Page 6 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 6

PAGINA  A  2  A                                                                                                                                                                              DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3760
                                                                    ----


         Im şcoală,                                                                                                                                                                                 2                 prezintă  fragmente  din   Kalman;
                                                                                                                                                                                                                                             opciela
                                                                                                                                                                                                                      „Prinţesa  circului"  de
                                                                                                                                                                                                                      11,20  Cârti  care  vă  aşteaptă ,-  11,45
                                                                                                                                                                                                                      Popas  folcloric  cu  Natalia  Gliga
        m ai  m uiî                                                                                                                                                                     FEBRUARIE  1967               şi  Stela  Firulescu ;  12.50   Pagini
                                                                                                                                                                                                                      din  balete  româneşti :  Suita  din
                                                                                                                                                                                                                      baletul  „Cind  strugurii  sc  coc"  do
                                                                                                                                                                                                                      Mihail  Joro ;  15.UU  Din  lolclorul
                                                                                                                                                                                                                      muzical  al  popoarelor ;  16,30  O
            ^
                      OS
        cm tcc  ş i  goc                                                                                                                                                                  (Sin e m a         ♦        poveste  pentru  voi,  copii :  „rsprâ-
                                                   ®
                                            •
                                                                                                                                                                                                                      vilc  lui  Făt-Frumos  Cătălin' ;  16,40
                                                                                                                                                                                        DEVA:  Barbă  roşie  (cinemato­  Premiere  de  operă  dc-a  lungul  a­
                                                                                                                                                                                                                      nilor:  „Boris  Codunov®  de  Mu-
         Concursul  cullural-artistic  al  pio­  tural-artistică.  Cu  sprijinul  comisiei                                                                                            graful  „Patria");  Laguna  dorinţe­  sorgski;  17,10  Dc  la  frescele  Vo-
        nierilor  şi  şcolarilor  —  devenit  tra­  cultural-artisticc  de  pe  lingă  consiliul                                                                                      lor  („Arta"),*  SIMERIA :  Aventu­  ronetului  la  Coloana  infinită.  Po­
        diţional,  a  prilejuit  adevărate  sărbă­  nostru  regional  s-au  trimis,   pentru                                                                                          rile  lui  Werner  Hoit  —  seriile  1   pasuri  la  unele  monumente   de
        tori  ale  cîntccului  şi  dansului.  Prin   fiecare  şcoală,  15  ştime  cu  cinlecc  pa­                                                                                    şi  II ,  HUNEDOARA :  Steaua  fără   artă  ale  Bucureştlului;  17,30  Mu­
        organizarea  acestuia  an  de  an,  s-a   triotice.  pioniereşti  şi  din  folclorul                                                                                          nume  („Flacăra"),-  CALAN:  Ulti­  zica  si  poezia :  Schiller  şi  Beetho^-
        găsit  o  minunată  posibilitate  de  o   regiunii ;  s-au  pus  la  dispoziţie  piese                                                                                        mul    miliardar ;   PETROŞANI :   ven (Oda  bucuriei);  16,40  Ritmu­
        dezvolte  la  copii  dragostea  Iotă  de   de  teatru  din  colecţia  „Teatru  şco­                                                                                           Warlok  („7  Noiembrie"),-  Partiza­  rile  cincinalului.  Realizarea  ritmi­
        creaţiile  populare  şi  lolclorul  regiu­  lar",  s-au  dat  indicaţii  în   privinţa                                                                                        nii  în  cîmpic  („Republica");  LU-   că  a  planului  dc  in vesti fii ,*  10.00
        nii.  Au  fosl  obţinute  rezultate  fru­  formaţiilor  dc  dansuri  şi  orchestrale,                                                                                         PENI:  Joc  limonada  („Muncito­  Scară  pentru  tineret.  Din  cuprins;
        moase  in  privinţa  antrenării  unui  nu­  recitatorilor,  soliştilor  vocali  şi  in­                                                                                       resc"),-   Fantomas .se  dezlănţuie   Timpul  de  iarnă  e  timp   mort ?
        măr  însemnat  ele  formaţii  şi  de  copii   strumentişti,  s-au  lăcut  recomandări                                                                                         („Cultural");  C.URABARZA:  Ca­  (convorbire  cu  tineri  de  la  rate
        la  activitatea  artistică.       concrete  cu  privire  la  îmbogăţirea                                                                                                      lea  Victoriei;  PETR1LA :  Steaua   despre  preocupările  şi  activitatea
         Fără  a  simplifica  contribuţia  adu­  repertoi iilor,  folosind  şi  valorificind                                                                                          baletului;  LONEA :  Trageţi  in  Sta-   lor  in  acest  anotimp);  22,55  Vă
       să  Ia  îmbunătăţirea  activităţii  cullu-   folclorul  local.                                                                                                                 nislas  („7  Noiembrie");  In  Nord   plac  aceste  melodii ?
