Page 65 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 65
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNÎTI VA!
C O M U N I C A T
cu privire la vizita in Republica Socialistă
România a ministrului afacerilor externe
al Finlandei, Ahti Karjaiainen
La Invitaţia guvernului Re lizate în România. Au fost vi Corneliu Mânescu, într-o at
publicii Socialiste România, zitate, de asemenea, schele pe mosferă de prietenie şi sinceri
ministrul afacerilor externe al trolifere din regiunea Ploieşti. tate, cu privire la unele pro
Republicii Finlanda, Ahti Kar Ministrul Ahti Karjaiainen bleme de politică internaţiona
m n cohioulii regional hunedoara al p.u si al sfatului popular m ia l jaiainen, împreună cu soţia, a a fost primit de secretarul ge lă care interesează cele două
făcut o vizită oficială în Româ neral al Comitetului Central al ţări şi cu privire la bunele re
nia, intre 15 şi 20 februarie Partidului Comunist Român, laţii statornicite între România
1967. Nicolae Ceauşescu, de pre şi Finlanda.
Ministrul afacerilor externe şedintele Consiliului de Slat, Cei doi miniştri au apreciat
ANUL XIX NR. 3776 MARŢI 21 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI
Ahti Karjaiainen, soţia sa şi Chivu Stoica, şi de preşedin că dezvoltarea între state a u
persoanele care l-au însoţit, au tele Consiliului de Miniştri, nor relaţii bazate pe egalitate
vizitat monumente istorice şi Ion Gheorghe Maurei. şi respect mutual joacă un rol
noi cartiere de locuinţe din o Ministrul afacerilor externe important pentru întărirea pă
raşele Bucureşti şi Braşov şi al Finlandei, Ahti Karjaiainen. cii şi securităţii in lume
au luat cunoştinţă de progre a avut convorbiri cu ministrul
CONFERINŢA UNIUNII ASOCIAŢIILOR sele economice şi sociale rea afacerilor externe at României, (Continuare în pag, a 4-a)
încheierea vizitei m inistrului afacerilor
STUDENŢILOR DIN ROMÂNIA externe al Finlandei în ţa ra n o astră
r ai ni dimineaţa a părăsit Ca ori din Ministerul Afacerilor român pentru relaţiile cultura
pitala, îndreptindu-se spre pa Externe al Finlandei. le cu străinătatea, Nicolae
trie, ministrul afacerilor exter La plecare, pe aeroportul Vaneea, ambasadorul României
ne al Finlandei, Ahti Karja Bănoasa, au fost prezenţi Cor la Helsinki, funcţionari supe
Incepind de luni dimineaţa, Palatul Marii Adunări Naţionale găzdu fesori universitari şi alte cadre didactice, activişti de partid, ai U.T.C. şi iainen, cu soţia, care la invi neliu Mânescu, cu soţia, Mir riori din Ministerul Afacerilor
ieşte, timp de două zile, cea de-a VJ-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor U A S.R., elevi din clasele o X-a şi a Xl-a ale liceelor din Capitală. taţia guvernului român a făcut cea Maliţa, adjunct al minis Externe.
Studenţilor din Republica Socialistă România. Delegaţii la Conferinţă au adoptat ordinea de zi. o vizită oficială in ţara noas trului afacerilor externe, Vasi- Au fost dc faţă Bjorn-Olof
Participă aproape 500 de delegaţi alfşi de tineretul studios din cele 15 Primit cu vii şi îndelungi aplauze, a luat cuvinlul tovarăşul Nicolac tră. Ministrul finlandez a fost le Răuţă, adjunct al ministru Georg Alholm, ambasadorul
centre universitare ale ţării şi numeroşi invitaţi. Pe ordinea de zi a Confe Ceauşescu. In repetate rînduri, cuvintarea secretarului general al C C. al însoţit de funcţionari superi lui comerţului exterior, Ion Finlandei la Bucureşti, şi
Pas, preşedintele Institutului
membrii ambasadei.
rinţei sînt înscrise: Raportul Consiliului U.A.S.R. cu privire la activitatea P.C.R a fost subliniată cu puternice aplauze.
