Page 63 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 63
PAGINA A 3-A
pune să descopere cîteva as
pecte ale lumii „cîineşti", ale lnsemnări_
♦EVENIMENTE CULTURALE aspectelor de viaţă subumană
care se mai întîlnesc la peri
feria societăţii capitaliste. Fără
SPECTACOLE FILME -CÂRTI ♦ a diminua nota de adevăr cum a ajuns
dureros a peliculei, se impun
anumite rezerve faţă de ten
dinţa de a generaliza faptele
viaţă, dorinţa fiecărui tînăr
Breviar mintului", publicat de Editura de a se realiza şi afirma. întîlnite, de a le atribui omu LE LECŢIE A-Vfll-A
Didactică şi Pedagogică, con
lui jn general, şi nu anumitor
stituind una din puţinele lu Acţiunea se încheagă din re- condiţii concrete.
In librării, săplămîna care crări care oferă recomandări trospecţiile personajului prin Mi-a intrat în reflex încă din ci numai încuviinţarea. Cu i Pum itiică i9 februarie
urmează se caracterizează prin practice în domeniul moder cipal, Vive, care parcurge un primele clase ale şcolii ele asta basta, şi-a zis el Dar iată
prezenţa masivă a cărţii pen nizării, pe această cale, a lec drum destul de lung pentru mentare şi toată lumea ştie că nu-i tocmai nşa. Minciuna
tru copii şi tineret. Menţio ţiilor. a-şi găsi locul cel mai potri In curînd: că 2X4 - 8, că 4 + 4 - 8, că... a avut picioare scurte. Drept
năm volume care şi-au rîşti- Seria de volume apărute în vit în viaţă, care să corespun Dar în analele matematicii nu pentru care credem că se va
gat deja o pronunţată notorie colecţia „Căminul nostru", se dă integral capacităţilor şi as s-a pomenit ca zero la puterea găsi cineva care să-i infirme
tate în rîndul tinerilor cititori,, continuă cu cartea „Sfaturi piraţiilor sale. Realizat de re zero sau zero înmulţit, adu această „teorie* şi sâ-1 înveţe DEVA: Cartea de la San Michcle (cinematograful „Pa
cum slut culegerea de „Bas gospodăreşti", un îndreptar gizorul Andrei Blaier, filmul nat, împărţit sau scăzut cu ori ca matematica are legile ei tria"): Notrc Dame de Paris („Arta"); SIMER1A: O clasă neo
me" de Petre Ispirescu sau po util privind modul de îngrijire constituie o pasionantă dezba D A C I I care alt număr, poale să dea fixe şi nu admite viclenii.. bişnuită: HUNEDOARA: Neveste periculoase („Sîderurgls-
vestea „Făt-frumos Măză- şi aranjare a locuinţelor noas tere psihologică pentru tinere cifra opt. Şi totuşi, fenomenul scriptice. lu r); Rîdem cu Slan şi Bran — în completare: Un nasture
rcan“ de Miliail Sadoveanu. tre. lul de astăzi, fiind primit cu a avut loc pe baza unei noi („Flacăra"); Băieţii dc la tonomat — în completare : Acul
Alături do acestea, sînt pre vie satisfacţie de cătro critica „Mîndru şi liber ca un dac" „teorii44 elaborate de către in I. MANEA („Constructorul"); CALAN: Viscolul; GHELAR: Cinc-i crimi
zente volumele lui Irimie de specialitate şi public. — spune o zicală care circula ginerul Ioan Viclcanu, de la nalul; TELIUC: Caso Riccordi; PETROŞANI: Cei 7 din Tcba;
Slrăuţ, „Buzdurucă, ccl născut Premiere Din distribuţie fac parte Dan acum două milenii, caracteri cooperativa agricolă din Ber- Giuscppe la Varşovia („Republica"); LUPENI: Aventurile lui
dinlr-o nucă" (o poveste haz Nuţu, Irina Tetrescu, Ştefan zând acest popor, „cel mai cu ghln. Experimentarea a înce Wcrncr Hoit — seriile I şi If („Cultural"); Alfabetul fricii —
lie despre „Buzdurcă, Pumn- Ciubotăraşu, Sebastian Papa- rajos şi cel mai viteaz dintre put încă din toamna, o dală în completare; Problcmo („Muncitoresc"); GURABARZA :
de-fier, nume de miner vestit, cinematografice toate neamurile trace". cu deschiderea cursurilor a Stoaua fără nume — în completare: Pe colea înfloririi patriei
