Page 61 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 61
PROLETARI O IN TOATE TARILE. UNITI-VA !
Invitarea in Finlanda C R O N IC A
a tovarăşilor
In cadrul schimburilor cul
turale dintre Republica So
Ion Gheorghe Maurer Sovietică a sosit în Capitală o
cialistă România şi Uniunea
delegaţie a Ministerului fnvâ-
şi Corneliu Mănescu tămîntuluî din RSF.S. Rusă,
condusă de S.V. Ciulkov, di
rector general in acest mi
Cu prilejul vizitei sale ofi Invitaţia a fost acceptată cu nister.
ciale în Republica Socialistă plăcere, data vizitei urmind a Timp de două săptâmîni,
România, ministrul afacerilor fi stabilită pe cale diplomatică. oaspeţii sovietici vor vizita
externe al Finlandei, Ahti şcoli generale de 8 ani. licee de
Karjalainen, a transmis preşe (Agerpres). cultură generală si instituie pe
dintelui Consiliului de Mi dagogice din centrele univer
niştri, Ion Gheorghe Maurer, sitare Bucureşti şi Cluj, se vor
şi ministrului afacerilor exter Vizita ministrului întîlnî cu profesori din invă-
ne, Corneliu Mănescu, invita tâmîntul de cultură generală
ţia guvernului finlandez de a afacerilor externe şi superior.
face o vizită oficială în Fin
ANUL XIX NR. 3775 DUMINICA 19 FEBRUARIE 1067 4 PAGINI - 25 BANI landa. tir
al Finlandei în
La 18 februarie a avut loc la
regiunea Braşov Ministerul Afacerilor Externe
schimbul de scrisori cu privire
la Aranjamentul de schimburi
c) ut îl u i e i ale eitudiduţilo? externe al Finlandei, Ahti în domeniile culturii, învăţă-
Sîmbătă, ministrul afacerilor
mintului şi ştiinteî între Re
publica Socialistă România şi
Karjalainen. cu so(ia, împreu
nă cu persoanele oficiale care Statele Unite ale Americii pe
anii 1967-1968 si Programul d?
îl însoţesc, a părăsit Capitala
Irigarea - o rezervă CfSDff). eu (ileqfitâeii plecînd intr-o scurtă vizită in aplicare a acestuia pe anul
19G7.
regiunea Braşov. In diurn oas
Din partea română, scrisori
peţii au făcut un popas la sta
ţiunea experimentală viticolă le au fost semnale de Vasile
de Ia Valea Călugărească. Sea Gliga, adjunct al ministrului
ra, la Braşov, preşedintele Co afacerilor externe, iar din par
însemnată de sporire mitetului executiv al Sfatului tea americană dc Rîchard H.
Davis, ambasadorul Statelor U-
popular regional, Ion Mârcuş,
a oferit un dineu în cinstea mi
nistrului afacerilor externe a) nile la Bucureşti.
Finlandei. (Agerpres).