desfăşurată in perioada dintre Conferinţa a V-a şi Conferinţa a Vl-a a Un grup de studente şi studenţi a oferit buchete de flori conducătorilor
U.A.S R. şi sarcinile de viitor ale asociaţiilor studenţilor ; Raportul Comisiei de partid şi de stat.
de cenzori; Modificări, la Statutul Asociaţiilor Studenţilor din Republica La primul punct al ordinei de zi, Mircea Angelescu, preşedintele Con
Socialistă România ; Alegerea Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor siliului U.A.S.R., a prezentat Raportul Consiliului U.A.S.R. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către
din Republica Socialistă România şi a Comisiei de cenzori. Raportul Comisiei de cenzori a fost prezentai de Ilie Simon, preşedin
tele comisiei. ,
Ora 10. In sala conferinţei sosesc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Au început apoi discuţiile la rapoarte. Au luat cuvinlul delegaţii: Ni-
Stoica, Ion Ghcorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Birlădeanu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii
coloe Virgil Irimie, asistent universitar, preşedintele C.U.A.S. Bucureşti,
Emil Dodnaraş, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Vcrdeţ, Emil Uncheşel, asistent universitar, preşedintele C U.A S. laşi. Ştefan Mihăi-
Leonte Răulu, Manea Mănescu, Virgil Trofin. Delegaţii şi invitaţii au întim- lescu, student la Institutul politehnic din Timişoara, Lia Maria Păcuraru, Ghana în epublica Socialistă România
pinat cu căldură şi entuziasm pe conducătorii partidului şi statului, mani- asistent universitar la Universitatea din Cluj, Kilceli Pali, student la I.M.F.
Tg. Mureş, Emilian Slancu, student la Universitatea din Bucureşti şi Da
festindu-şi dragostea şi ataşamentul profund faţă de partid. Sub cupola Pa La 20 februarie, ambasado ca. şi K. D. Gwira, ambasado La solemnitatea prezentării
niela Temciuc, studentă la Universitatea din Craiova. rul extraordinar şi plenipoten
latului M.A.N, au răsunat imnuri studenţeşti şi cintece revoluţionare. rul Republicii Ghana, au ros scrisorilor de acreditare şi la
După-amiază, lucrările conferinţei s-au desfăşurat în cadrul a patru ţiar al Republicii Ghana în tit cuvîntări. convorbire au luat parte Gri-
In sală sc află membri ai C C. al P.C.R. şi ai guvernului, conducători ai comisii pe probleme : profesional-ştiinţifice; cultural-artistice ; turistice Şi Republica Socialistă România, După ceremonia prezentării gore Geamănu, secretarul Con
unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii noas sportive; social-gospodărcşti şi de asistenţă medico-sanitară. K. D. Gwira, a prezentat scri scrisorilor de acreditare, pre siliului de Stat şi Mircea Mali
tre ştiinţifice şi culturale, rectori ai instituţiilor de invăţămint superior, pro Lucrările continuă. sorile de acreditare preşedin şedintele Consiliului de Stal, ţa, adjunct al ministrului afa
telui Consiliului de Stat al Re Chivu Stoica, a avut o convor cerilor externe.
publicii Socialiste România. bire cordială cu ambasadorul
Chivu Stoica. extraordinar şi plenipotenţiar Ambasadorul K. D. Gwira a
Cu acest prilej, preşedintele al Republicii Ghana, K. D. fost însoţit de colaboratori ai
Consiliului de Slat, Chivu Sloi- Gwira. ambasadei.