        ral-artislice  din  şcoli,  trebuie  arătat   Esle  apreciată  preocuparea  mul­                                                                                              spre  Alaska  („Minerul");   VUL­
       că,  in  organizarea  accslor  concursuri   tor  şcoli  pentru  pregătirea  formaţii­                                                                                          CAN :  In  genunchi  mă  întorc  la
       au  lost  scăpate  din  aten|ic  multe  din   lor  corale,  pentru  organizarea  şi  des­                                                                                      tine ;  CR1V1D1A :  întuneric  în  pli­  televiziune
       laturile  muncii  educative.  Fixarea  u­  făşurarea  unor  acliuni  dc  masă  cu                                                                                              nă  zi ;  URICANI  :   Old   Shater-
        nui  repertoriu  obligatoriu,  stabilirea   scopul  învăţării  de  cintecc  patriotice                                                                                        hand t   AN1NOASA :  Crcdeli-mA
        fazelor  in  perioadele  de  vîrf  ale  pro­  ca  „Trei  culori0,  „Pui  de  Ici",  „Mar­                                                                                     oameni ;  BÂRBÂTENI :  Duminică   18.00  Pentru  copii.  In  loc  de  ci­
       cesului  instructiv,  obligativitatea  unor   şul  lui  Jancu",  a  cîntccelor  pionie­                                                                                        la  New  York ;  PAROŞENJ :  Casa   nema :  „Wilhclm  Teii";   18,20
        formaţii  au  dus  la o insuficientă va­  reşti.  „Mulţumim  din  inimă   partid   Deşi  se  număr?  printre  şcolile  înfiinţate  în  ultimii  ani,  Liceul  din  Ilia  a  fost  înzestrat  cu  o  bază  ma­  noastră;   LIVEZENI :   Decoraţii   Pcnlru  tinerelul  şcolar.   Studioul
        lorificare  a  bogatului  nostru  folclor;   iubit".  „Am  cravata  mea”  etc  Evi­  terială  care  asigură  o  temeinică  pregătire  elevilor.                               pentru  copiii  minune,-  ORASTIEî   pionierilor;  18.50  Publicitate;  19.00
        in  activitatea  formaţiilor  nu  s-o  cu­  denţiem  in  mod  special  Şcoala  nr.  I   IN  FOTOGRAFIE:  elevi  ai  clasei  a  X-a  în  laboratorul  de  fizică.              Diligenta  („Patria");  Therese  Des-   Telejurnalul  de  seară;  19,20  Bu­
        prins  întreaga  masă  de  copii.  Ocu-   Hunedoara,  Şcoala  nr.  I  Alba  lulia,                                                                                            queyroux  („Flacăra");   CUGIR :   letinul  meteorologic;  19,23  „Mult
        pîndu se  de  pregătirea  in  pripă  a   Liceul  din  Haţeg,  şcolile  generale  din
                                                                                                                                                                                                                      e  dulce  şi  frumoasă''...  Emisiune
       unor  lormatii  pentru  concurs,  o  mare   oraşul  Petroşani  şi  multe  altele.  Sînt                                                                                        Acţiunea   „Zimbru"   („Muncito­  de  limbă  română  contemporană;
                                                                                                                                                                                      resc");  ALBA  1ULIA :  Serbările
        parte  din  aceştia  rămîneau  In  afara   demne  de  reliefat  preocupările  ce  e­                                                       o  dată  cu  aselenizarea   primilor   galante  („23  August");  Cenuşa  —   19,35  Oraşele  muzicii :  Ncapole;
       sferei  activitălii  artistice.    xistă  în  pregătirea  echipelor  de  dan­                                                               astronaufi,  care  ar  asambla  apara-   seriile  1  şi  II  („Victoria");  ZLAT-   20,05  Campionatul  european   do
         Trebuie  să  recunoaştem  că  in  şco­  suri  de  la  Şcoala  generală  din  Sîn-                                                         tnjul  trimis,  în  prealabil,  printr-un   NA :  Dragostea  şi  moda ;  T61US :   patinaj  artistic  Exerciţii   libere,
        lile  noastre,  copiii  cîntau  încă  puţin,   gătin  (raionul  Sebeş).  Liceul  din  Ghe-                                                 vehicul  spaţial  Informaţiile  capta­                             bărbaţi.  Transmisiune  dc  la  Liu*
        învăţau  puţine  poezii,  organizau  pu­  lar,  Şcoala  generală  din  Vaţa  şi  al­                                                       te  dc  telescop  ar  fi  transmise  apoi   Escrocii  dc  la  mînăslirc ;  SEBEŞ :   bliana,-  23,30 Telejurnalul  de  noap
                                                                                                                                                                                      Vremea  zăpezilor  („Progresul") ,-
        ţine  serbări  Oricît  de  important  ar   tele.                                                                                           pe  Pămînt  prin  televiziune.                                     fe,-  23.40  închiderea  emisiunii.
        fi  studiul  matematicii,  fizicii,  chimici,   In  scopul  seleclionării  şi  stimuhV.if                                                                                     Insulele   feTmccole  („Sebeşul");
                                                                                                                                                                                      APOLDUL  DE  SUS:  Notre  Dame
        nu  trebuie  să  neglijăm  educaţia  ar­  celor  mai  bune  formalii  cultural-ar-   Insecticid  extrem   ar  putea  fi  montate  pe  o  supra­                               de  Paris,-  HAŢEG:  Misiune  extra­
        tistică.                          listice  din  cadrul  fiecărui  raion,  Con­                            faţă  de  1  cm  palrat.   Grosimea   Cel  mai  puternic            ordinară,  ILIA;  Moneda  antică.
         Ţinînd  con!  de  aceste  consideren­  siliul  regional.  împreună  cu  secţia   de  eficient            iranzislorilor  fixaţi  pe  circuit  nu                                                               Timpul  probabil
        te,  noile  documente  ale  organizaţiei   dc  invătămint  au  stabilit  ca  în  pe­                      depăşeşte  o  treime  din  grosimea   microscop  electronic
        pionierilor  aduc  în  viaţa  şcolii  mai   rioada  vacantei  dc  primăvară  şi  pri­  PRAGA.  —  In  Cehoslovacia  s-a   unui  fir  de  păr  de  om.
