasa au mai am avut o convorbire cu to­ — In ce constă totuşi, preo­ te evitarea penalizărilor pen­
îplrucit, pe lingă consecinţele fabricat şi C.S. Hunedoara, Fa­ varăşul Ioan Vlaiiislav, conta­ cuparea despre care vorbeaţi tru calitate.
negative asupra utilajelor, foi­ brica de produse silico-alumî- bilul şef al întreprinderii. la începutul discuţiei? La cele de mai sus aş adău­
ţei dc muncă, cheltuielilor de noase Alba Iulia. Uzina „Vic­ — Aş vrea să arăt că la în­ — Mă refeream la o seamă ga, ca o cerinţă imperioasă a­
producţie, consumurilor de ma­ toria" Călan, întreprinderile treprinderea noastră, deşi ne­ de măsuri stabilite în ultima plicarea unor asemenea^ mă­
realizarea este destul de mare, perioadă pentru lichidarea sto­ suri tehnice şi organizatorice
există preocupare pentru în­ cului existent de concentrat şi care să prevină opririle acci­
deplinirea producţiei marfă dentale la uzină şi atingerea
In luna ianuarie depăşirea producţiei mar­ vîndută şi încasată — a înce­ minereu marfă şi realizarea cît mai de grabă a parametri­
planului de producţie la uzină.
put discuţia contabilul şef. lor proiectaţi.
fă vîndută şi încasată, pe ansamblul regiunii, nr Mai concret, a fost întocmit un Otelul a ieşit din cuptor şi a fost laminat Dar atit e puţin. Laminatele trebuie fiâ a-
— Consideraţi că restanţa se grafic judicios de livrare către jungâ cil mai repede la beneficiar.
fi fost mai mare cu datorează numai unor cauze C.S. Hunedoara, care, respectat In fotografie : Aspect de la încărcarea laminatelor la C.S. Hunedoara
obiective? întocmai, va duce la elimina­
— Nicidecum. Dar unele rea stocurilor, şi s-au întreprins
dintre ele îşi au originea încă acţiuni de înlăturare a deran­
în anul trecut, iar altele apar­ jamentelor şi staţionărilor în de fag în faza apropiat 5.704
ţin altor unităţi. Ca să fiu mai cadrul uzinei. După calculele m.c., iar ja 1 Ianuarie anul
explicit, este vorba de existen­ noastre trimestrul 1 îl v^m în­ Implicaţiile neritmicităţii curent doar 791 m.c.
ţa unui stoc mare de concen­ cheia fără nici o restanţă. ^ Cu toate că stocurile create
trat, la uzina de preparare din — Sînleţj de părere că mă­ în faza apropiat au fost mici,
196G, de preluarea neritmică de surile stabilite sînt suficiente dacă exista mai multă preocu­
către C.S.H. şi deservirea ne­ pentru a înregistra în mod pate pentru transportul lem­
satisfăcătoare cu mijloace nuIo constant, pînă la finele anului, La indicatorul producţia depăşit. De aici o serie de con­ nului în mod ritmic în depo­
din partea autobazei D.R.T.A. rezultate bune la producţia marfă vindută şi încasată, Di­ secinţe. In primul rînd, livră­ au fost înzăpezite mai multe zitele finale situaţia era alta.
— Consideraţi că întreprin­ marfă vîndută şi încasată? recţia regională a economiei rile de masă lemnoasă la be­ zile, iar randamentul muncito­ Dar şi în această direcţie s-au
rilor a fost scăzut. Cu toate
derea n-ar fi putut contribui — Nu. Acestea sînt doar efe forestiere Hunedoara—Deva a neficiari au fost şi ele nerit­ făcut simţite lacune. Q parte
cu nimic la prevenirea lor? moment. Pentru a avea certi­ rămas în luna ianuarie cu o mice. Majoritatea produselor acestea, este greşit să se afir­ din autovehiculele aparţinînd
me că iarna a încurcat iţele.