Cuvintarea tovarăşului
G. A. S. Apoldul de Sus - unitate fruntaşă pe regiune
Nicolae Ceauşescu Meritul este al tuturor
Dragi tovarăşi, Folosesc acest prilej pentru ra posibilitatea de a-şi însuşi Corpul profesoral are dato Organizaţiile de partid, • Peste 1.570.000 Iei beneficii amplă asupra valorificării su
a exprima aprecierea pozitivă cunoştinţe practice, temeinice, ria de a asigura promovarea U.T.C. şi asociaţiile studen perioare a posibilităţilor şi re
Conferinţa dumneavoastră, a conducerii partidului şi sta astfel ca la ieşirea din univer in institutele de învâţămînt ţeşti trebuie să acorde mai • Preţul de cost pc tona dc struguri a fost re zervelor dc care dispune uni
chemată să analizeze activita tului faţă de activitatea inten sitate să poală munci cu cea superior a unui înalt spirit şti multă atenţie întăririi discipli tatea pentru creşterea continuă
tea organizaţiilor studenţeşti şi să şi rodnică desfăşurată de mai înaltă competenţă în sec inţific universitar, a unei exi nei şi ordinii în viaţa studen dus cu 71 Iei a producţiei. De altfel, în li
să traseze sarcinile lor de vi valorosul corp didactic al torul încredinţat. Trebuie să genţe ridicate alit faţă dc ţească, în cămine, să creeze o • Evidenţiaţii unităţii vezi s-a şî terminat prima stro
itor, capătă o importanţă şi mai ţării noastre (Aplauze). Profe sc manifeste o grijă sporită activitatea didactică proprie, opinie publică împotriva tutu pire cu dibutox şi a început
măre prin aceea că ea coinci sorii, conferenţiarii, asistenţii, penlru îmbunătăţirea desfăşu cît şi faţă de nivelul pregătirii ror manifestărilor de indisci transportul gunoiului de grajd,
de cu împlinirea a 10 ani de întregul personal didactic şi rării practicii în producţie a studenţilor, de a dezvolta in plină, a abaterilor de la nor Penlru lucrătorii gospodăriei precum şî palisalul pomilor.
la înfiinţatea Uniunii Asociaţi ştiinţific din învăţâmînlul su studenţilor. Este necesar să fie rîndul masei tineretului stu mele de conduită socialistă. agricole dc slat dîn Apoldul de înmînarea pentru a treia oară Acţiunea de fertilizare a live
consecutiv a „Diplomei de u-
ilor Studenţilor din România. perior îşi îndeplinesc cu cinste lichidate tendinţele de trans dios pasiunea penlru cerceta Studentul, intelectualul nou, Sus, bilanţul primului an al nilalc fruntaşă pc regiune în zilor va continua folosindu-se
Cu acest prilej vă felicit din îndatorirea nobilă pe care le-a formare a practicii într-o în rea ştiinţifică, pentru insuşirea constructor al socialismului şi cincinalului a fost deosebit de întrecerea socialistă pc anul în acest scop 1 400 tone gunoi
toată inima şî vă aduc dum încredinţat-o societatea, de a deletnicire formală, să se ia celor mai noi cuceriri ale gin- comunismului, trebuie să se' rodnic. Numai valoarea bene 19G6". Pentru contribuţia adu de grajd. 71 tone azotat dc a-
neavoastră, tuturor studenţilor educa şi forma noile generaţii măsuri penlru ca perioada pe dirii şi cunoaşterii umane con caracterizeze printr-o atitudine ficiilor se ridică la peste să la obţinerea acestor rezul monîu, 118 tone superfosfat şi
din patria noastră, un salut de intelectuali ai României so care studentul o petrece în u temporane. In acest scop tre de înaltă răspundere faţă dc ‘ 1.570,000 Ici, cu un milion de tate, un număr de 24 lucrători 14 tone sare polasică.