        mult  joc,  mai  mult  cintcc.  mai  multă   ma  parte  a  trimestrului  al  lll-Ica.   realizat  un  insecticid  extrem  de                BONN.  —  Sub  conducerea  pro­
        veselie  şi  distracţie.  In  viitor  se  vor   consiliile  raionale  şi  orăşeneşti   să   elicicnl.  Un  gram  din  acest  insec­        fesorului  Ernst  Ruska,  oamenii  de                                     PENTRU  24  ORE
        aduce  îmbunătăţiri  substanţiale  con­  programeze  şi  să  sprijine  şcolile  in   ticid  este  suficient  pentru  a  dis­  Instalaţii  astronomice   ştiinţă  de  la  Institutul  Max-Planck   PROGRAMUL  I:  6.15  Actualita­
                                                                                                                                                                                                                        Vreme  schimbătoare  cu  cerul
        cursului  pionierilor  şi  şcolarilor.  Pen­  privlnla  organizării  unor  spectaco­  truge  un  miliard  de  insecte  dău­                pentru  microscopie  electronică  din   tea  agrară  Din  experienţa  unită­  noros  mai  mult  ziua  şi  înseninări
        tru  a  umple  golul  care  s-a  creat  in   le.  a  unor  concursuri  între  şcolile   nătoare.          in  Lună                         Berlinul  occidental  au  realizat  cel   ţilor  frunloşe  în  creşterea  Lăsă­  trecătoare  în  cursul  nopţii.  Vor
        decursul  anilor  în  acest  domeniu  de   generale.  De  asemenea.  în  perioada   Insecticidul,  care  este  un  deri­                   mai  puternic  microscop  electronic   rilor  Răspundem   ascultătorilor.   cădea  precipitaţii  slabe sub  formă
        activitate,  se  pune  la  inderaina  şco­  acţiunilor  închinate  sărbătoririi  Zilei   vat  al  farmcsoluluj,  a  fost  elabo­  NEW  YORK.  —  „Ideea  instalării   din  lume.  Datorită  capacităţii  sale   Buletin  agro-meteorologic   6,25   dc  ninsoare.  Temperatura  in  u­
        lilor.  unităţilor  şi  detaşamentelor  do   pionierilor  se  vor  prezenta  în  cen­  rat  de  Institutul  dc  chimie  orga­  unui  telescop  pe  Lună,  capabil  să   rezolutive,  care  permite  pină  şi   Moment  poetic  —  interpretat  de   şoară  scădere.  Maximele,  ziua  vor
        pionieri  mai  multe  culegeri  de  cin-   trele  dc  raioane  şi  oraşe,  spectacole   nică  şi  biochimic  al  Academiei  dc   cerceteze  Universul  şi  chiar  Pă-   recunoaşterea  a  două  puncte  dc-   Sandu  Simlonică  9.30  Radiomago-   fi  cuprinse  intre  —3  şi  +2  grade
        tece  şi  jocuri,  mai  multe  piese  de   cu  cele  mai  bune  formalii  din  şcoli;   Ştiinţe  din  Cehoslovacia.  mînlul  în  condiţii  unice,  este  din   părlolc  intre  ele  la  numai  a  zecea   zinul  ascultătoarelor;  10.30  Radio-   iar  minimele,  noaptea  între  —8  şi  ,
        teatru,  precum  şi  alle  mijloace  nece­  cu  ansamblurile  folclorice  ce  vor  lua   El  preîntîmpină  dezvoltarea  lar­  ce  în  ce  mai  actuală",  au  declarat   milioana  parle  dintr-un  milimetru,   racheta  pionierilor;  11,00  Ansam­  —3  grade  Ceaţă  locală  dimineaţa
        sare  desfăşurării  activitălii  cultural-   liinlă  se  vor  desfăşura  parăzi  ale  pio­  velor  din  ouă  şi  transformarea  lor,   specialiştii  americani  R.  D.  Shel-   noul  aparat  face  vizibilă  organiza­  blul  Tealrului  dc  stat  do  operetă  şi  seara.
        arlistice.                        nierilor.                              fiind  inofensiv  pentru  om  şi  pen­  ton,  V.  B.  Morris  şi  E.  J.  Stern-   rea  atomilor  din  moleculă,  precum
          Pină  la  apariţia  unui  nou  regula­  Experienţa  nc-a  dovedit  că  se  vor   tru  animale.          glass  cu  prilejul  unei  conferinţe   şi  structura  atomică  a  celulelor
        ment,  Consiliul  regional  al  Organiza­  obţine  bune  rezultate  dacă  de  !a  în­                     limite  la  Institutul  american  pen­  corpului,  a  virusurilor  şi  a  bacte­
        ţiei  pionierilor,  cu  sprijinul  secţiei   ceput  se  asigură  o  temeinică  orion:                     tru  aeronautică   şi  aslronautică.   riilor.  Din  acest  punct  dc  vedere,
        de  invătămint  a  Sfatului  popular  re­  tare  şi  organizare.  Este  necesar,  aşa­  Limita  nanosecundei   Un  telescop  de  30  cm,  eliberat  dc   el  constituie  un  ajutor   preţios
        gional  şi  în  colaborare  cu  Comitetul   dar.  ca  membrii  consiliilor  organiza­                     efectul  atmosferei  terestre,  au  de­  pentru  medicină  şi  biologia  mole­
        regional  pentru  cultură  şi  artă  au  luat   ţiilor  pioniereşti  de  la  raioane,  oraşe   a  fost  depăşită  clarat  ei,  ar  putea  obţine  detalii   culară
        măsuri  ca  in  şcoli  să  sc  desfăşoare   şi  din  şcoli,  să  acorde  o  atenţie  deo­
        o  intensă  muncă  de  pregătire  a  for­  sebită  activitălii  cullural-artistice.  să   NEW  YORK  -   Limila  nanose-   de  3—10  ori  mai  fine  decit  oricare   Prof.  Ernst  Ruska,  care  a  cola­
        maţiilor  artistice  in  vederea  selecţio­  studieze  posibilitatea  creării   unor   cundci  (o  miliardime  dintr-o  se­  telescop  dc  pe  Pămint.  borat  încă  In  1931  la   realizarea
        nării  celor  mai  bune,  a  organizării   formalii  deosebite  ca  gen  şi  a  unor   cundă).  a  lost  depăşită:  circuitul   Cei  trei  oameni  do  ştiinţă  ame­  primului  microscop  electronic,  lu­
        unor  spectacole  la  nivelul  raioanelor   ansambluri  mari  în  care  să  (ic  cu­  electronic  experimental,  pus  re­  ricani  au  prezentat  apoi  planul  in­  crează  de  zece  ani  la  acest  instru­
        şi  oraşelor,  sau  cu  ocazia  sărbăto­  prins  MU  număr  cit  mai  mare de  copil  cent  la  punct  de  firma  americană   stalării  pe  Lună  a  unei  sla|ii  ştiin­  ment  prin  care  speră  să  răzbată
