Page 62 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 2-A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I N r. 3 7 7 5

ŞTIAŢI CA...

U M O R
ELVEŢIA este ţara cu cel IN FIECARE AN, Valea Pa-
mai mare număr de publicaţii dului din Italia se scufundă cu
UN NAUFRAGIAT, după la kmp. Pentru cele 22 de can­ 20 cm. Din această cauză, au­
ce înoată cu eforturi supra­ toane ale sale există 370 de torităţile au interzis sâ se mai
omeneşti, ajunge la un butoi periodice şi 120 de cotidiene e- obţină acolo gaze naturale.
pe care stă un coleg de su­ ditale în patru limbi: france­ ★
ferinţă. ză, italiană, germană şi retoro­
— Cit de departe este pd- mană. IN U.R.S.S. s-a construit un
mintul de noi ? — II Intrea- ★ aparat pentru stabilirea cali­
bâ primul. POTRIVIT datelor statisti­ tăţii produselor alimentare u­
— La 2-3 hm — răspunde ce, automobilele vopsite în gal­ şor alterabile. Calitatea ali­
celalalt. ben sau roşu au mult mai rar mentelor se stabileşte de gra­
— Adevărat ? Şi în ce di­ accidente decît automobilele în dul de luminiscenţâ, la iradie­
înlr-o călătorie in jurul lumii recţie ? rea lor cu raze ultraviolete.
cu o limuzină minusculă, cu — In jos... alte culori. Se paie câ şoferii
un motor de 98 cmc şi 5 CP. le observă mai uşor şi astfel ★
Această maşinuţă „de jucărie" ★ evită accidentele. RECENT, oamenii de ştiinţă
se deplasează cu o viteză de IN FAŢA lui Sacha Guitry ★ de la o universitate din S.U.A.
LA BRNO (Cehoslovacia) a
maximum 26 km/h. se vorbea despre un scriitor fost construită cea mai mare au stabilit, cu ajutorul celor
Recent, turneul său în jurul mediocru. Casă de mode din Europa. In mai noi aparate electronice,
— Săracul de el. este cu
calitate un milion de beţe de
Cheile cu albumiţă chibrituri, le-a risipit pe po­ lumii s-a terminat, şi Parkin­ un picior în groapa, spunea clădirea cu cinci etaje, care o- câ, în timpul strănutului, cele
mai mici picături zboară din
deaua clasei şi i-a pus pe e­ son a ajuns cu bine la Londra. cineva. cupâ o suprafaţă de 4.000 mp. nasul omului cu o viteză care
barometru levi să le numere. La această El a parcurs 40.000 km. — Sper că este piciorul lucrează 960 de femei. Centrul depăşeşte cu 5 km recordul a­
Pornim pe Valea Gâlzii şi statură mai înaltă (15-45 cm), „temă", elevii au lucrat 320 de cu care scrie — a răspuns de modă, care este în contact merican de circulaţie a loco­
Irecem pe lingă podgoriile ee cu frunzele bazaîe de 10-15 ore de curs. S-a dovedit că e­ Guitry. permanent cu casele de mode motivelor electrice (165 km/h).