— Ba, da, dar nu în măsură tudinea îndeplinirii în bune restanţă de 2.9J2.0Q0 lei. Din au fost expediate la sfîrşitul Nei jtmicitatea se datoreşte mal I.M.T.F. Sebeş nu au fost în­
hotăriloare. Şi asta, printr-o condiţiuni a acestui indicator cele şapte întreprinderi fores­ decadei a II-a, dar mai ales în mult unor cauze subiective, re­ treţinute corespunzător, s-au
colaborare mai strînsă cu be­ este necesară, in primul rînd, tiere cile sînt în regiune, doar a IlI-a, ceea ce a condus la cunoscute cu greu de către defectat, fijnd utilizate nera­
ţional.
urgentarea executării funicula-
neficiarul şi întreprinderea de
MILIOANE LEI transporturi. rnlui pentru transportul con­ nească planul la acest impor­ troşani raporta în 11 şî 12 ia­ Dintre ele, cea mai gravă im­ cauză cate a grevat asupra
două, I.F. Baia de Criş şî I.F.
întîrzierea încasărilor. LF. Pe­
conducerile
întreprinderilor.
La ncrilinicîtatea producţiei,
îndepli­
Sebeş, au reuşit să
centratului la Hunedoara. Prin
— Şi, ce aparţine exclusiv în­
nuarie zero Iei încasări, iar în
plicaţie a avut-o slaba pregă­
punerea lui in funcţiune se vor
îndeplinirii planului la
pro­
treprinderii dumneavoastră?
19 circa 23.000 lei.
tant indicator. Restul
între­
Datorită
tire a producţiei aferente anu­
înlătura mijloacele D.R.T.A.,
ducţia marfă vîndută şi înca­
— Nerealizarea a peste 3000
tone de concentrat la uzina dc caic, adesea, ne creează greu­ prinderilor au nerealizări des­ faptului că o cantitate destul lui curent, Deşi s-a cunoscut sată, a contribuit şi utilizarea
tul dc mari : LF.
Petroşani
de mare de produse au fost
că iarna va provoca o serie de
tăţi şi-s foarte costisitoare, Pe
preparare, care, contabiliccşte, 1.566 000 lei, I.F. Orăştie 094 000 defectuoasă a mecanismelor.
daca toate unităfile şi-ar fi realizat acest indi­ înseqmnă circa 900.000 lei. Ea asemenea, se va crea posibili­ lei, LF. Haţeg 1 057.000 lei ş.a. De pildă, în luna ianuarie, la
tatea livrării ritmire şi conti­ I.F. Orăştie, indicele de uti­
cator. este în mare măsură urmarea nue a concentratului Neîndeplinirea planului la lizare a fierâstraielor mecani­
unor deficienţe interne, care Dar, tot ntît cje important indicatorul amintit pare cu­ ® Din planul lunii ianuarie, doar 40 Ia sula s-a ce a fost de numai 59 la sută, al
rioasă. Şi iqtâ de ce. In luna funicularelpr Wysscn de 32 la
ianuarie, toate întreprinderile realizat in primele doua decade sută, iar «lî funicularelor Mî-
PE URMELE ARTICOLULUI simţit. Prima decadă a lunii forestiere şi-au realizat preve­ ® Nu iarna este vinovata neeiu de 5G la sulă.
derile la producţia globală şi
februarie a fost încheiată de
marfă
Planul la producţia
toate 'exploatările cu planul marfă. Mai mult, la producţia ® Conducătorii de întreprinderi, sectoare şi vîndută şi încasată trebuie şi
marfă, majoritatea au înregis­
rezultatele
depăşit. Pe lingă
parchete trebuie să răspundă de soarta pro­
către
se poale îndeplini de
„A&itul duce la dezorganizare u frumoase inregislrale de mi­ trat depăşiri cuprinse între ducţiei! toate întreprinderile. Pentru
2—9 la sută. Aceasta fiind $L
nerii de la Lupcnj, Lonea şi
aceasta este necesară o urmă­
tuaţia, se pune întrebarea de
Âninoasa se lemarcâ faptul eă
şi exploatările Vulcan şi Pe- ce luna ianuarie a fost lotuşi rire zilnică a mocjului cum se
irila, care au încheiat luna ia­ încheiată cu restanţe la pro: realizează sarcinile de produc­
Jn pagina economică publi- La toate acestea, iarna a adău­ perarea minusului înregistrat nuarie cu minusuri de extrac­ ducţia marfă vîndută şi înca­ livrate în ultimele zile ale lu­ greutăţi, conducerile întreprin­ ţie ; se impune asigurarea rit­
ă în ziarul nostru din 14 gat o seamă de neajunsuri in ia producţia de cărbuni a fost ţie de 4900 şi respectiv 1010 sată ? Răspunsul la această în­ nii ianuarie, încasările le-au derilor forestiere nu au luat micităţi i producţiei, cît şi o­