        ririi  Zilei  pionierilor.                                               I.B.M  „răspunde",  în  realitate,  în                            pînă  la  limitele  posibile  în  mate­
          Acccnlul  principal  se  va  pune  In        ION  RAŢIU                400  bilionimi  dc  secundă.     ţifice  automate,  operînd  cu  ajuto­
        acest  an  pe  munca  de  pregătire  in        vicepreşedinte              In  ce  priveşte dimensiunile  aces­  rul  energiei  nuclearo  şi  avînd  în   ria  fizică
        şcoli,  pe  antrenarea  unui  număr  cîl   al  Consiliului  regional     tui  circuit  electronic,  ele  sînt  alît   centru  un  telescop.  Ei  au  precizat
        mai  mare  de  elevi  la  activitatea  cul-  dl  Organizaţiei  pionierilor  de  mici,  că  16  astfel  de  circuite  că  acest  plan  ar  pulea  li  realizabil  împotriva  muşcaturilor

                                                                                                                                                   de  şarpe
                                                                                                                      mare
                                                                                                                            număr  de  cetăţeni.
              .Spinoasa'  problemă  a  cantine!                                                                       muncii  cure  s-a  străduit  in   panaceu  universal  împotriva  muş­
                                                                                                                      Nu.e  permis  ca  un.  om  al
                                                                                                                                                     Pină  acum  nu  s-a  descoperit  un
                                                                                                                      cele  Opt  ore  să-şi  facă  da­
                                                                                                                      toria  cîl  mai  bine să-l  obse­  căturilor  de  şarpe ;  leacurile  şi.  în
                                                                                                                                                   special  serurile  folosite,  au  efect
              Dragă  Georgicâ.         cantină  lată  ce  mi-a  de­  iile  sînt  extrem  de  sărace   rantul  singur  nu  poate  re­  deze gîndul  unde  şi  cum  va   numai  împotriva  muşcăturilor  a­
                                       clarat  E.M.  pe  cai'e  am  în-   Pe  hîrlie  sînt  trecute  fel  de   zolva  problema  ridicată  şi   lua  masa,  ce  va  mînea?  numitor  şerpi.  Medicul  american
              Pentru  astăzi  sini  aştep­  tîlnîl-o  pe  stradă  la  cîteva   fel  de  specialităţi  Dar  în   nici  n-am  putea  arunca  vi­  Viitoarea  mea  epistolă  va   dr.  E.  Lockhart  a  avui  de  curînd
            tat  cu  veşti  din  Brad  Scri­  minute  de  la  ieşirea   din   realitate,  aceleaşi  feluri  de   na  loială  asupra  lui  Esenţa   purta  sigiliul  poştei  din  Al­  de  tratat  cazul  unui  copil  muşcat
            soarea  dc  faţă  ţi-o  trimit-   serviciu:          înîneare  le  găseşti  săptă-  problemei  pe  care  o  consi­  ba  lulia.  Cu  bine,  al  tău   dc  un  şarpe  veninos  Pînă  să  ob­
            Chiar  dc  aici.  Am  foarte  —  La  noi  in  oraşul  Brad  inîni  de-a  rîndul  Pur  şi  der  spinoasă  rămîne  înfiin­  prîelen      ţină  serul  respectiv,  el  a  pus  pi­
                                                                                           ţarea  unei  cantine,  pe  lingă          IONICA        ciorul  micului  pacient  în  gheată.
                                                                                           sfatul  popular orăşenesc.  Nu
                                                                                           ştiu  dacă  mai  există  şi  alte                       După  patru  ore.  i-a  făcut  injecţia
                         0  SCRISOARE  PE SÂPTAMINA                                        centre  de  raioane  în  situa­  Dragă  prietene,       cu  serul  respectiv,  dar  a  conti­
                                                                                           ţia  noastră  Eu  sînt  şi  de­                         nuat  şi  compresele  cu  gheată  timp
                                                                                           putată  şi  ştiu  că  s-a  pus  a­  Inlr-adcvăr,  aşa  cum  zici   de  patru  zile.  Copilul  părea  vin­
            mulţi  prieteni  la  Brad  şi-ţi   se  simle  lipsa  acută  a  unei   simplu  le  saluri  numai  ci­  cum  cîteva  luni  intr-o  se­  şi  tu,  problema  cantinei  în   decat.  Compresele  cu  gheată  au
            dai  seama  cit  de  frumoase   cantine.  Pentru  cei  care   tind  lista  de  bucate.  siune  a  comitetului  execu­  oraşul  Brad  e  deosebit  de   îost  suprimate  Văzînd  că  durerile
            au  fost  clipele  şederii  mele   sînlem  necăsătoriţi,  aceasta   — Sînt  trei  feluri  de  cior­  tiv  al  sfatului  popular,  pro­  importantă.  Credem  că  or­  şi  temperatura  reapar  s-au  aplicat
            in  acest  oraş  Am  trecut  în   e  o  problemă   deosebită.   be  începind  de  astă  primă­  blema  înfiinţării  unei  can­  ganele  competente  voi  re­  din  nou  comprese  cu  gheată  pe  pi­
            revistă  împreună   aspecte   Sincer  îţi  spun,  cind  mă  uit   vară  şi  pînă  acum  Ciorbă   tine  S-a  dat  însă  un  răs­  zolva-o  îndeplinind   astfel   ciorul  muşcat.  După  alte  două  zi­
            legate  de  familie,  viaţă  şi   la  ceas  şi  văd  că  sc  apropie   de  peiişoare,  cu  carne  de   puns  foarte evaziv, că  se va   o  dorinţă  a  cetăţenilor  de   le,  vindecarea  a  fost  definitivă.