cum nu s-a mai pomenit"), a iani, Ion Caramitru, Elena Se- In anul 87 e.n., continuînd grozootehnice. De otunei, la socialiste: PETR1LA: Copiau îşi asumă riscul; LONEA: La
lături de volumul lui Arany $ Dimineţile unui băiat reda şi alţii. campania începută cu un an intervale diferite dc timp, in guna dorinţelor („Minerul"); VULCAN : Roşu şi negru — se
Ianos, „Mustaţa". cuminte. Un film românesc de £ Mondo cane. Realizat de înainte, armatele imperiului tre autorul teoriei amintite şi riile I şi II; CRIVIDIA: Noapte pe autostradă; URICANI: So
Pentru uzul cadrelor didac actualitate, inspirat din viaţa Gualtiero Jacopetti, Paolo Ca- roman, conduse de Domiţian, Uniunea raională a cooperati ţie fidelă; — în complelare: Arme ale cunoaşterii; ANINOA-
tice din toate şcolile, se reco tineretului, a cărui problema atacă Dacia. Romanii urmă velor agricole Alba, a avut SA: Trageţi în Slanislas; BARBATENI: Ani clocotitori — în
mandă volumul „Mijloace au- tică centrală o constituie cău vara şi Franco Prosperi, filmul reau să-şi sporească astfel re Ioc următorul dialog : completare: Politeţe; l’AROŞENl: Fata lui Bube; LIVEZENI:
dio-vizualo în slujba învăţă- tarea celui mai bun drum în italian „Mondo cane" îşi pro- sursele economice şi să înlă — Alo, tovarăşul Vicleanu ? Calea Victoriei; ORAŞTIE: Golgota — în complelare: In ora
ture de la hotarele imperiului Vă rugăm să ne comunicaţi şul Iui Puşkin („Patria"); Angelica, „marchiza îngerilor"
(„Flacăra"); CUGIR: Clinele din Haskcrvillc („Muncitoresc");
o forţă atît de puternică cum care este stadiul de predare a Casa noastră („7 Noiembrie"); ALBA IULIA: Cele patru zile
era statul dac. Conducătorul lecţiilor la cercul dc aprofun ale oraşului Neapolc („Victoria"); Chitind în ploaie („23 Au
acestuia era Decebal, una din dare a cunoştinţelor ! gust"); ZLATNA: In Nord spre Alaska; TEIUŞ: Folstaff;
tre cele mai luminoase figuri Primul dialog a deschis şi SEBEŞ: A fost etndva hoţ („Sebeşul"); Minunata Angelica
ale istoriei poporului nostru. rubrica realizări. Apoi rînd pe („Progresul"); APOLDUL DE SUS: Femeia in halat; BRAD :
Un istoric roman contemporan rînd au început să apară cifre Maigret şi afacerea Saint Fiacrc: HAŢEG; Femeia nisipurilor.
îl caracterizează astfel : „era le 1, 2, 3, ş.a in d„ pînâ la 8.
Decebal priceput în ale răz Fiecare număr corespundea Curs de calificare
boiului şi iscusit la fapte; şti unei lecţii, cel puţin din punct Radio
ind cînd să năvălească şi cind dc vedere scriptic, pentru că Peste 40 de muncitoare de
să se retragă la timp ; meşter faptic, lecţiile nu s-au ţinut. la Fabrica de tricotat ciorapi
a întinde curse, viteaz în luptă, „Dar, nu asta are importan din Sebeş, au asistat la prime PROGRAMUL I: 6,10 Concert de dimineaţă; 7,45 „Jocu-I
ştiind a se folosi cu dibăcie ţă, îşi zicea inginerul Viclea le lecţii expuse cu ocazia des din bălrini lăsat"; 8,00 Clubul voioşiei; 9,30 Transmitem pentru
de o victorie şi a scăpa cu nu. Raportat să fie, că res chiderii unui nou curs de ca sate; 10,30 „Ascullâlorii ne cer" — muzică din opere; 11,15
bine dintr-o înfringere4*. tul0... lificare. Cursul are ca scop Concert folcloric: 12,00 De toate pentru toţi; 14,15 Programul
Armata romană suferă una In preajma ţinerii adunării pregătirea cadrelor necesare orchestrei de muzică populară a Uadioteleviziunii; 15,15 Cîntă-
reţi români pe scenele lumii: fon Buzea; 15,45 „Tinereţe dra
dintre cele mai mari înfrîn- generale anuale, de teamă ca ce vor deservi maşinile auto gă-mi eşti" — program de muzică uşoară; 18,20 Teatru scurt.