acoperă poalele dealurilor ce cm, mai puţin păroase Omul Aproximativ 7 la sută din to­ levii mai micî ca virstâ numă­ Scriitorul englez William ★ pariziene, confecţionează la co­
se ridică din marginea sate­ de ştiinţă emerit Al. Borza a talul negrilor americani au da­ ră mai încet, dar fac în schimb Hoit a făcut recent o călătorie HENRI DE MONTHER- mandă îmbrăcăminte pentru
lor Mesentea, Benic şi Gal- descoperit în această rezer­ rul neobişnuit de a prevedea mai puţine greşeli? în Europa. El a vizitat cîte- LANT: Aş prefera să mă duc femei, bărbaţi şi copil. LA TlRGUL internaţional
da de Sus, după care ajungem vaţie două forme deosebite dacă vine timp frumos sau va ţări şi a parcurs 14 000 km. in rai de dragul climei, şi ★ de cărţi, organizat anul acesta
la Cheile Gâlzii, în zona cal­ de albumiţă, specifice: laxi- ploaie. Călătoria în sine nu ar fi nici in iad, de dragul societăţii. IN CAPITALA Danemarcei la Varşovia, majoritatea covîr-
carului tilhonic. De aici ne florum (Roch) şi intregalden- Asemenea oameni-barome- Clubul femeilor o minune, dar Hoit a făcut-o ★ se află o „bibliotecă" originală şîloare a cărţilor prezentate au
îndreptăm pe şoseaua nou se, importante din punct de tru se intilnesc cel mal frec­ călare. Scriitorul şi-a petrecut de... jucării. Copiii între 4 şi fost de ştiinţă popularizată. Au
construită, pe o vale îngustă vedere ştiinţific. vent în ţările vest-africane — pînâ şi nopţile cu tovarăşul PIERRE BRASSEUR: Orice 12 ani împrumută de aici ju­ participat 2,000 de edituri din
străjuită de păduri seculare Pentru ocrotirea rezerva­ Togo, Ghana şi Dahomey. Sen­ inalte său de drum patruped, dor­ peşte înoată de trei ori — o cării pentru duminică. Cei ca­ 25 de ţări.
de fag, spre comuna Intre- ţiei deosebii cţe pitorească sibilitatea lor la schimbarea mind în grajd, alături de el. dată in apă, a doua oară In re le întrebuinţează cu grijă şi
Faptul este foarte grăitor: a­
galde. La intrarea in această precum şi a albumiţei, adap­ timpului este urmarea unei ulei, şi a treia oară In vin atenţie primesc mici daruri, lai­ tenţia cititorilor din lumea în­
comună, localitate împrăştia­ tată aci în condiţii ecologice boli ereditare. Hemoglobina După cum se anunţă din alb. cei care sînt neglijenţi şi stri­ treagă este atrasă acum foarte
tă pe dealuri şî pe văi, ne a­ specifice, relict al arealului din globulele lor roşii este mai Stockholm, în Suedia a fost ★ cători nu mai au acces la „bi­ mult de realizările ştiinţei.
par deodată: Cheile de la In- mai extins şi mai compact puţin solubilă decît la ceilalţi creat un club al femeilor înal­ Experienţă PICASSO: Orice prost bliotecă" timp de 1-4 sâplâ-
tregalde cu albumiţă (Leonto- din timpul' perioadelor gla­ oameni. înaintea unei perioa­ te Din acesta pot face parte poate picta un tablou, tre­ minl. ★
podîum alpinum), plantă ce ciare, s-au luat măsuri cu de ploioase, presiunea vapori­ numai persoane de peste 1,85 buie insă să iii deştept ca ★ - IN FRANŢA s-a organizat
aici coboară la cea mai mică bune rezultate. îndreptate lor de apă din aer creşte cu 30 m. întemeietoarea şi preşedin­ interesantă să-l vinzi. RECENT, etnograful suedez recent un concurs pentru cea
altitudine din tara noastră şi spre întărirea pazei şi con­ la sută. iar presiunea atmosfe­ ta acestui club este Gisela ★ rir. Strandberg a publicat re­ mai frumoasă scrisoare de dra­
din Europa (sub 600 m). pre­ trolului în vederea prevenirii rică scade. Ca urmare, hemo­ Carlsson, din Waldemarsweek. In Cehoslovacia s-a făcut o ANDRE SOUBIRAN (ce­ zultatele cercetărilor sale efec­ goste. Acesta a lost ciştigat de
cum şi rezervaţia ştiinţifică pâşunatului şi a contraven­ globina oamenilor-barometru înaltă de 1.86 m. Membru de experienţă interesantă cu 226 lebru medic Iranccz): O trei­ tuate in toate cele cinci conti­ Antoine Gavirii, comisar la po­
ce se întinde pe o suprafaţă ţiilor din partea turiştilor şi deformează globulele roşii, ca­ onoare al clubului este bărba­ de elevi şi eleve intre C şi 16 me din ceea ce mincăm ne nente. El a constatat că cele liţia criminalistică din Tonirn.