            societate.  Am  auzit  atîtea   ora  15  şi  trebuie  să  mă  duc   porc  şi  ţărănească  —  inter­  face.  dar  să  vedem   cum   aici.  Aşteptăm  să  vedem  ce   Dr.  Locharl  a  ajuns  la  concluzia
             lucruri  frumoase  că-mi  da   iar  la  restaurant  să  iau  ma­  vine  în  discuţie  cetăţeanul   ş a.m d.  măsuri  se  vor  lua  Pină  a-
            ghes  inima  de  bucurie.  Dar   sa  încep  să  mă  frămînt.  Ne   O.  L.  Diferă  doar  la  culoa­  Cred  că  sfatul  popular  ar   tunei  iţi  doresc  numai  suc­  că  prin  compresele  de  gheată  se
            eu  nu  despre  acestea  vreau   adunăm  mai  mulţi  şi  ne  în­  re, dar gustul e acelaşi.  Plus   trebui  să  privească  mai  se­  ces  şi  te  aştept  pe  sâplămî-   obţine  contractarea   vaselor  dc
            să-ţi  scriu,  deşi  ele  merită   trebăm  încotro  să  mergem   de asta,  în  restaurant e tare          na  viitoare  cu  veştile  pro­  sînge,  şi  astfel,  veninul  pătrunde
            o  deosebită  atenţie   Mai   să  mîneâm.  Nu-i  vorbă,  la   frig             rios  problema  înfiinţării  u­  mise  de  la  Alba  lulia.  în  organism  în  canlităti  mici,  îm­
             mulţi  prieteni  nii-au  spus   restaurant  găsim   mîncare   —  Aş  vrea  să  mai  adaug,   nei  cantine,  fiind  vorba  de                                                Centrul  de  radiofolografîe  de  la  spitalul  de  boli   pulmonare  Deva.
             să  scriu  ziarului  că  nu  au  o  caldă  pregătită,  dar  meniu-  ne  spune  E.  M.  că  restau­  rezolvarea  cerinţelor  unui  GEORGICÂ  potriva  cărora  acesta  poate  lupta   fu  foto:  medicul  Văcaru  Olimpiu  examinînd  la  aparatul  Rdntgen  un
                                                                                                                                                   cu  succes.                        pacient                                       Foto:  I.  TEREK



          Sînt  bolnavi  cate  consultă  medi­  mai  posedă  o  uşoară  acţiune  laxati-   se  pot  forma  pietre  însoţite  sau  nu   survine  mai  ales  între  30-70  ani;  u­  pregălirc  al  alimentelor  (rintaşuri,   Tratamentul  esenţial  în  afecţiunile   foarje  reci  vor  fi  evitate.  Desigur  că
         cul  fiindcă  ii  „doare  ficatul".  In  ma­  vă.  Este  evident  că  aceste  agremente   de  inflamaţie  (litiază  biliară  cu  sau   neori  se  observă  la  mai  mulţi  mem­  prăjeli  etc)  acţionează  reflex  asupra   căilor  biliare  de  care  am  pomenit   regimul  alimentar  suportă  modificări
         joritatea  cazurilor,  acestea  sînt  afec­  anatomice  (căi  biliare  intrahepatice,   fără  eolccistitâ),  sau  sînt  posibile  nu­  bri  ai  aceleiaşi  familii,  fiind  vorba   vezicei  favorîzînd  inflamaţia  perete­  este  regimul  alimentar  şi  de  viaţă.   în  funcţie  de  afecţiunea  pe  care  o
         ţiuni   ale  căilor  biliare,   veziculei   extrahepatiee cu  vezicula  biliară,  etc)   mai  tulburări  funcţionale (care se pot   în  aceste  cazuri  de  o  predispoziţie   lui  său  şi  formarea  calculilor.  Obe­  Subliniind  rolul  nociv  al  prăjelilor,   prezintă  bolnavul  (colecistîta  acută
         biliare  şi  nu  suferinţe  ale  ficatului.   trebuie  să-şi   armonizeze  simul­  extinde  şi  se  extind  de  fapt  şi  asu­  familiară,  transmisă  de  obicei  pe   zitatea.  a te roşele roza,  sedentarismul   rintaşurîlor,  maionezelor  şi  conser­  sau  cronică,  litiaza  biliară  însoţită
         Confuzia  esle  atit  de  înrădăcinată   tan  funcţiunile  in  vederea  eliminării   pra  celorlalte  căi  extrahepatiee)  con-   calea  mamei.  etc.,  se  înscriu  printre  factorii  favo-   velor,  acestea  vor  fi  eliminate.  Pro­  dc  colică  sau  nu,  dischinezle  biliară
         încit  surprinde  bolnavul  căruia  în­  bilei  în  intestin  in  momentul  diges­  lurînd  aşa-zisele  dischinczii  biliare  Medul  de  alimentare  e  mai  impor­  rizanţi.  filactic,  lupta  se  va  reduce  în  prin­  hipotonicâ  sau  hipertonicâ,  etc.).  Me­