geri ale sale. Lupta împotriva nu cumva un cooperator să se mate de tricotat cu un cilin Premiera „Un apel telefonic". Scenariu radiofonic de Lucii
dacilor se transformă acum ridice în adunare şi să infir dru. le Flelscher; 19,30 Programul orchestrei de estradă a Radio-
într-o luptă pentru apărarea me ceea ce a „experimentat'4 Ing. TltAIAN OPINCAR1U televiziunii; 20,15 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul
graniţelor imperiului roman timp de trei luni, inginerul preferai; 20,45 Actorii şi muzica uşoară: Marcela Rusu şi Fory
aflate în primejdie. Pacea care Vicleanu adună cursanţii şi cu Ellerle; 22,40 Cavalcada ritmurilor.
se încheie este favorabilă da un Ion mai rugător, mai po 0 sugestie PROGRAMUL II: 6,00 Zi de odihnă cu cîntec, joc şl voie
cilor, aceştia fiind trataţi ca runcitor le zise: „Fraţilor, vă bună; 6,35 Pagini din operele româneşti; 7,15 „La cabană" —
aliaţi.
rog să mă înţelegeţi 1 Dacă în interesantă muzică uşoară; 8.00 „Valurile Dunării — program de valsuri;
In acest context de eveni 10,00 Suita pentru pian „Impresii de la ţară" de Marţian Ne
mente istorice se înscrie ac treabă cineva cum stăm cu în- grea; 10,35 Muzică uşoară cu Trio Caban; 13,18 Concert de
ţiunea filmului „Dacii", remar vâţâmîntul agrozootehnic, să Seara rezervată pentru tine prînz; 14,30 Concurs în instanţă. Cazul Otiliei, eroina roma
cabila coproducţie româno- ştiţi că ne aflăm la lecţia a relul din Doştat luase sfîrşit. nului „Enigma Otiliei" de George Călinescu (partea a Il-a);
francezâ care va rula în cu VUI-a". Apoi, plin de sine, in Cei mai mulţi dintre tineri, 15,10 „Păstrează-mă doar pentru tine" — muzică uşoară; 16,05
însă, nu se grăbeau să plece
„La şezătoare" — muzică populară; 16,30 Melodii-magazin,
rînd pe ecranele cinematogra ginerul nu a acceptat vocife acasă. Cineva veni cu ideea că emisiune muzical-distiactivă: Călătoriile muzicale ale lui Gu-
Scenă de luptă din filmul „Dacii". felor din regiunea noastră. rări din partea cursanţilor, n-ar fi rău să se înfiinţeze un lliver; 18,00 Opereta „Ana Lugojana" de Filaret Barbu (mon
cerc de dansuri populare şi taj muzical-literar); 21.39 Mireille Mathieu şi Dan Spătaru
dansuri clasice. Propunerea a vă prezintă muzică uşoară; 22,30 Moment poetic — Mic fes
fost acceptată şi de către di tival de poezie românească; 22,40 In lumea operei cu Petre
crările în cîmpul minier Mes • In scopul adăpostiră ani • Intre anii 1960—1966, prin za, o casă raională de cultură rectoarea căminului cultural, Şlefănescu Goangă şi Joan Sutherland; 23,10 Festivalul mu
R eg iu n ecj teacăn etc. malelor şi depozitării cereale unităţile comerciale din raion şi o bibliotecă raională. Nu tovarăşa Elisabeto Filimon, zical internaţional Salzburg 1966; 23,53 Dans şi graţie.
lor au fost construite din fon s-au vîndut 746 televizoare. mărul spectatorilor Ia filme Buletine dc ştiri şl radiojurnale : 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
• A început experimentarea duri proprii ale cooperativelor 4.463 aparate de radio, 2.156 s-a ridicat la 641.743 în 1966, care se va îngriji de organi 18,00; 20,00; 22,00; 23,52 (programul I); 0,30; 7,30; 10,30; 14,00;
transportului mecanizat pe agricole şi din împrumuturile biciclete şi 211 motociclete. zarea programului, de înscrieri 16,00; 19,00; 21,00; 23,00: 0.57 (programul II).