de 20 ha, declarată monu­ locuitorilor. In acest scop re încep să circule cu mult tul cel mai înalt din Suedia, ani din diferite şcoli din Fra­ e de ajuns ca să trăim. Res­ mai lăcule femei din lume Un amănunt interesant relatat
ment al naturii. s-au creat şi unele împrej­ mai greu prin vasele sanguine. Erhard Weller din Ehrlanger, ga. In fiecare zi, aceştia au tul de 2/3 Ic ajută medici­ sint finlandezele, iar cele mai de ziarele franceze este faptul
Aceste chei de calcar sînt muiri in jurul acestei rezer­ Apare o durere caracteristică, care măsoară 2,38 in. Principa­ lor să trăiască. vorbăreţe şi gălăgioase — ita- că poliţistul Gavini a trimis
străjuite spre sud de „Colţii vaţii. care permite persoanei res­ la menire a clubului este să consumat alimente conţinînd ★ liencele, brazilienele şi mexi­ juriului scrisorile saie scrise
3.000 de calorii. Dar, in timp
caprei", un perele abrupt de înainte de a pleca, mai ad­ pective să prevadă, aproape sugereze întreprinderilor in­ ce într-o şcoală hrana era dis­ JE AN-PAUL ŞART RE: Să canele. pe hirtie cu antet oficial.
stîncâ, cu expoziţie nord — mirăm încă o dată minunata fără greş că timpul se va dustriale şi organizaţiilor co­ întrebi pe un scriitor dacă
nord-vestică, pe care cresc albumiţă, această podoabă a schimba. merciale să vîndâ în magazi­ tribuită de 3 ori pe zi, în altă citeşte este ca şi cum al în­
în mod natural exemplare de stîncilor, pe care o iubim ne îmbrăcăminte şi încălţă­ şcoală copiii mîncau de 5 ori treba un medic dacă la me­
mojdrean, pîn silvestru sau pentru gingăşia şi frumuse­ minte pe măsura unor aseme­ pe zi, iar în alta — de 7 ori dicamente.
verigariu. Pe treptele abrup­ ţea eî. Conştienţi de rarita­ Ce înseamnă nea persoane. In plus, mem­ pe zi. La cei care au fost hră­
tului, se află o pajişte de tea la care a ajuns din cau­ brele clubului doresc să-şi a­ niţi de trei ori pe zi, s-a con­ ★
stîncărie in care descoperim za pâşunatului şi a omului sigure în hoteluri paturi pe statat o tendinţă vădită spre ANDRE PREVOST: Cuvin­ Actualităţi medicali
cu uşurinţă minunata floare care a recoltat-o şi de impor­ im milion măsura lor, de cel puţin 2 m. îngrâşare. Cei care au mincat te istorice sînt acelea pe ca­
ocrotită, albumiţa, in exem­ tanţa ştiinţifică şi estetică, de cinci ori pe zi nu s-au în­ re oamenii mari le spun du­
plare izolate sau buchete. nu o culegem, în schimb, ne grăşat, în timp ce copiii care pă moarte.
Aici, această plantă prezintă simţim satisfăcuţi că o pu­ La o şcoală medie din Syd- fa jurul lumii au mincat de şapte ori pe zi,
unele particularităţi faţă de tem apăra. ney (Australia), un profesor a consumînd cantităţi mici de CTUMA NU A FOST de malarie cu mijloacele cu­
vrut să dea elevilor săi o ima­
aceea ce împodobeşte mun­ Ing. TRAIAN IACOB alimente, au slăbit. noscute pînâ acum, organele
ţii de altitudine mare: are o cercetător ştiinţific gine mai precisă a numărului In vara anului 19C5, mecani­ com plet învinsa sanitare iraniene au hotărît sâ
1.000.000. El a împrumutat de cul englez J. Parkinson, in introducă clorochina — puter­
la fabrica de chibrituri din lo­ vii stă de 30 de ani, a plecat nic medicament antimalaric
Ciuma, moştenire a Evului
— în sarea de bucătărie, pe
Mediu, continuă sâ bintuie şi care o folosesc nomazii. Expe­
A TITU D IN I 9 în zilele noastre. Organizaţia rimentală pe 17.000 de nomazi
Mondială a Sănătăţii a con­
Troilitul — statat că numai în 1005 s-au această sare a făcut adevărate
. Ş T I I N Ţ A . . . ivit cazuri de ciumă in 11 ţâri minuni : procentul îmbolnăvi­
un nou mineral şi de care s-au îmbolnăvit rilor a scăzut intr-un singur
3.320 de persoane. Locul întîi an de la 18,7 la sută la 3,4 la
sulă, iar în momentul de faţă
Stro I Unde au dispărut gic sterilă, operaţie care va o mare cantitate de troilit, mi­ în această privinţă este deţinut a ajuns sub 1 la sută.