         cerci  să-i  strecori  convingerea  că   tiei.  Realizarea  acestui  act  este  asi­  a)   Colccislila  cronică  nclitiozică   tant  decît  factorul  familial  Litiaza   Boala  poale evolua  toată  viaţa,  fă­  cipal  la  combaterea   şi  prevenirea   dicul  va  fi  acela  care  va  face  reco­
         ficatul  esle  sănătos.  Esle  adevărat  că   gurată  prin  coordonarea  sa  de  către   este  destul  de  frecventă,  survine  mai   biliară  se  observă  maî  ales  la  per­  ră  acuze  din  partea  bolnavului,  sau   prăjelilor  şi  rîntaşurilor.  Se  va  avea   mandările  competente  şi  corespunză­
         între  ficat  şi  căile  biliare  există  le­  sistemul  nervos.  In  funcţie  de  cali­  ales  la  persoanele  tinere,  intre  20-45   soane caic consumă alimente din  bel­  se  poate  exterioriza  —  atunci  cind   in  vedere  ca  in  alcătuirea  regimului   toare
         gături  strînse,  interdependenţă  şi  in­  tatea  alimentelor  ingerate,  vezi­  ani.  şi  predomină  la’sexul  feminin.  şug  şi  mai  ales  carne  şi  mîncăruri   vezica  biliară  este  inflamată,  cind   alimentar  să  fie  evitate,  de  aseme­  Pe  lingă  tratamentul  dietetic  se  re­
         fluente  reciproce.  Dar  bolile  căilor   cula  biliară  evacuează  o  canti­  Boala  se  caracterizează   prinlr-o   grase.  De  asemenea  viaţa  sedentară,   calculul  migrează  sau  intervin  fe­  nea,  alimentele  care  produc  fermen­  comandă  un  regim  de  viaţă  dozat,
         biliare  îmbracă  expresie  clinică  pro­  tate  normală  de  bilă.   Alimentele   formă  variată  de  sîmptome,  unele  a-   repaosul — din  diverse  motive — în­  nomenele  spastice,   funcţionale  —   taţii  şi  putrefacţii  intestinale   cumpănit.  In  afara  perioadelor  acute
         prie,  aşa  după  cum  suferinţele  fica­  care,  pentru  a  fi  digerate  şi  resor­  trâgînd  atenţia  asupra  veziculei  bi­  delungat  la pal, sînt  factori care favo­  prin  dureri  violente  cunoscute  sub   In  afara  fazelor  acute  sau  a  co­  sau  crizelor dureroase se va  evita se­
         tului  au  un  contur  particular,  de  si­  bite,  nu  neeesilă  prezenţa  bilei  nu   liare,  altele  îmbrăcind  un  caracter   rizează  formarea  calculilor.  Numărul   numele  de  colici  ai  veziculei  biliare.   licelor veziculare se  vor .permite: căr­  dentarismul  Sînt  indicate  plimbările
         ne  stătător,  de  multe  ori  cu  evoluţie   antrenează  golirea  veziculei,  pe  cind   general,  polimorf,  ce  pot  acoperi,   pietrelor  găsite  în  vezicula  biliară,   Durerea  este   localizată   subcostal   nuri  slabe  (găină,  porumbel,  viţel,   pe  jos  de  2-3  ori  pe  zi,  duşuri  căl­
         severă  şi  consecinţe  grave     cele  care  impun  acţiunea  ei  stimu­  masca,  suferinţa  organului  biliar.  precum  şi  mărimea  şi  culoarea  lor,   dreapta,  iradiază  in  spate  sau  umă­  vacă  slabă,  peşte  slab  de  apă  curgă­  duţe.  gimnastică  de  cameră  (cu  ex­
           Înainte,  deci,  de  a  vorbi  despre  a­  lează  energic  evacuarea  rezervorului   Bolnavii  acuză  dureri  în  regiunea   diferă  de la  caz  la  caz  De obicei  cal-   rul  drept,  şi  e  însoţită  de  greţuri,   toare  —  şalău,  ştiucâ,  păstrăv),  lap­  cepţia  bolnavilor  care  suferă  de  li­
         fecţiunile  veziculei  biliare  se  impun   biliar.  Sînt  unele  alimente  care  in­  subcostală  dreapta,  uneori  destul  de   culii  diferă  de  la  mărimea  unui  bob   vărsături,  agitaţie,  subfebrilîtatc.  U­  tele  integral,  folosit  la  prepararea   tiază  biliară).  Vor  fi  evitate  trau­
         cîteva  date  despre  forma  şi  funcţiu­  fluenţează  alît  formarea,  secreţia,  de   vii;  se  mai  pling  de  tulburări  diges­  de  mei  la  aceea  a  unui  ou  de  bibi­  neori,  la  aceste  semne  clinice,  se   supelor,  pireurilor,  fierturilor,  lap­  mele  psihice,  conflictele,  solicitările
         nea  normală  a  căilor  biliare.  bilă  la  nivelul  ficatului,  cît  şi  dre-   tive,  ca  greţuri,  balonări  postpran-   lică  Numărul,  de  asemenea,  variază   poate  adăuga  icterul  (gâlbenarea)  cu   tele  bătut,  iaurtul  sau  kefirul,  brîn-   fizice  şi  intelectuale  intense.