a producţiei agricole / ntre 10 februarie şi 1 aprilie, xecutare a unor comenzi, lipsa
de politeţe faţă de populaţie
au loc în cadrul coopera
tivelor meşteşugăreşti din lesi alte asemenea aspecte care
giunea Hunedoara adunările dau o notă slabă muncii noas
de dare de seamă si alegerea tre. Este necesar, de aseme
In complexul măsurilor menite să asigure dezvoltarea intensivă şi
multilaterală a producţiei agricole, irigarea arc un rol deosebit de impor organelor de conducere ale nea. ca materialele prezentate
tant. Pe baza unei analize profunde a situaţiei din ţara noastră, Congre secţiilor şi cooperativelor. Ele spre dezbatere să fie de aşa
sul al IX-Iea al P,C.R. a stabilit ca in următorii ani să sc dezvolte mult sînt o expresie grăitoare a pro natură întocmite, Incit să cre
fundului democratism caracte
acţiunile de îmbunătăţiri funciare şi îndeosebi irigaţiile. Prin planul cin eze cooperatorilor posibilitatea
cinal au fost alocate în acest scop aproape 2 miliarde lei din fondul cen ristic societăţii noastre. La a- de a-şi spune deschis părerea
tral al statului. Penlru extinderea irigaţiilor şi unităţile agricole din re dunâri participă întreaga masă nu numai asupra lipsurilor
giunea noastră au primit importante ajutoare băneşti şi materiale. Cu toate de cooperatori, care analizează unor lucrători şi secţii, dar şi
acestea, în anul trecut, irigarea s-a practicat pe suprafeţe mici. iar agrega activitatea fiecărui colectiv de a altor cadre de conducere
sarcinilor
muncă, in lumina
tele de aspersiune nu au fost folosite judicios. Avind in vedere impor care nu s-au preocupat cu spi
tanţa pe care o prezintă aplicarea acestei măsuri agrotehnice in vederea actuale. rit de răspundere de buna or
sporirii rodniciei ogoarelor, redacţia ziarului „Drumul socialismului" a or înainte de a arăta cîleva din ganizare a producţiei şi a mun
ganizat o discuţie la Casa agronomului din Mintia. Au participat specia problemele care necesită a fi cii în cooperative, de asigura
lişti din cooperativele agricole de producţie, care, pe baza rezultatelor Cooperatorul Petru Lupea din Girbova, raionul Sebeş, este cunoscut pentru vredni dezbătute în adunările gene rea condiţiilor penlru îndepli
practice şi a experienţei, au scos in evidenţă rezervele mari cc există pen cia lui, alît in cooperativă, cit şi in treburile obşteşti. Fofografia ni-1 înfăţişează discu- rale, as vrea să scot în evi nirea planului.
tru extinderea irigaţiilor. lînd cu un grup de alegători din circumscripţia electorală nr. 11, care l*au desemnat can dentă cîteva realizări obţinu Sarcinile ce stau în faţa coo
didat în alegerile de Ia 5 martie a.c. te de cooperatori în anul tre peratfvelor noastre, sarcini
cut. Merită să amintesc faptul încredinţate de partid, sînt din
— Cooperatorii din Dobra, procurarea agregatului să fie început folosirea lor. In luna că in primul an al cincina zi în zi mai mari, mai com
spunea tov. ing. Nicolae Dra- recuperată. Iată de ce in vii mai, pe cele 85 de hectare a lului, planul a fost îndeplinit plexe. Creşterea nivelului de
gomir, s-au convins pe deplin tor, la Dobra este necesară menajate, am creat drum liber la producţia globală in propor trai al populaţiei ne obligă să
că irigarea constituie o rezer mai multă preocupare din apei. Dar, ce folos că staţia de La sfat despre ţie de 105,9 la sută, ta produc dezvoltăm şi să diversificăm
vă însemnată pentru sporirea partea consiliului de conduce pompare împreună cu cele trei ţia marfă în proporţie de 100,9 gama serviciilor, să ridicăm