Marele meteor găsit în 1965
în pustiul australian conţine
de Vietnamul de sud (377 ca­
necesita cel puţin şapte ani de
gheţarii ? lucru. Pentru sterilizarea aces­ neral necunoscut pînâ acum zuri). urmat de Ecuador (371)
şi Peru (200). Cazuri izolate
tei cabine, respectiv distruge­
I rea bacteriilor, se vor folosi pe Pâmînt. de ciumă s-au ivit, de aseme­ DIABET EMOŢIONAL
Uriaşul strat de gheaţă, care, Căzind, meteoritul s-a rupt nea, în Europa şi S.U.A. iLa
cu citeva sute de mii de ani cicluri de căldură şi de gaze. în două bucăţi. Partea mai începutul secolului nostru a Dr. Henri FiIIc (Franţa), a
„Struţul" pe care vi l-a des­ E în urmă, acoperea masivul mică, in greutate de 0 tone, va izbucnit o epidemie de ciumă demonstrat câ diabetul poate
cris, nu de mult, scriitorul Ni- muntos al Pamirului şi cele­ fi fârîmalâ in bucăţele, care în S.U.A. De aici, şobolanii in­ fi provocat de o emoţie puier-
cuţâ Tânase, intr-unui din fo­ lalte ţâri din regiunile de mare Aparat de control vor fi trimise oamenilor de fectaţi de pe diferite vase au nicâ. El a prezentat cazul u-
iletoanele sale publicate in Q altitudine ale Asiei, nu s-a to­ ştiinţă din lumea întreagă spre transmis boala in multe ţâri n.or soldaţi deveniţi diabetici
„Scinteia", îşi băga capul în pit, aşa cum se presupunea, ci portativ a fi studiate. din America de Sud şi Africa. după ce reuşiseră sâ arunce,
nisip, ori de cite ori era pus I s-a evaporat. Procesul conti­ După cum se ştie. ciuma în ultimul moment, nişte gre­
în situaţia de a lua atitudine. nuă foarte activ şi în prezent. Uzina constructoare de ma­ este râspînditâ de rozătoare, nade care erau gata sâ le ex­
Struţul nostru seamănă leit Aceasta este ipoteza glacio- şini „Dinamo*1 din Budapesta Cea mai grea mai bine-zis de puricii care plodeze în mină şi ce) al unei
cu cel zugrăvit de scriitor. logilor şi geografilor din Tadji- a început producţia unui a­ trăiesc în blana acestora. Da­ santinele care s-a îmbolnăvit,
Poate să difere nuanţa culorii kistan, bazată pe date adunate parat portativ de controlare a elice de navă torită mijloacelor moderne de după ce căzuse noaptea intr-o
penelor sau lungimea lor. In de mulţi ani de Serviciul hi- diferitelor procese. Acesta în­ combatere a insectelor şi roză­ groapă, avînd armă automată
rest, nimic deosebit. îşi bagă drometeorologic şi pe rezulta­ registrează automat diferite In portul Hamburg s-a tur­ toarelor, nu se mai ivesc epi­ încărcată asupra sa.