           Ficatul,  un  organ  glandular enorm,   narea  ei  masivă,  prin  căile  biliare,  diale,  amar in  gură, vărsături, scaune  în  funcţie  de  mărimea  lor.  In  unele  decolorarea scaunului  şi  colorarea ro­  zeturile  proaspete  (brînza  de  vacă,  Tratamentul  medicamentos  va com­
         cel  mai  mare  din  organism,  secretă                                                                                                                                                                       pleta  pe  cel  igîeno-dietetie  şi  va  vi­
         bila  aproape   neîntrerupt.  Aceasta,                                                                                                                                                                       za  cojiiponenla  inflamatoric  (antibio­
         prin  canaliculele  şi  căile  biliare  din   Pe tem e  m edicale                                                              —— — ——                         — ---------------                             tice),  dureroasă  (antispastice),  ner­
         interiorul  ficatului,  aşa-zise  căi  bi­                                                                                                                                                                   voasă   (calmante).  Se  vor  combate
         liare  inlrahepatice.  este  îndreptată                                                                                                                                                                      constipaţia,  fermentaţiile  şi  putrefac­
         prin  conductele  sau  căile  biliare  din                                                                                                                                                                    ţiile  intestinale.
         afara  ficatului  —  extrahepatiee  — în                                                                                                                                                                       Cura  hidru-mincrală  (Olăneşti,  Câ-
         intestinul  subţire,  unde  se  amesleeă   BOULE  VEZICULEI  BILIARE» TRATAMENT  Şl  PROFILAXIE                                                                                                              limâneşti,  Slânicul  Moldovei,  Bodoc,
         cu  conţinutul  intestinal,  bolul  ali­                                                                                                                                                                     Borsec,  Vîlcele,  Zizin,  Mainaş  etc.  în
         mentar  Prezenta  bilei  nu  este  nece­                                                                                                                                                                     funcţie  de  afecţiune)  aplicată  în  afa­
         sară  în  intestin decîl  alunei  cind  trec                                                                                                                                                                 ra  pei iodelor  acule.  favorizează  dre-
         alimentele.  Or, cum  rilmul  alimentar                                                                                                                                                                      narca  căilor  biliare,  combale  proce­
         este  discontinuu,  pe  timpul  repaosu-   in  intestin  (untdelemnul  de  măsline,   moi,  diaree  etc.  Aceste  semne  pot  să   cazuri  s-au  găsii  peste  1000  de  pie­  şiatică-brună  (ca  berea)  a  urinii.  urdă,  telemea  slabă,  caşul  dulce,  ouă   sele  inflamatorii  ale  veziculei  şi  sta­
         lui  digestiv,  bila  este  acumulată  in­  uleiul  de  sola  şi  cel  de  floarea-soare-   apară  adeseori  după  erori  de  regim   tre  in  veziculele  extirpate  chirurgi­  De  multe  ori  acest  ansamblu  de   moi  (cu  precauţie)  sau  sub  formă  de   za  la  nivelul  intestinului.  Aceste  ape
         tr-un  rezervor  care  poartă  numele   lui,  smîntina,  gălbenuşul  de  ou,  etc).   (ingestia  de  prăjeli,  lînlaşuri,  mă­  cal.     manifestări  se  instalează  după  o  a­  ochiuri  româneşti,  unt,  untdelemn,   pot  fi  utilizate  şi  la  domiciliu)  bol­
         de  veziculă  biliară  Aceasta  are  for­  Sînt altele care stimulează  numai  se­  runtaie,  ouă,  ciocolată  etc.),  după  e­  Mecanismul  dc  formare  a  pietrelor   limentaţie dubioasă, scuturături, mer­  mărgărinâ,  paste  făinoase  bine  mes­  navilor.  Efectuarea  concediilor  de  o-
         mă  de  pară  şi  este  legală  de  colec­  creţia  de  bilă  la  nivelul  ficatului,   nervări, eforturi  intense,  sau  pot  sur­  esle  departe  de  a  fi  complet  lămurit.   sul  cu  motocicleta  pe  drum  acciden­  tecate,  z a r z a v a t u r i   preparate   dihnâ  la  o  altitudine  de  400-500  m.,
         toarele  biliare  extrahepatiee   prin­  fără  sâ  influenţeze   evacuarea  ei   veni  în  legătură  cu  ciclul  menstrual   Se  admite  totuşi,  în  general,  că  o  a-   tat  ele.  prin  fierbere,  prin  aburi,  fructe  de   plin  efectul  calmant  asupra  întregu­
         tr-un  canal.  Capacitatea  de  înmaga-   (carnea  de  vacă.  ficatul,  rinichii) sau   Tulburările  generale  sînt  ample,   numitâ  substanţă  care  intră  în  com­  c)   Dischlncziilc  biliare  sînt  tulbu­ bună  cablate,  crude  dar  fără  coaje,   lui  organism,  influenţează  favorabil
         zinare  este  relativ  mică  dacă  se  ţine   îşi  exercită  efectul  numai  asupra  e-   bogate:  cefalee,  instabilitate  nervoa­  poziţia  bilei,  la  un  moment  dat  îşi   rările  funcţionale  ale  veziculei  bilia­  eventual  rase  sau  coapte  ia  cuptor,   componenţa  vegetativă  a  sistemului
         seama  de  faptul că  bila este secretată   vacuârii  bilei  (untul,  ciocolata,  mar­  să,  inlabililale,  insomnii,  oboseală,   pierde  proprietatea  de  a  se  menţine   re  şi  ale  căilor  sale  de  excreţie.  Ele   Se  pot  administra  şi  sub  formă  de   nervos,  componenţă  caic  deţine  un
          aproape  continuu  de  către  ficat.  Pe­  garina.  etc) sau,  în  sfîrşil,  nu  au  nici   scădere  în  greutate  progresivă,  sub   dizolvată  şi  se  depune,  realizind  cal-   constau  fie  în  pierderea  funcţiei  mo­  suc  de  fructe  sau  compoturi   bine   rol  de  prim  ordin  în  tulburările  func­
          reţii  veziculei  biliare au însă  proprie­  un  fel  de  influenţă  nici  asupra  for­  febrilităţi,  iar  la  femei  se  observă  u­  culii  Această   substanţă  poate   fi   torii  a  unor  formaţiuni  (vezicula  bi­  (ierte. Dintre dulciuri  se  vor  permite,   ţionale  ale  căilor  biliare.  In  cazuri
          tatea  de  a  resorbi  apa  care  intră  în   mării  şi  secreţiei  bilei,  nici  asupra   neori,  pe  lingă  toate  acestea  ame-’   pigmentul  care  dă  culoarea  galbenă   liară,  sfincterele  căilor  biliare),  fie  in   mierea,  dulceaţa,  jeleurile,  siropu­  deosebite,  slabi li le  de  medic,  se  re­
          compoziţia  bilei  şi  astfel,  aceasta  din   evacuării  ei  (făinoasele,  zaharurile,   noree  (oprirea  menslruaţiei)  şi  dis-   a  bilei  —  bilirubina;  alteori  o  sub­  exagerarea  ei  Prima  eventualitate   rile.  curge  la  actul  chirurgical.