nuaric a apărut articolul in- ceea ce priveşte transportul la nevoie de eforturi pînă la şfir- tone. la sfîrşitul primei deca^ trebare l-am aflat urmărind primit in luna februarie. suficiente şi cele mai eficace norarea obligaţiilor contrac­
iilat „Asaltul duce la dezor- suprafaţă. Consecinţele? Prima şitul lunii, cînd C.C.V.J. şi-a de s-au prezentat ciţ depăşiri. modul în care s-a realizat pla­ măsuri care să asigure înde­ tuale Conducătorii de între­
liza re1’, în care tovarăşi cu decadă a fost încheiată cu ră- realizat planul aferent perioa­ Trebuie însă menţionat că nul de producţie si livrările. La neritmiciţatea producţiei plinirea ritmică, din prima zi, prinderi, sectoare, parchete şi
unei de răspundere din con­ mînerî in urmă". dei, la limită. măsurile luate mau dat peste După cum am constatat, în d;n luna ce a trecut au contri­ a planului de producţie. La brigăzi trebuie să înţeleagă că
ferea Combinatului carbonî- Răspunsul trimis redacţiei In discuţiile purtate cu mai tot rezultaiele pe care s-a seom primele două decade, la majo­ buit mai mulţi factori. Unele sint răspunzători de felul cum
i Valea Jiului au scos în e- de conducerea Combinatului mulţi tovarăşi d|n conducerea tal. Deşi, pe exploatări şi com­ ritatea întreprinderilor planul conduceri de întreprinderi fo­ majoritatea întreprinderilor a se îndeplineşte planul Ia in­
existat o slabă
preocupare
rlenţâ implicaţiile pe care carbonifer Valea Jiului confir­ combinatului’ni s-a spus că au binat planul primei decade a lunii este îndeplinit în medie restiere afirmă că aceasta s-ar pentru pregătirea unor sufi­ dicatorul amintit De aceea,
a avut munca în asalt de mă faptul că principalele cau­ fost luate măsuri de întărire a fost depăşii. în fiecare unitate în proporţie de 40 la sulă. datora unor cauze obiective. vor trebui să elimine defi­
sfîrsilul lunii decembrie a- ze caic au condus la nereali-, asistenţei ţehnLe încă din pri­ minieră din Valea Jiului au Şi, Ia aceste cauze obiective ciente stocuri de masă lemnoa­ cienţele şi să ia operativ mă­
Aşadar,
cauzp
principală
ipra primelor 10 zile din îa- zarca planului in prima deca­ mele zjle ale lunii, dc acope­ fost sectoare care nu şi-au rea­ care a influenţat negativ rea­ ervpmără iarna grea cu zăpa­ să necesară îndeplinirii sarci­ suri pentru realizarea ritmică
nilor pe primul trimestru. In
arie. „S-au manifestat go­ dă a lunii ianuarie derivă din rire a fronturilor de luciu cu lizat sarcinile. Dacă şi aceste dă abundentă, lipsa număru­ a planului de producţie şi d^
i i în aprovizionare — nc ncpregălirea corespunzătoare g efectivele necesare şi de apro­ sectoare şî-ai fi îndeplinit pU^ lizarea sarcinilor la indicato­ lui planificat de muncitori şa. faza apropiat, adică la drumu­ livrări.
ialn tovarăşul inginer Glieor- producţiei şi abaterile discipli­ vizionare corespunzătoare eu nul, la cele 29G2 tone extrase rul amintit este neplmicitatcn Este adevărat, iarna are ca­ rile auto forestiere şi lîngâ li­
,e lliescu. director (elin ic al nare concretizate într-un mir materiale si vagonete goale. E- în plus pe întregul combinat, producţiei. Pe primele două priciile ei, a creat greutăţi fo­ niile C.F.F. au existat stocuri ION VASILFSCU
C.V.J, — au intervenit greu- măr ridicat de absenţe de lg fcctul acestor măsuri aplicate s-ar fi putut adăuga mai mult decade, planul nu a fost în­ restierilor. De pildă, unele dru­ mici. La 1 ianuarie 1966 I.F.
i neprevăzute de zăcămînt. lucru. Evidenl că pentru recu­ în producţie a fost imediat re­ de 5.000 de tone. deplinit, pentru ca cel aferent Haţeg, ca să dăm un singur contabil şef la D.R.E.F.
decadei a IlI-a să fie cu mult muri forestiere şi căi de acces exemplu, avea la lemn rotund Hune joara-Ucva