H unedoara galerii prin utilizarea locomo acordate de stat 19 grajduri, 7 faţă de 299.567 în 1959, al vo .şi de celelalte probleme pe
la
biblioteci
din
lumelor
tivelor electrice cu acumulatori saivane, 13 pătule, 7 magazii • In anul şcolar 1966—196.-, 250314, faţă de 186280, al ci care le ridică un asemenea
A. tip Barza. şi 25 silozuri. în şcolile dc toate gradele din titorilor la 22.519 faţă dc cerc. ION dAn Ai l A B ă lE iS B S
raion învaţă 9.372 elevi, faţă
• Valoarea fondului de bază
• Numărul de secţii
ale
I N a crescut de la 45 în anul 1959, ai cooperativelor agricole a cu de 6.173 în 1959, iar numărul 16.853, iar al artiştilor ama Activitate rodnică 8,30 Ora exactă. Cum va fi vremea astăzi; 8,32 Intflnirea
tori a crescut de la 1.782 în
cadrelor didactice a crescut de
cooperativelor meşteşugăreşti
1959 la 3.120 în 1966.
la 312 la 457.
pii şi tineretul şcolar: Noile aventuri ale echipajului Val-Vîr-
1959—li)66
• In perioada
la 61 în anul 1966. noscut de asemenea, o conti s-au construit 26 noi localuri * Prin contribuţia volunta de duminică. Emisiune pentru femei; 9,15 Emisiune pentru co
nuă creştere. Ea însumează în
lej „Taina peşterii albastre" (reluare). Poşta copiilor; 10,30
CIFRE in • I.F. Baia de Criş livrează 4.525.000 lei în 1965. raionului de şcoală, cu 125 săli de clasă. construite noi localuri de că brii cooperaţiei de consum din Emisiune pentru sate; 12,15 Concert simfonic; 13,15
prezent 7.234.000 lei, faţă de
în
ră a ţăranilor muncitori,
Cu cîteva zile în urmă mem
perioada 1959—1966 au
fost
prezent 35
sortimente,
Fotbal: Rapid ~ Petrolul şi Steaua — Farul; 17,00 Campio
• Valoarea manualelor dis
• In agricultura
Zam au analizat, în cadrul a
Brad 27 sortimente,
natul mondial de patinaj viteză (femei) 1 000 şi 3.000 m.
I.R.I.L.
iar cooperativa „Moţul" 18 sor muncesc în prezent 15 Ingineri tribuite gratuit elevilor în â- mine culturale in satele Cri- dunării generale, munca de Transmisiune de la Deventer (Olanda); 18,05 Magazin 111 ;
şan, Dumbrava de Jos, Buceş,
cest an şcolar se cifrează la
timente faţă de numai 10 sor peste 481-.000 lei, faţă de 396.688 Baldovini şi Lunca Moţilor. pusă in cursul anului trecut. 19,30 Telejurnalul de seară; 19,45 Interpretul preferat. Mu
timente în anul 1959. Dintre lei în 1965—1966. • In raion există în pre Ei au apreciat că activitatea zică populară la cererea telespectatorilor; 20,15 Teatru în stur
Ş I sortimentele nou produse pot Raionul Brad • In reţeaua aşezămintelor zent 43 unităţi medicale, cu desfăşurată a fost rodnică. La dio: „Suflete lari" de Camil Pelrescu; 22,10 Invitata noastră:
toţi indicatorii de plan
s-au
cîntăreaţa franceză de muzică uşoară Annie Fratelini; 22,30
fi amintite mobilă, confecţii
îmbrăcăminte, prefabricate din de cultură, funcţionează în 546 paturi, care sînt deservite obţinut depăşiri însemnate. In Telesporl; 22,50 Telejurnalul de noapte; 23,00 închiderea emi
prezent 73 cămine culturale,
beton etc. de un mare număr de cadre ce priveşte desfacerea mărfu siunii.