          urmă, esle  concentrată,  îngreunată   legumele, fructele  fierte şi  proaspete)  menoree  (dureri  în  cursul  menstrua­  stanţă  înrudită  cu  grăsimile  —  co­  condiponează  aşa-zisele   dischinezii   Se  vor  interzice:  mezelurile,  eirna-   In  general,  afecţiunile  veziculei  bi­
            In  funcţie  de  necesităţi,  vezicula   Acest  mecanism  fiziologic  funcţio­  ţie!)  Episodic  se  pol  adăuga  tulbu­  lesterolul  —  sau  anumite  săruri  de   hipotonice,  iar  a  doua  eventualitate   tii,  vînatul,  conservele,  carnea  grasă   liare  sînt  afecţiuni  cronice  care  ne­
          biliară,  ai  cărei  pereţi  conţin  fibre   nează  ireproşabil  alît  timp  cit  nu   rări  cardiace  (palpitaţii,  dispnee  la   calciu,  şi  în  sfrişit,  pot  participa  mai   cele  hipertone  (colecistatonie,  hîper-   de porc, raţă, gîsca,  peştele gras, brin-   cesită  tratament  complex,  îndelun­
          musculare,  se  contractă  şi  evacuea­  survin  modificări  în  componenţele   efort,  tulburări  de  ritm,  dureri  pre-   multe  substanţe  la  formarea  calcu­  tonia  vezicei  biliare  etc.).  zeturlle  fermentate,  grăsimea  de   gat, perseverent  şi  competent  Coope­
          ză,  drenează   bila  înmagazinată  şi   care  concură  la  realizarea  lui.  cardiace  etc.).        lilor.                              Simptomatologia  e  polimorfă,  în   porc,  fasolea  albă,  mazărea,  cioco­  rarea  permanentă  dintre  medic  şi
          concentrată,  in  intestin.  Aici  îşi  e­  Dar  căile  biliare  extrahepatiee  —   b)   Litiaza  biliară  esle  o  boa­  Cum  sc  ajunge  la  lipsa  dc  stabili­  funcţie  de  modalitatea  funcţională   lata, ceapa, usturoiul,  mirodeniile  pu­  bolnav  asigură  succesul  terapeutic,
          xercită  rolul  fiziologic,  ajulă.  prin   din  care  face  parte  şi  vezicula  bi­  lă  â  veziculei  biliare  şi  a  căi   tate  a  acestor  substanţe,  este  o  pro­  Dureri  subcoslale, cu  iradieri  variate,   ternice,  alcoolul,  vinul  acid,  uneori   înlătură  complicaţiile  şi  evită  —  de
          sărurile  biliare,  la  transformarea   liară  —  pot  fi  sediul  unor  modificări   lor  biliare,  cai aclerizală  prin  for­  blemă  nelămurită  CeiŢ este  că  unii   greţuri,  vărsături,  cefalee etc.  cafeaua.  cele  mai  multe  ori  —  sancţiunea  chi­
          grăsimilor  în  picături  extrem  de   funcţionale  sau  organice.  Deci,  la  ni­  marea  şi  prezenţa  unor  calcuii  (pie­  factori  alimentari  (abuzuri  de  făi­  Medicul  va  preciza  în  toate  cazu­  Alimentele  trebuie  pregătite  sim­  rurgicală
          mici  (emulsîonarca  grăsimilor)  şi  la   velul veziculei  biliare, se  pot  cantona   tre)  în  interiorul   acestor  organe.   noase,  dulciuri,  grăsimi,  carne,  etc.)   rile  diagnosticul.  El  va  recurge,  pe   plu, fără  rînlaş şi  prăjeală  şi  admini­
          absorbţia  lor  intestinală  Mai  prote­  infecţii,  realizind  inflamaţia  cronică   Cînd  este  prezentă  şi  infecţia  locală   duc  la  emiterea  unor  substanţe  care   lîngâ  examenul  clinic,  la  tubajul   strate  fracţionat  în  5  mese  pe  zi.   Dr  ROIUULUS  RUSU
          jează  dezvoltarea  unor  microorga­  a  vezicei  biliare, fără  formare de pie­  se  vorbeşte  de  colecistită  litiazică.   intră  in  componenţa  pietrelor  —  co­  duodenal,  examenul  radiologie  şi  al­  Masa  de  seară  nu  va  fi  luată  ime­  medic  primar  interne
          nisme  utile  mediului   intestinal  şi  tre  (colecistîta  cronică  nclitiazicăj,  Boala  este  mai  frecventă  la  femei  şi  lesterol,  bîlirubină  —  iar  modul  de  tele.  diat)  înaintea  culcării,  iar  băuturile  Spitalul  Deva
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11