producţiei agricole vegetale. re pentru extinderea irigaţii agregate de aspersiune le-am
La brigada din Stretea, am lor pc suprafeţe mult mai primit toamna, la sfîrşitul pe
amenajat 5 hectare de teren, mari. rioadei de irigare, cind prac
situat pe malul Mureşului, în Fiind vorba despre eficien tic nu mai era cazul să le uti problemele gospodăreşti
vederea irigării prin brazde a ta irigaţiilor în sporirea pro lizăm. De aceea, din cele 85
culturii porumbului. Aici s-au ducţiei, tov. luliana Boeriu, hectare ocupate cu legume, cit
aplicat două udări, prima la ingineră la cooperativa agrico s-a prevăzut, nu au fost iri Din toate colţurile regiunii de care se bucură programele ultimii ani. împreună cu ale
înspicarea plan gate decît 12 continuă să sosească la redac formaţiilor artistice locale gătorii, în urma propunerilor Alegerile în
telor şi a doua hectare. Un cal ţie scrisori despre intilnirile prezentate în faţa alegătorilor. făcute de ei, s-au stabilit si
în perioada for cul a demon candidaţilor F.DP cu alegă obiectivele de înfăptuit în a
mării bobului. strat cooperato torii. Corespondenţii voluntari cest an: repararea căminului
Cu prilejul fie rilor că dacă descriu atmosfera de lucru in inlr-una din sălile Şcolii ge cultural, terminarea şi darea
cărei udări, s-au # De pe 803 hectare ce se vor amenaja suprafaţa plani care au loc aceste intilpiri. nerale de 8 ani din Meteş, ra în folosinţă a magazinului uni- cooperativele
dat la hectar pentru irigaţii în acest an se pot obţine în ficată âr fi fost consemnează nume de oameni ionul Alba, s-au întîlnit alegă versaf pinâ la 1 Mâi, precum
cite 500 m.c, a- plus 1.445 tone de porumb. irigată in între care iau cuvînlul, propunerile torii din circumscripţia electo şi începerea lucrărilor de con
pâ. Drept re % Cum s-au realizat aproape 30.000 lei de gime, in loc de lor penlru continua îmbunătă rală nr. 2 cu candidata lor, struire a unui baraj pe valea
zultat, pe .su 1.047.000 Iei, cit ţire a muncii de gospodărire Sunzuiana Marius. Ea le-a vor Meteşului, (Gheorghe Dod —
prafaţa irigată, pe fiecare hectar cultivat cu legume? s-a realizat prin şi înfrumuseţare a satelor. Ei bit despre lucrările de interes corespondent). . meşteşugăreşti
producţia medie O Producţie record: 37.000 kg ardei Ia valorificarea le nu uită să specifice şi succesul obslesc realizate de cetăţeni in
a fost dc G.300 hectar. gumelor, sc pu
un
tea obţine
Cetăţenii din circumscripţia
kg porumb boa # Cooperatorii din Mihalţ vor iriga cu trei venit de cel electorală nr. 15 Jeledinţi, ra
be la hectar, agregate de aspersiune o suprafaţă de 120 puţin 1.600.000 ionul Orâştie, o cunosc bine pe
respectiv cu hectare. Iei. Agenda cetăţeanului Victoria Bunea, candidata
1.800 kg la ha # Culturi duble pe cit mal multe supra Iată deci, cit F.D.P., ce-i va reprezenta în Ia sută, la prestări servicii in pe o treaptă superioară activi
mai mare decît feţe irigate. de păgubitoare alegerile de deputaţi de la 5 dustriale in proporţie de 107,li tatea de prestaţii, să producem
la sută etc.
martie. Ea este vrednică şi
pe suprafeţele l este repartiza perseverentă în acţiunile ob Toate aceste succese sînt cu mai multe bunuri de consum.
Realizarea sarcinilor sporite
ncirigatc unde rea cu intirzi- Clubul minerilor un bufet şi o cofetărie apar- şteşti. împreună s-au angajat noscute Realitatea este insă ce ne revin pune în faţa coope
ţinlnd T.A P.L. Petroşani.