capul în nisip şi numai cînd tele cercetărilor geomorfologi- procese, controlează îndeplini­ nat recent cea mai grea elice demii de mari proporţii ca
simte câ va fi pus in postura ce şi biologice. rea indicatorilor tehnologici şi de navă din lume. In forma, cele din sec. al XlV-lea. cînd TRANSONEK
de a lua o atitudine. Oamenii de ştiinţă consideră avertizează pe muncitori în ca­ la pregătirea căreia s-a lucrat ciuma a secerat 25 milioane de
Unde lucrează acest struţ ? câ Pamirul reprezintă un fel zul cînd maşina este supraîn­ timp de două luni, s-au turnat vieţi omeneşti in Europa şi
Deocamdată nu vă spun. Am de dulap natural în care uscă­ cărcată. Apâsînd pe un buton, peste C0 de tone dintr-un aliaj cînd a pierit peste 50 la sută In Anglia s-a experimenta»,
să vă povestesc însă o scurtă ciunea aerului şî presiunea at­ aparatul dă şase feluri de in­ de nichel, mangan, aluminiu din populaţia Angliei. Totuşi, cu succes un iransoner. aparat
întîmplare, după care, poate, mosferică scăzută sînt comple­ formaţii despre cauzele care şi bronz, care au fost topite ciuma mai reprezintă încă o care evacuează In modul cel
o să-l recunoaşteţi. tate de o radiaţie solară ex­ împiedică producţia. Datele la o temperatură de 1.000°C. primejdie pentru omenire. mai rapid aerul viciat din res­
trem de puternică (pînâ la 800
...In postul pe care îl ocu­ microwaţi de iradiere ultravio­ codificate înregistrate pe ban­ Elicea, cu diametrul de 8,90 m taurante, localuri de noapte
pă în prezent acest struţ, fu­ letă pe centimetrul pătrat). da aparatului dau o imagine şi greutatea de 56 de tone, va sau încăperi neaerisile
sese încadrat înainte un lup. Asemenea condiţii ideale pen­ obiectivă a ritmicităţii opera­ fi folosită la propulsarea unui SAREA ÎN TRATAMENTUL Prevăzut cu un generator
Şi ştiţi cum e lupul .. Nesă­ tru sublimare naturală nu e- ţiilor de producţie. tanc petrolier de 190.000 tone, ultrasonic şi o celulă electro­
ţios şi hain. A mincat ce-a pu­ xistâ in nici o altă regiune MALARIEI
tut, iar ce n-a putut, a... în­ muntoasă din lume. statică, aparatul, de mări­
curcat. A fost însă prins Ia Conform ipotezei, cupola de Sarea este pe cale sâ devină mea unei cutii de pantofi, în­
vreme asupra cîrlanului şi dat gheaţă a Pamirului s-a format Cu ocazia unor săpături făcute recent de cercetătorii arma nr. 1 pentru combaterea depărtează din încăperi, o dată
afară din funcţie. Dar in urma datorită curenţilor de aer adu­ oua TEHNICA Muzeului regional Crişana, s-a găsit un vas de cult confec­ malariei. După eforturile fără cu aerul viciat, praful, fumul
lupului au rămas multe în­ cători de umiditate din sud. ţionat de meşterii din epoca de bronz, aproximativ anul
curcături. Unele sînt nedrep­ Dar, cînd în calea lor s-au ri­ 1500 i.e.n. Este un exemplar unic în ţara noastră. succes de a salva pe nomazi şi chiar microbii.
tăţi evidente. Iepurele, veve­ dicat barierele de piatră ale
riţa, ariciul, păsărelele s-au munţilor Himalaia şi Hindu-
bucurat de venirea struţului cuş, sub acţiunea forţelor tec­
în postul pe cnre-1 ocupase lu­ tonice, gheţarul nu s-a maî pu­ Pe globul pâmintesc se mai Caulongii şi sengsengii recu­ mijloc de a scăpa de duhurile Intr-o seară stăteam in pra­ de tot fumind ţigări mari, — Fetele ne bat ! — stri­
pul. Bucuria le-a fost însă de tut conserva şi a început sâ se găsesc o serie de locuri unde nosc dolarul australian (după rele. gul colibei mele de vorbă cu verzi. Pentru mine nu era o gau ei.