44 biblioteci comunale şi să medicale. Numai la sate lu rilor către populaţie, se poate
F A P T E D.R.T.A. Brad numără în pre agronomi, 2 ingineri zooteh teşti, 31 cinematografe, un crează în prezent 104 cadre arăta, că s-au vîndut mărfuri Cum va fi vremea
• Parcul auto al autobazei
club muncitoresc ia Gurabar-
medicale şi cu pregătire medie.
în valoare de peste 9 milioa
nicii şi 20 medici şi tehnicieni
zent 404 vehicule faţă de 247 veterinari, faţă de 24 cadre cu ne de lei. Cei 200 de partici
vehicule in anul 1959, numă studii superioare şi medii în panţi Ia adunarea generală PENTRU 24 ORE
Pe meleagurile Ţârii Za* rul localităţilor deservite fiind anul 1959. s-au angajat să dezvolte succe
de 280 faţă de 17 în anul 1960. sele de pînâ acum, să folo Vreme umedă, cu cerul noros, temporar acoperit. Vor că
rândului au avut loc în anii • Pe 517 ha teren in pantă, sească cele mai eficace forme dea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare.
• In perioada 1959—1966, s-au plantat în perioada 1959— de deservire a populaţiei Vini moderat din sud-vest şi vest. Temperatura aerului în
puterii populare profunde producţia cerealieră a coope 1966 pomi fructiferi, iar pe IRIMIE SIMA uşoară creştere; ziua va fi cuprinsă intre -f- 3 şi -f 7 grade,
rativelor agricole, în special la 2.000 ha s-au executat lucrări iar noaptea între —3 şi -f 3 grade.
transformări. Acestea au griu şi porumb, a sporit conti de îmbunătăţiri funciare. ll construim
nuu. De la 873 tone în 1959, ea • In perioada 1959—1966 nu PENTRU URMĂTOARELE 2 ZILE
schimbat din temelii viaţa a ajuns la 1.724 tone în 19CC, mărul apartamentelor date în _ Vreme închisă, cu cerul noros şi cu precipitaţii sub for
din care 803 tone grîu şi 771 folosinţă oamenilor muncii din pentru noi mă de ploaie şi lapoviţă. Temperatura aerului staţionară.
oamenilor de aici. tone porumb. raion se ridică la 1.779, iar al
• Gospodăria agricolă de locuinţelor individuale, con Cetăţenii din satul nostru au Luni 20 februarie
stat, cooperativele agricole şi struite de cetăţeni, la 2.378, participat la diverse munci
• In perioada 1959—1966 au dintre care majoritatea la sate. obşteşti. In ultimul timp, prin
fost pregătite şi puse în ex ţăranii muncitori din raionul contribuţia cetăţenilor s-au
ploatare noi sectoare la între Brad deţin 27.633 bovine (din • Numărul unităţilor de de construit un mogozin mixt,
care 11.079 vaci) şi 36.102 ca
prinderea minieră Barza, s-au servire a populaţiei a crescut halta C F.R. etc. Balomirul de
adîncit puţurile de extracţie la pete ovine. de Ia 151 în 1959, la 183 în a Cîmp va avea în curînd o nouă
minele Musariu, Valea Morii • Cantitatea de lapte reali nul 1966. construcţie. Esj£ vorba de că DEVA: Primul an dc căsnicie (cinematograful „Patria");
şl Brâdişor, s-a dat în produc zată în anul 1966 a fost de • Valoarea mărfurilor vîn- In ultimii ani, pe harta oraşului Brad s-au ridicat mo minul cultural, unde s-au ter Procesul profesorului Wcir („Arta"); SIMERIA: O clasă neo
ţie atelierul mecanic, grupul 3.830 hl, faţă de numai 2.400 dule populaţiei, numai în me derne şi elegante edificii social-culturale. Unul dintre aces minat lucrările de fundaţie bişnuită; HUNEDOARA: Neveste periculoase („Siderurgls-
social şi triajul CRI. Barza, hl în anul 1-959, iar cea de lînâ diul rural, a fost în 1966 de tea este şi clădirea poştei. Noul cămin va nvea 6 săli spa tul“); Oameni şi drapele — seriile r .şi 11 („Flacăra"); CALAN:
cariera de calcar şi staţia de a crescut, faţă de aceeaşi pe 77.000.000 lei, faţă de 47.000.000 In foto: vedere de ansamblu a noii clădiri a poştei din ţioase si luminoase. Viscolul; GHELAR:' Cine-i criminalul; PETROŞANI; Cei 7
sortare Băiţa, s-au început lu rioadă, cu 5,271 tone. în anul 1959. Brad. MIIfAlLA r o m u l u s din Teba („7 Noiembrie"); Giuseppe la Varşovia („Republi
ca"); LUPENI; Aventurile lui Wcrner llolt — seriile I şi II
rm s i tm mm m os ras os ra B9 60 SQ 0 «f? « b m („Cultural"); Alfabetul fricii — în complelare : Problema
(„Muncitoresc"): GURABARZA; Steaua fără nume — în com
pletare: Pe calea înfloririi patriei socialiste; PETRILA; Co-
gatelor de aspersiune. Se pune folosite cu pricepere, ar duce plan îşi asumă riscul; LONEA; Lumină după jaluzele — în
Irigarea—o rezervă în această problemă întrucît în La volan - oameni cu siguranţă la îmbunătăţirea completare: Stăvilirea torenţilor („Minerul"); VULCAN:
anul trecut nu numai la coo
cunoştinţelor muncitorului de
Roşu şi negru — seriile I şi II; CRIVIDIA: Unchiul meu ;
perativa agricolă din Mihalţ, la volan, ar contribui mai sub UIUCANI: Soţie fidelă — în completare: Arme ale cunoaş
ci şi în alte unităţi, s-a aştep stanţial la realizarea unui vo terii; AN1NOASA: Trageţi în Slanislas; BARBATENI: Ani
semnaţi de sporire a tat un timp îndelungat pînâ la conştiincioşi, stapim în condiţii rapide şi fără ac clocolilori — in completare: Politeţe; PAROŞENI: Fata lui
lum mai mare de transporturi
Bube; LIVEZENI: Calea Victoriei; ORAŞTIE: Partizanii in
primirea aspersoarelor,
iar
cînd cooperatorii au intrat în cidente. cîmpie („Patria"); Culorile luptei („Flacăra"); CUGIR: Cli
posesia lor a fost prea tîrziu
In prezent constatăm cu re
producţiei agricole ca să le mai poată folosi. pe meserie! gret că prevederile Decretului nele din Baskcrvllle („Muncitoresc"); Wiimetou— seria a Il-a
(„7 Noiembrie); ALBA IULIA: Călătorul cu bagaj — în com
O altă problemă importantă 328/1966 şi a Regulamentului plelare: De ziua mamei („Victoria0); Un şoarece printre băr
care trebuie sâ preocupe în său de aplicare nu sînt însuşi baţi („23 August0); ZLATNA: In Nord spre Alaska ; TEIUŞ 1
In legătură cu organizarea vom cultiva porumb siloz. mod deosebit conducerile din Conducerile unor întreprin 832 şi H.C.M. 1107/1962, acte te temeinic de către toţi con Dragostea este interzisă — in completare: Autobiografie;
muncii şi a utilizării raţiona Practicarea acestui sistem de deri cum sînt I.C.I.L. Simerla, normative care au fost abro ducătorii de autovehicule şl SEBEŞ: Nu sînt copaci pe stradă („Sebeşul"); Povestea pros
le a instalaţiilor tovarăşa Ade cultură ne permite să obţinem cooperativele agricole, este fo Trustul minier Deva, IP.I.P, gate cu data de 1 iulie 1966 ? chiar de către mulţi şefi de tiei melc („Progresul"); APOLDUL DE SUS: Minunata Ange
la Munteonu, inginer agronom recolte şi venituri sporite la losirea judicioasă a instalaţii Deva, C. S. Hunedoara, a auto Tn multe unităţi încă nu s-a garaje De aceea socotim abŞo- lica: BRAD: Maigrct şi afacerea Soint Fiacre; HAŢEG: Fe
lor şi respectiv a suprafeţe
la cooperativa agricolă din hectar, reprezentînd in acelaşi bazelor D.R.T.A. Brad, Deva, creat o opinie de masă împo lut necesar sâ se organizeze meia nisipurilor: ILTA: Repulsie.