călduros din partea Comitetu cialiste. Prin munca lor pa nităţile productive să fie valo buie folosite toate condiţiile şi societate, prin corectitudine Iei mai mult faţă dc prevederi. din cadrul unităţii au fost de Acordarea înaltei distincţii a
lui Central al partidului, a sionată. animată de spirit pa rificată la maximum, alit pen posibilităţile oferite de insti cetăţenească, să fie purtătorul Este o cifră care demonstrează claraţi fruntaşi în întrecerea constituit pentru colectivul de
Consiliului de Stat şi a gu triotic, desfăşurată atit in pro tru dezvoltarea cunoştinţelor tute şi universităţi, laboratoa şî promotorul concepţiilor îna gradul de rentabilitate la care socialistă. Printre aceştia se aici şi un bun prilej dc a-şi
vernului. (Aplauze prelungite), cesul de învăţămînt cit şi în sale profesionale, cît- şi pentru rele, activitatea de cercetare a intate despre lume şi viaţă, ale a ajuns această unitate. Reali numără : ing. Gheorghe Gher- lua noi angajamente în între
Uniunea Asociaţiilor Sluden- cercetarea ştiinţifică — activi Integrarea viitorului specialist catedrelor, a corpului profeso teoriilor ştiinţifice cele mai a zarea amintită a fost posibilă man, brigadierii Drăghici Drâ- cerea socialistă pe cate o des
ţilor a desfăşurat o activitate tăţi inseparabile — cadrele din în atmosfera proprie activită ral, întreaga bază materială de vansate. numai prînlr-o bună organiza făşoară în vederea sporirii
rodnică, a adus o contribuţie învăţămîntul superior aduc o ţii productive, în ambianţa spe cercetare existentă în invăţâ- Atribuţii importante revin a- re a muncii, prin gospodărirea ghici si Petru Viniş, maistrul producţiei agricole.
valoroasă la înfăptuirea poli contribuţie însemnată la în cifică domeniului pentru care mintul superior. sociaţîilor studenţeşti in înfăp cu chibzuinţă a fiecărui leu şi Kcmus Bunea, muncitorii Ioan In fotografia de jos vă
ticii partidului de educare şi făptuirea politicii partidului de se pregăteşte. Trebuie să ţi Tradiţiile progresiste ale in tuirea politicii partidului şi folosirea cu eficienţă sporită Binder, foan Bacher, Ioan An prezentăm un aspect din hala
pregătire a tinerelor generaţii desăvîrşire a construcţiei so nem seama mai mult de expe vâţâmîntului superior din ţara stalului de îmbunătăţire conti a fondurilor de investiţii. Ca gliei şi alţii. de vinificare a cramei, care s-a
de intelectuali ai României so cialiste, la crearea condiţiilor rienţa din trecut a şcolii noas noastră, cît şi practica avan nuă a condiţiilor dc viaţă şi de producţii, atrage atenţia faptul Răsplata acestei hărnicii a construit nu de mult la gospo
cialiste. Zeci şi zeci de mii de necesare trecerii la făurirea so tre, cil şi de experienţa învă- sată a pedagogici universitare studiu ale studenţilor. în valo câ s-au dat peste plan 400 tone dăria agricolă de stat din A-
specialişti care au absolvit în cietăţii comuniste. ţămîntului superior din ţările . internaţionale demonstrează rificarea tuturor condiţiilor şi struguri şi 170 tone cartofi. prilejuit însă şi o dezbatere poldul de Sus.
aceşti ani învăţămîntul supe Doresc să folosesc această avansate, pentru a asigura le importanţa deosebită pe care o posibilităţilor materiale create Realizarea beneficiilor a fost
rior îşi amintesc cu plăcere de împrejurare pentru a saluta în garea slrînsă a întregului învă- are crearea unor strînse rela în acest sens; ele trebuie să posibilă ca urmare a reducerii
anii studenţiei, de activitatea numele conducerii partidului ţămînl dc viaţă, de activitatea ţii dc muncă, studiu şî cerce cultive, de asemenea, în rin continue a preţului de cost.