scurtă durată. Iată de ce. Cînd evapore rapid. oamenii trăiesc ca in epoca de cel de-al doilea război mondial Locuitorii din Dulago sînt femeile, cînd, pe poteca din noutate. Locuitorii din satul Deodată s-a deschis uşa şi
veveriţa s-a dus sâ-i spună câ piatră. Un asemenea loc este Noua Britanie este tutelată de foarte superstiţioşi. „Nu te pădure, a apărut un om. A tre­ meu îşi răsuceau ţigări din în colibă s-au repezit felele
lupul repartizase în mod abu­ şi insula Noua Britanie (New Australia în numele O N U. — juca cu un cîine, căci ai să cut pe lîngâ femeile încreme­ ziarele pe care le căpătau in — De ce nu le loviţi şi voi?
ziv unor prieteni eîteva crengi Britain), situată în partea de N.R.), totuşi ei au mai multă mori !", spun sengsengii. „Co­ nite şi a intrat drept în coliba port, umplîndu-le cu tutun. La — i-am întrebat pe băieţi.
din copacul unde-şi avea ea laborator pentru sud a Oceanului Pacific, lingă încredere la cumpărări şi vîn- pilul va muri !“ — a exclamat mea. Imediat, aproape toate început nu ştiam de ce atît Mi-au răspuns cu resemnare
sălaşul, struţul i-a zis i Noua Guinee. Cercetătorii an­ zâri în scoicile de sidef. Dacă îngrozită o mamă, după ce femeile din sat, înarmate cu femeile, cit şi bărbaţii, îmi ce­ că asta este soarta lor. că nici
— Ai dreptate, veveriţo I sterilizarea navelor tropologi americani Jane Goo- cineva posedă multe asemenea am admirat şi am lăudat din­ cuţite, s-au repezit în colibă, reau ziare O dată le-am dat o un bărbat nu are dreptul sâ
Dar ce-a făcut lupul, nu mai dale şi Ann Chowning au pu­ scoici, este socotit mai bogat ţii strălucitori de albi ai băie­ dar bărbatul le-a dezarmat re­ revistă din hirtie groasă şi ei atingă o femeie. Timp de cî-
pot desface eu. Nu mă bag.. cosmice blicat recent în revista „Natio­ decît unul care are bani aus­ ţelului ei. Nu este voie sâ a­ pede. Atunci, armata de femei au folosit-o în acelaşi scop, iar teva minute, fetele i-au bătut
Şi spunînd acestea, a băgat nal Geographic Magazine" un tralieni. Scoicile de sidef mari, tingi cenuşa din foc : focul este s-a repezit la noul venit şî a după aceea s-au plîns de du­ în faţa mea pe tineri, pînâ
capul în nisip. Laboratorul „Jet Propul- articol despre viaţa şi obiceiu­ în special cele de formă ro­ sfînt, dacă îl superi, vei arde. început sâ-1 lovească. După reri puternice de cap. cind au primit de la ei tutun.
Aşa s-a întîmplat şî cind la sion", din California, a con­ rile a două triburi din aceas­ tundă, sînt aduse din insula Caulongii şi sengsengii mî- citeva minute, bătaia a încetat. Asta se repeta aproape in toa­
struţ s-au înfiinţat iepurele, struit recent un laborator des­ tă insulă. Redăm mai jos tex­ Manus şi valorează intre 5 şi­ Este foarte interesant ritua­ te zilele.