-au aplicat a ere a instalaţi să facă lucrările necesare in că se mai manifestă încă o se rativelor necesitalea perfec
celeaşi lucrări. ilor de iriga Pentru folosirea timpului li Produse noi troducerii curentului electric rie de deficienţe asupra căro ţionării muncii de conducere,
Intr-adevăr, rezultatele obţi lă din Cunţa, aţinut să preci ţie. De aici trebuie să se tragă ber in mod plăcut şi util, con şi să amenajeze drumul pen ra va trebui insistat. Esenţial, a alegerii unor oameni compe
tru a putea circula o cursă de
nute pe suprafeţele irigate la zeze că tocmai aplicarea la învăţăminte preţioase pentru ducerea Exploatării miniere autobuze din sat pînâ la Sî- penlru buna desfăşurare a a tenţi, în stare să facă faţă ce
Dobra sînt bune. Se constată timpul necesar a celor două acest an. De fapt. referitor la Deva a amenajat un club care de panificaţie meria. (Emil Bîstrian — co dunărilor generale de secţii şi rinţelor actuale. Iată de ce, in
însă că din partea consiliu udări la legume a permis uni problema amintită, majorita a fost pus la dispoziţia mun respondent) cooperative este ca ele să nu organele de conducere ale coo
lui de conducere al acestei u- tăţii să obţină aproape 30.000 tea specialiştilor participanţi citorilor. Clubul, care se află Ţinind cont de preferinţele se limiteze numai la un bilanţ perativelor, trebuie aleşi acei
nitâţi nu există suficientă Ici de pe fiecare hectar ocupat la discuţiile pe tema irigaţii pe strada Minerului nr. 4 consumatorilor, conducerea în al realizărilor, ci să pună în tovarăşi care au o pregătire
preocupare penlru extinderea cu aceste culturi. lor au subliniat necesitatea a- Deva, a fost dotat cu un apa treprinderii de panificaţie din centrul alentiei sarcinile care tchnico-economicâ corespun
experienţei acumulate. De mai — Deşi noi nu dispunem de sigurârii încă din primul se rat de radio, jocuri de sah, Deva a luat măsuri de pro Principala lucrare pe care o le stau in faţă, să analizeze zătoare, cadre cu o bogată ex
mulţi ani sc irigă mereu a o sursă corespunzătoare de mestru din acest an a agrega renii, materiale sportive, bi ducere a noi sortimente. Spre au de executat in acest an ce modul cum ele vor fi tradu perienţă, ingineri, tehnicieni,
celeaşi 5 hectare de Ia bri apă, preciza interlocutoarea telor de aspersiune. bliotecă. In. scurt timp va fi unităţile de desfacere sint tri tăţenii din satul Fizeşti II de se în viaţă. Pornind de ia acest economişti, meseriaşi fruntaşi,
pe raza comunei Pui, raionul
gada din Stretea. Or, unitatea noastră, totuşi, cu ajutorul ce Din relatările tovarăşului instalat aici şi un ' televizor. mise cantităţi importante de Haţeg, este terminarea cămi principiu, comitetul executiv cu prestigiu şî autoritate. In
dispune de condiţii naturale lor două pompe folosite ra Crîstea am reţinut şi faptul că produse noi, cum sînt : lipio nului cultural. împreună cu al Uniunii regionale a coope cooperativele noastre sint mul
deosebit dc prielnice pentru ţional, am reuşit să satisfacem pentru utilizarea judicioasă a C. AOANEI moldovenească de 0,500 kg, li- candidaţii lor, Stan Bâluşe, La- rativelor meşteşugăreşti a in te cadre care. atrase in con
a aplica această măsură agro cerinţele plantelor faţă de ele sistemului de irigare consiliul corespondent" pîe de 0,250 kg, ffanz^luţă semi zăr Panatie şi Petru Petea, au dicat ca în dezbateri să se dea ducerea secţiilor şi cooperati
tehnică pc suprafeţe mult mai mentul indispensabil — apa. de conducere al cooperativei de 0,250 kg, pesmet cubic în hotârît să termine lucrarea în o atenţie deosebită unor pro velor, îşi pot aduce o contri
mari. Cele mai bune rezultate s-au agricole din Mihalţ a stabilit pungi de celofan,de 0,500 kg. cinstea zilei de' 1 Mai. (Gio- bleme esenţiale ca : dezvolta buţie serioasă la îmbunătăţi
rea şi îmbunătăţirea radicală
Faptul că o bună parte din înregistrat la cultura ardeiului organizarea unei echipe din 10 Unităţi comerciale In prezent. întreprinderea din vani Gh. Luţâ — corespondent). a activităţii de deservire a rea muncii. O atenţie deose
terenurile arabile silit situate unde de pe fiecare hectar am cooperatori care să se ocupe Deva produce 53 sortimente populaţiei, ridicarea pe o bită trebuie acordată atragerii
de panificaţie.