Toleşti arăta că în anul pre timp o cale de intensificare a lor amenajate. Pe aceste tere Petroşani şi ale altor unităţi, triva abaterilor de la reguli studierea şi însuşirea perfectă
cedent sistemul de irigare pe producţiei agricole. nuri, acolo unde este posibil, au manifestat o slabă preocupa le de circulaţie, împotriva in a acestor prevederi, a indica
cele 60 hectare nu a adus ma ☆ disciplinei în exploatarea au toarelor pentru circulaţie, a
ximum de eficienţă. Aici, în Discuţiile purtate pe tema tovehiculelor. Ca urmare, în semnificaţiilor acestora şl a
afară de culturile de legume „Irigarea — o cerinţă a agri rîndul conducătorilor auto din marcajelor. PROGRAMUL I: 5,40 Program muzical; 7,30 Melodii cu de
aceste unităţi există o stare
a fost irigată o parte din po culturii moderne", au reliefat disciplinară necorespunzătoare, Deosebit de utilă ar fi ţinerea dicaţie; 8,25 Moment poetic — interpretat de Gheorghe Oan-
rumbul, cartofii, sfecla fura eficienţa practicării acestui Confinuări din pagina I se fac multe abateri de la re unor conferinţe în scopul culti cea; 9,35 „La porţile dorului" — cîntece populare; 10,30 Roza
jeră şi plantele de nutreţ, dar sistem în scopul sporirii pro gulile de circulaţie, nu se res vării şi dezvoltării dragostei vînlurilor: Inscripţii la columna luminii; 12,10 Selecţiuni din
rezultatele nu au fost satisfă ducţiei medii la hectar. Din pectă normele de exploatare a faţă de bunul obştesc, faţă de opereta „Cîntec gitan" de Maurice Yvain; 12,45 Muzică uşoa
cătoare. De aceea, orientarea dezbateri a reieşit că atunci autovehiculelor. meseria aleasă, pentru întări ră de George Grigoriu; 13,30 Intîlnire cu melodia populară
cooperatorilor va fi de a pune cînd se acordă atenţia cuveni Prevederile noilor acte nor rea disciplinei în muncă şi în şi interpretul preferat; 15,30 Caleidoscop muzical; 22,20 Intîl-
un accent mai mare pe or tă administrării apei în mo se impune practicarea culturi re pe linia muncii de educa mative, au adus o serie de îm tărirea combativităţii faţă de nire cu jazzul: orchestra internaţională „Kenny Clarke-Francy
ganizarea muncii cît şi pe fo mentele critice, chiar şi în con lor duble, astfel îneît de pe a- ţie a conducătorilor auto. Au bunătăţiri menite să asigure o lipsuri şi abateri. O serie de Boland Big Bând" (R.F.G.); 23,05 „Sonet pentru dragostea
losirea cu eficienţă mai ridi diţii climaterice mai puţin fa cceaşi unitate de suprafaţă să neglijat şi încă mai continuă mai raţională folosire a tutu materiale de propagandă şi a noastră" — program de muzică uşoară.