desfăşurată în rindul asociaţi şi statului pe toţi dascălii şi practică. tare între corpul profesoral şi dul studenţilor gri ja pentru Astfel, preţul de cost penlru
ilor studenţeşti, care au con ■cărturarii care de la înălţimea O problemă care trebuie să masa studenţilor. Dorinţa lor bunurile obşteşti, pentru con- producerea fiecărei tone de
tribuit la formarea lor ca in catedrei universitare transmit ne reţină in mod deosebit a- de a pătrunde cît mai adine sei-varea şi întreţinerea lor în struguri a fost redus cu 71 lei,
telectuali şi cetăţeni devotaţi noilor generaţii mesajul cultu lenţ.ia este faptul că în facul tainele ştiinţelor, de a-şi lărgi cele mai bune condiţii. iar la viţa de vie altoită s-a
construcţiei socialiste. In acest rii şi ştiinţei înaintate. (Aplau tăţile noastre mai există un continuu orizontul cunoştinţe Cerinţele tot mai mari puse redus cu 400 lei pe mia de bu
deceniu de activitate, Uniunea ze prelungite). număr de studenţi, este drept, lor de specialitate şî de cultu in faţa studenţimii pentru îm căţi. Primul an al cincinalului
Asociaţiilor Studenţilor din din ce în ce mai mic, care nu ră generală, trebuie să găseas bogăţirea orizontului lor cul a coincis şi cu realizarea pen-
România şi-a dovedit pe de Dragi tovarăşi. depun toate străduinţele pen că la profesori cea mai profun tural. precum şi necesitatea fi tnj prima dată de la înfiinţa
plin utilitatea, şi-a îndeplinit Ca in toate domeniile dc ac tru a-şi însuşi cunoştinţele pro dă solicitudine şî grijă in o- rească pe care o simt tinerii de rea livezilor, a planului la
cu cinste menirea de organiza tivitate, şi în învăţămintul su fesiunii alese. In uncie secţii rienlarea paşilor pe calea stu a duce o viaţă spirituală cît fructe. Pentru efectuarea lu
ţie revoluţionară a studenţilor. perior parcurgem an de an un de la eîteva facultăţi din Bu diului. pc calea cristalizării tră mai bogată, impun asociaţiilor crărilor printre rînduri în li
(Aplauze). proces dc continuă perfecţio cureşti, din totalul celor în săturilor înaintate ale intelec studenţeşti să-şi îmbunătăţeas vezi s-au adaptat un cultivator
Dezvoltarea neîntreruptă a nare. N-am proceda însă just scrişi în anul I, au absolvit tualului de tip nou. că continuu activitatea de or şî un polidi.se, iar in vederea
economici naţionale, amploa dacă n-am evidenţia lipsurile cursurile in termen abia 30-40 Cadrelor din învăţămîntul ganizare plăcută şi instructivă preparării soluţiei pentru com
rea pe care o capătă activita şi neajunsurile care sc mai ma la sută. Asemenea stări de lu superior le revine răspunderea a timpului liber al studenţilor. baterea dăunătorilor s-a extins
tea ştiinţifică, îăspîndirea cul nifestă în acest important sec cruri impun Ministerului In- de a asigura alît îmbunătăţi Avem toate condiţiile pentru reţeaua conductelor cu apă in
turii, înflorirea întregii noastre tor al vieţii sociale. Dezvălui vâţâmînlului şi conducerilor rea continuă a procesului de ca, in scurt timp, să lichidăm toată livada
societăţi fac necesar, an de an. rea lipsurilor ne ajută să cu institutelor respective să stu învâţămînt, cit şi educarea şi neajunsurile şi lipsurile ce sc Despic toate acestea s-a vor
un număr tot mai mare dc noaştem şi să înţelegem mai dieze atent cauzele lor, să ia formarea concepţiei despre mai manifestă în învăţămîntul bit cu însufleţire şi în cadrul
specialişti cu studii superioare bine stările de lucruri din fie măsuri corespunzătoare. viaţă şi lume a studenţilor. superior, să îmbunătăţim în adunării festive prilejuită de
în toate domeniile vieţii soci care compartiment al construc Sînt, de asemenea, unele ma Este necesar ca toate cadrele tregul proces de învăţămînt la
ale. Pentru satisfacerea acestor ţiei socialiste, nc dă posibilita nifestări de indisciplină, de în din învăţămîntul superior, in nivelul marilor cerinţe ale eta
necesităţi în continuă creştere, tea să stabilim măsurile cele călcare a normelor de convie clusiv profesorul universitar, pei tumultuoase prin care trece
statul nostru face mari efor mai indicate pentru îmbunătă ţuire socială în rîndul unor să participe activ si îndea poporul român, întreaga noas în pregătire
turi materiale şi financiare. In ţirea continuă a muncii, pen studenţi faţă de care nici cor proape la îndrumarea studen tră societate. aeem
universităţile şi institutele de tru asigurarea mersului tot mai pul profesoral, nici organiza ţilor, atît la învăţătură, cît şi Rezultatele de pină acum,
învâţămînt superior din Româ hotărît înainte. ţiile de partid, de U.T.C. şi a în întreaga lor comportare şi munca rodnică a valorosului o nouă premieră .