femeilor în conducerea coope
pe malul Mureşului, ar trebui realizat cîte 37.000 kg. lucru numai cu deservirea instala date în folosinţă tieaptă superioară a organiză
să determine pe cooperatorii ce ne-a determinat ca în acest ţiilor pe cele 120 hectare des Mâi mult de două sule de rii producţiei şi introducerea rativelor, a cadrelor tehnice,
absolvit
a tinerilor care au
de aici să treacă de la siste an să extindem cultura de ar tinate irigaţiilor. Acest fapt va In cartierul Aeroport din Expoziţie cu vînzare oameni din Pianul de Sus, ra progresului tehnic, îmbunătă şcolile UCECOM.
mul irigării prin brazde la a- dei irigat pe 6 hectare. mări răspunderea oamenilor Petroşani s-au înălţat cîleva ionul Sebeş; au umplut sala ţirea calităţii producţiei, creş Sinlem convinşi că membrii
ccla al aspersiunii. Dar, exis — Dacă în unităţile agrico pentru aplicarea în practică a zeci de blocuri Cum era şi fi Ieri;s-a deschis la Deva, în căminului cultural' din - locali terea productivităţii muncii,
tă reţinere. Tov. Dragomir mo le din raionul Sebeş se pune celor mai importante măsuri resc, au fost luate măsuri dc sala mare a cofetăriei „Car- tate unde le-a fost prezentată reducerea cheltuielilor de pro cooperatori, conducerile coope
tiva aceasta pe seama cos problema surselor de apă, în agrotehnice de sporire a recol construire a unor spaţii comer paţ.îY o expoziţie cu vin zare. monografia satului. Formaţia ducţie, creşterea eficientei e rativelor si activul uniunii re
tului ridicat al agregatului. ce ne priveşte pe noi. spunea telor. Considerăm că ar fi bine ciale pentru ca locatarii să sc Eâ cuprinde peste 40 sortimen de teatru a căminului cuLlu- conomice a întregii activităţi, gionale vor depune toate efor
Un simplu calcul arală insă tov. Simion Cristea, inginer la dacă si în alte unităţi, care au poată aproviziona cu diferite te’de patiserie, 100 sortimente ral, condusă de soţii Elena şi realizarea Ia timp a investi turile, astfel ca adunările de
că dc pe o suprafaţă dc 50 hec cooperativa agricolă din Mi suprafeţe mai mari destinate produse. Astfel, aici a fost dc cofetărie şi' 100 sortimente Ion Benea, a prezentat pentru ţiilor şi creşterea spiritului de dări de seamă şî alegeri să se
tare, cit se poate iriga cu a halţ. avem la indeminâ rîurî le irigaţiilor, s-ar proceda la fel. construit un: complex comer preparate de bucătărie. La a doua oară spectacolul cu pie răspundere şi a disciplinei în desfăşoare la un nivel cores
ceastă instalaţie, ar rezulta în Tîruava şi Mureş. Cu toate că cial care cuprinde mai multe realizarea acestor produse şi-au sa „Piatra din casă" de Vasile muncă. Totodată, trebuie criti punzător, contribuind la îm
bunătăţirea activităţii coope
plus 90 tone dc porumb. Deci dispunem de aceste rezerve Ing. A. POTOPEA unităţi de deservire. In cadrul adus contribuţia cei mai buni Alecsandri. Cu aceeaşi piesă, cate cu asprime unele feno raţiei meşteşugăreşti în toate
există posibilitatea co intr-un mari pentru aplicarea iriga complexului s-au mai deschis maeştri cofelari si bucătari. artiştii amatori din Pianul de mene negative, care se mai sectoarele.