cată a instalaţiilor pentru iri vorabile, culturile agricole dau se obţină două recolte. sâ neglijeze organizarea unor ror categoriilor de transporturi gitaţie vizuală ar putea şi ele PROGRAMUL II; 7,45 Selecţiuni din opereta „Baiadera*
cursuri menite sâ contribuie la
gaţii. recolte sporite. Se constată Valorificind din plin rezer împrospătarea şi completarea rutiere, avînd ca scop evitarea contribui la educarea şi disci de Kalman; 8,30 „Trandafir de la Moldova" ~ emisiune de
folclor; 9,43 „Cu săniuţa" — muzică uşoară; 10,05 Mioriţa —
— Nici în unitatea noastră insă că nu numai la Dobra, ci vele disponibile, se asigură cunoştinţelor conducătorilor oricăror evenimente. Luarea ce plinarea conducătorilor de au Cîntece bălrîneşti din regiunea Argeş; 11,07 „Cîntâ un mate-
nu am reuşit să utilizăm co şi in alte cooperative care au totodată eficientă mai ridica auto, la însuşirea normelor de lor mai corespunzătoare mă tovehicule. Organizarea unor lot" — muzică uşoară; 11,20 Fragmente din opera „Trandafirii
respunzător instalaţia de as- condiţii prielnice, există rezer tă irigaţiilor. Există posibili suri privind studierea, însuşi Doftanei" de Norbert Petri; 12,10 De toate, pentru toţi; 13,45
persiune, deoarece am primit-o ve faţă de extinderea irigaţii tatea ca de-a lungul Mureşu circulaţie, la cunoaşterea sem rea şi aplicarea întocmai a a concursuri pe aceste teme ar „Studenţie, ce frumoşi sînt anii tăi !“ — muzică uşoară; 16,00
doar toamna, preciza tov- ing. lor. De aceea, considerăm ne lui, Streiului, Ampoiului, Tir- nificaţiei indicatoarelor şi a cestor prevederi de către sa stimula mult ridicarea califi Recital vocal Mihail Arnâutu; 17,10 „Sâ nu ne despărţim" —
Ioan Lascu, de la cooperativa cesar ca organizaţiile de partid navei şi a altor rîuri care stră marcajelor pentru circulaţie. lariaţi, constituie, în afara o că rii» oamenilor. muzică uşoară; 17,30 Noi înregistrări de muzică populară —
agricolă din Pianul de Jos. din cooperativele agricole să bat teritoriul regiunii noastre, Oare cum poate fi calificată bligaţiei de serviciu, o sarcină S-ar mai putea cita încă * cîfttă Rodica Bujor; 18,00 „Ascultaţi şi recunoaşteţi" — muzi
Pentru acest an, ne vom preo determine consiliile de condu să se creeze o vastă reţea dc cetăţenească de mare răspun că de cameră; 18,35 „Rîde luna dup-un nor" — emisiune de
cupa ca prin amplasarea ra cere pentru o reflecta mai canale care să contribuie la altfel decît neglijenţă gravă şi dere pentru conducerile între multe alte forme şi metode pe folclor; 19,50 Viaţa de concert a Capitalei; fragmente din
ţională a culturilor pe supra chibzuit asupra posibilităţilor sporirea belşugului ogoarelor. formalism, atitudinea conduce prinderilor şi instituţiilor deţi care conducătorii întreprinde Concertul de sonate susţinut de Eva Lupaş; 21,05 Cîntâ Ilinca
feţele amenajate să asigurăm de amenajare a noi terenuri Pentru traducerea în viaţă a rii I.M.T.F. Sebeş, care în lu nătoare de autovehicule. rilor şi instituţiilor deţinătoa Cerbacev, Johny Dorelly, Anca Agemolu şi Alain Bariere ;
o utilizare mai raţională a lor. destinate irigaţiilor pe cele acestei importante măsuri, lu nile octombrie, noiembrie şi Pentru îndeplinirea acestor re de autovehicule, le-ar putea 22,35 „Dialogul muzelor" — muzică uşoară; 23,49 Concert
In acest sens pe o bună parte 803 hectare prevăzute. Pe lin crătorii din agricultura regiu decembrie 1966 a indicat co sarcini, conducerile întreprin folosi în munca de educare şi nocturn.
din terenul amenajat s-au pre gă aceasta, buna utilizare a nii Hunedoara trebuie sâ do ridicare continuă a calificării Buletine dc ştiri şi radiojurnale: 5,00; 7,00; 8,00; 10,00;
văzut culturi duble. Astfel, suprafeţelor amenajate impu vedească o preocupare susţi loanelor din subordine sâ stu derilor şl instituţiilor au la în- 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00;- 22,00 (programul I); 7,30, 9,00;
după cartofii timpurii irigaţi ne asigurarea din timp a agre nută. dieze prevederile Decretului demînă multe posibilităţi, care, conducătorilor auto. 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00; 23,00; 0.57 (programul II).