Ihimeea
Apoi, Ningbi şi
ariciul, stîcletele... Tuturor le-a tinat sterilizării navelor cos­ tul prescurtat al acestui ar­ lingi şî trei dolari australieni nuiesc cu îndeminare armele Omul mi-a cerut sâ-i schimb lul peţitului la locuitorii din s-au căsătorit. La căsătoria lor
ticol i
dat dreptate, dar după aceea mice, astfel incit ajunse pe am aflat lucruri noi şi intere­
★
a băgat capul în nisip. Să planetele Marte sau Venus, sâ iLa Candria am angajat 35 sante. In primul rînd, soţia
schimbe el, în dreptate, ne­ nu contamineze atmosfera de de hamali care sâ ne transpor­ l o b u l a schimbat imediat numele so­
dreptatea pe care o făcuse lu­ pe acestea. Primul proiect al te bagajele şi alimentele. Pe ţului ei în Lucas. Ea a încetat
pul, ferească sfintul 1 Nu se laboratorului este realizarea măsură ce ne deplasam din­ să-l bată. Dar asta s-a petrecut
bagă şi pace1 Şi cum să se unui model de capsulă biolo­ tr-un sat într-altul, trebuia sâ înaintea unei întîmplâri care
bage ? angajăm mereu alţi hamali, merită sâ fie povestită,
Struţul a auzit calupul n-a căci nici unul nu voia să se B D U T M I Intr-o seară, în casa mea a
păţi t-o chiar aşa de rău, că i s-a îndepărteze de satul său, ori- apărut Kasli cu cele trei fiice
găsit un post bun. S-ar mai cît de bine le-am fi plătit. Tre- ale lui. Kasli i-a spus Iui
putea chiar să revină in pos­ cînd prin atîtea miini, ne te­ Ningbi :
tul cu pricina sau intr-altul meam câ din bagajele noastre
maî sus. Şi-atunci, el, struţul, n-o sâ râmînă nimic, dar cînd bucata, după mărime şi cali­ lor de suflat. Ei vineazâ cu ele un dolar şi a împărţit bănuţii pădure. Un tinâr, căruia îi plă­ — Trebuie sâ te însori.
— Sînt încă prea tinâr, a
să descurce încurcăturile lu­ am ajuns la destinaţie am con­ tate. diferite păsări şi animale care femeilor, le-a tratat cu tutun cea fata cea mai mîcâ a un­ protestat băiatul.
pului numai de dragul veve­ statat câ nu se pierduse decît O dată pe lună plecam din trăiesc in copaci. Penlru vîna- şi le-a dăruit diferite mărun­ chiului său, s-a dus să danseze
riţei sau a iepurelui ? Asia nu o umbrelă. satul meu spre satul vecin, rea animalelor sălbatice ca, de ţişuri. Dar, după citeva minu­ cu ea şi i-a declarat câ vrea — Ihimeea spune câ le iu­
se poate. Mai bine să bage ca­ M-am instalat in satul Du- mergînd 5—6 ore prin pădu­ pildă, mistreţi, folosesc geride te, lucrurile s-au repetat, nu­ s-o ia în căsătorie. Vestea s-a beşte, şi noi, părinţii, sînlem
pul în nisip. Nu-i prea comod, lago, în care trăiesc sengsengi, rea întunecoasă. Tîrîndu-ne pe (darde). suliţe şi cîini. Pentru mai că, de astâ-dată, un alt râspindit imediat în tot sa­ de acord.
dar scapă de cicăleala celor iar Ann — în satul învecinat, potecile înguste ale pădurii, prinderea ţapilor sălbatici şi val de femei s-a repezit asupra lul şi a început unul din cele S-au certat două ore, apoi
ce-j vin pe cap. Ba unii, ca ve­ Umbi, unde trăiesc caulongi. vedeam rareori cerul, de soare a cangurilor, întind curse. Mi-a omului. După ce a încasat mai amuzante ritualuri. Fe­ au plecat. A doua zi, vecinii
veriţa, vin în fiecare sâptămî- S-au construit pentru noi nişte să nu mai vorbim, căci pădu­ făcut plăcere sâ observ cum pumni şi de la acestea, le-a meile şi bărbaţii s-au repezit m-au felicitat pentru faptul câ
nâ. Dacă struţul n-ar băga ca­ colibe mici. Băştinaşii locuiau, rea este alît de deasă, incit vînâtorii trăgeau cu armele împărţit şi lor bani. Apoi au în urma flăcăului şi a fetei. Ningbi s-a căsătorit cu Ihi-
de asemenea, in colibe. De atîrna deasupra capetelor ca o lor de suflat — nişte ţevi de început cu toţii să discute cu Cine îi prinde primul capătă meea. Noaptea. Kasli I-a încu­
pul în nisip, cum ar scăpa de iat pe tinâr şi pe fiica sa în
fapt. ei îşi petrec doar noaptea umbrelă imensă care ne apă­ bambus lungi de 12—20 de pi­ aprindere evenimentul. de la ei ca preţ de răscum­
ea ?... colibă şi i-a lăsat acolo pînâ
în ele, iar ziua stau în pădu­ ra de ploaie. Precipitaţiile sînt cioare (3,60—6 m). Dintr*o a­ Mi s-a explicat câ omul este părare — o scoică de sidef.