singur an suma investită in Sus au prezentat spectacole şi
ţiilor, abia de anul trecut am (Continuare in pag a 3-a) ia Săsciori, Petresli, Răhău, O manifestă la unele secţii şî coo LEONTIN BLAJAN
haba şi Sebeş (Nicolae Cazan peratori. Este vorba de proas preşedinte al Uniunii
— corespondent). ta calilate a unor servicii, ne- regionale a cooperativelor
respectarea termenelor de e- meşteşugăreşti Hunedoara
Plecarea la Moscova
a delegaţiei romane La volan - oameni conştiincioşi,
care participă la
stăpîni pe meserie! mînt privind circulaţia, cu
regiunea noastră au fost şi sînt
şedinţa Comitetului organizate forme de învăţă-
Executiv al CAER noaşterea tehnică şi exploa
tarea autovehiculelor. O aten
In ansamblul economiei na prevederile Decretului 328/1966 ţie sporită s-a acordat acestei
O delegaţie condusă de vice ţionale, transporturile rutiere şi a Regulamentului său de a- probleme la garajele I. C. S
preşedintele Consiliului de Mi reprezintă o verigă importan plieare, plivind circulaţia pe Hunedoara, Combinatul carbo
niştri. Gheorghe Râdulescu, tă, fiind chemate să asigure nifer Valea Jiului, la autoba
reprezentantul permanent al continuitatea procesului de drumurile publice. Realizarea zele D.R.T A. Sebeş şi Alba iu-
Republicii Socialiste România producţie în toate ramurile acestor cerinţe constituie una lia — unităţi de transport cu
în C A E.IV, a plecat sîmbâlâ prin circulaţia unui volum me din principalele sarcini ale con un număr mare de conducători
seara spre Moscova, pentru a reu sporit de bunuri materia ducătorilor de întreprinderi şi auto. Numărul accidentelor de
instituţii deţinătoare de auto
participa la lucrările celei de-a le. precum şi transportul popu vehicule. circulaţie in aceste unităţi a
XXVIII-a sedinle a Comitetu laţiei in condiţii rapide şi con Articolul 43. alînealul 4 din scăzut substanţial. Acest re
lui Executiv al C.A.E.R. fortabile. Din aceste conside Decretul 328/19GG, precum si zultat este rodul unei munci
La plecare, in Gara de Nord, rente, transportul rutier s-a articolul 77, litera h din H C M. pline de atenţie pentru instru
delegaţia a fost condusă de dezvoltat şi continuă să se dez 772/19G6 prevăd obligativitatea irea temeinică a conducători
tovarăşii Janos Fazekas, vice volte în ritm rapid, fiind do pentru aceste organizaţii să ia lor de autovehicule, prin lec
preşedinte al Consiliului de tat in fiecare an cu un număr măsuri în scopul ridicării con ţii lunare, o agitaţie vizuală co
Miniştri, Aurel Vijoli, ministrul lot mai mare de autovehicule, tinue a calificării conducăto respunzătoare. seminare perio
finanţelor, Mihni Marin, ad construite la nivelul tehnici; dice la regulile de circulaţie,
junct al ministrului afacerilor moderne. rilor de autovehicule pe care analize a stării disciplinare,
externe, de membri ai condu Pentru conducerea acestora îi angajează, prin cursuri dc control şi o poziţie fermă îm
cerii altor ministere şi institu pe drumurile publice, în con pregătire profesională, astfel potriva abaterilor.
ca aceştia să-şi însuşească re
ţii centrale economice. diţiile intensificării continue gulile de circulaţie pe drumu
Au fost de faţă A V Basov, a circulaţiei, se cere ca per
ambasadorul Uniunii Sovietice rile publice şi cele de folosire Maior TOMA CORCIU
tehnică a autovehiculelor, pen
la Bucureşti, şi membri ai am soanele cărora le sînt încre şeful serviciului circulaţie la
tru prevenirea accidentelor de
basadei. dinţate să posede o temeinică circulaţie. D.R.M. Hunedoara
Apropierea primăverii este anunţată şi de febra cu care se munceşte in serele de flori. pregătire profesională, să cu
In majoritatea unităţilor şi
(Agerpres). In foto : Eva Nislor de la sera I.G.O. Deva, cercetînd cu atenţie ghivecele cu flori. Foto: V. OIS’OIU noască şi să respecte întocmai secţiilor de transport auto din (Continuare fn pag. a 3-a)