...Intîmplarea e cea pe care rile din împrejurimi. In colibe aici destul de frecvente. Ele semenea armă, vînâtorul lan­ BamJi, care cu doi ani în urmă Dacă fata nu acceptă sâ se dimineaţa Asta a fost nunta.
aţi citit-o Morala nu e greu de îşi ţin legăturile de tutun, de încep pe neaşteptate, şi atunci sează o săgeată lungă de trei a plecat să lucreze în port şi mărite cu lînârul respectiv, ea înainte de căsătorie, bărba­
desprins. Important este sâ a- manioc, de trestie de zahăr şi loarnâ cu găleata. Micul rîu picioare (0,90 m). Aceasta este nu s-a mai întors. Comunita­ nu dă scoica, şi nunta nu se tul trebuie să suporte cu răb­
alte culturi. Doar în cazuri Araun iese imediat din albie, ascuţită la un capăt, iar la ce­ tea l-a socotit mort. Pentru face. dare capriciile logodnicei, mai
jungâ la struţ înainte de a-şi
speciale — la vreo mare săr­ inundînd şesul şi bălţile. lălalt are un ampenaj. Pentru a-şi relua locul printre cei vii Iată un alt caz Caulongul ales dacă nu se căsătoreşte în
băga capul în nisip. Poate câ bătoare sau cu prilejul vizitei S-a întîmplat o dată să pă­ a lansa „proiectilul", vinâto- şi a scăpa de influenta duhu­ Kasli avea trei fete tinere pc tinereţe. După nuntă, femeia
atunci, o licărire de conştiin­ vreunui funcţionar guverna­ răsesc, în timpul nopţii, coliba ru] trage aer în piept, apoi su­ rilor rele, el trebuie sâ se su­ care le cunoşteam foarte bine: se schimbă, dintr-o logodnică
ţă, sâ-1 facă să rămînâ cu ca­ mental — toţi oamenii se a- împreună cu locuitorii satului flă din toate puterile în ţeava. pună unui ritual de felul ce­ Ihimeea, Tahimeea şi Uadel- capricioasă, devine o soţie har­
dunâ în sat. De obicei, se duc şi sâ plecăm în pădure. Ei Am văzut câ locuitorii din lui la care am fost martoră. meea. Ele lucrau în grădină, şi nică şi grijulie.
pul sus măcar pînâ repară o cu toţii la Umbî. pentru ca şi-au inundat singuri colibele pădure folosesc arme de vînâ- Ambele triburi cultivă tu­ cînd erau libere veneau să-mi Caulongii 'şi sengsengii îşi
singură încurcătură de-a lupu­ acolo locuiesc 78 de oameni, pentru a preînlîmpîna o epide­ toare şi mai primitive decît tun, pe care toţi locuitorii îl facă o vizită pentru câ Ie plă­ păstrează obiceiurile şi tradi­
lui. Sâ sperăm... în timp ce segsengîi din Du- mie care se aştepta. Sengsen­ cele de suflat: topoare de pia­ consumă cu pasiune — unii îl ceau servitorii mei, Nîngbi şi ţiile străvechi, dar lumea con­
lago nu sînt decît 40 la număr gii pretind câ inundarea la tră, pari ascuţiţi şi cuţite gro­ fumează, alţii il amestecă. Ann Debli. Intr-o seară, aceştia au temporană pătrunde treptat şi
p. birlâdkanu şi trăiesc în opt colibe. timp a locuinţei este singurul solane. Chowning a văzut copii mici venit la mine foarte agitaţi s în viaţa lor.