nia învaţă astăzi peste 136.000 Trebuie să spunem că în sociaţiile studenţeşti nu dove viaţă. nostru corp universitar, a har
de studenţi. Numai în acest an desfăşurarea procesului de în- desc exigenţa necesară. Se mai Un rol de mare însemnătate nicei noastre studenţimi sînt
au intrat pe porţile facultăţi văţâmînt nu se asigură în găsesc, din păcate, unii stu în desfăşurarea întregului pro garanţia că învăţămîntul supe Artiştii Teatrului de stat din sîmbătă seaza?
lor circa 30.000 de tineri şi ti totdeauna înarmarea studenţi denţi care consideră eâ socie ces de învăţămînt şi în activi rior din România va răspunde Petroşani, paralel cu prezen
nere. Anual, cheltuielile alo lor cu cele mai noi cunoştinţe tatea are toate obligaţiile faţă tatea de educare a studenţilor într-o măsură tot mai marc tarea celor două piese : „An-
cate de stat pentru fiecare stu ştiinţifice. Deşi s-a discutat de ei, in timp ce lor nu le re revine organizaţiilor de partid, cerinţelor dezvoltării economi dromaca" de Jean Racine şi
dent se ridică in medic la a mult şi s-au făcut numeroase vine nici o obligaţie faţă de U.T.C. şi asociaţiilor studen ci, culturii, întregii noastre so „Omul care a văzut moartea" La capătul unei săptămmi a petrecerii după-amiezclor. In
proape 12.000 lei. Dezvoltarea propuneri în vederea îmbună societate. Ei nu înţeleg sufici ţeşti. Punînd in centrul aten cietăţi socialiste (Aplauze pre de Victor Eftimiu, pregătesc o de lucru, întrebarea : Cc fa
şi construirea noilor spaţii de tăţirii programelor, cursurilor ent de bine răspunderea ce o ţiei lor buna organizare a stu lungite). nouă premieră, piesa : „Adu cem simbătâ seara ? — e fi oraşul Sebeş lucrează foarte
învăţămînt, înzestrarea labora şi sistemului de predare, prac au faţă de oamenii muncii, ca diului, ele trebuie să-i mobili narea femeilor", adaptare de rească ; şi-o pune orice om a! mulţi tineri. Evident, după ce
toarelor cu aparatură şi utilaj tic s-a făcut încă puţin în a re le asigură, prin eforturile zeze pe studenţi să participe Socialismul şi comunismul se P.B. Marian, după Aristofan şi au ieşit pc poarta fabricii îşi
modern asigură condiţii tot ceastă direcţie de către cadre lor. condiţii optime de învă activ la întreaga viaţă univer construiesc pe baza şi cu aju Robert Merle. muncii, îndeosebi tinerii. pun întrebarea dc mai sus.
mai bune pentru desfăşurarea le ce lucrează in învăţămîntul ţătura. sitară, să le dezvolte interesul torul ştiinţei, a întregului te Regia spectacolului este asi Ai lăsat în urmă poarta u Tuturor le stă în faţă o după-
procesului de învâţămînt, pen superior, de către conducerile Principala cerinţă pe care penlru activitatea practică, zaur de valori ştiinţifice şi cul gurată de Constantin Dicu, iar zinei. Te aşteaptă o după- amiază liberă. Cc fac ei ? Unii
turale create de omenire, a tot
tru studiu. A sporit considera institutelor, de către Ministe partidul, statul. întreaga so pentru cercetarea ştiinţifică, să scenografia de Elena Forţu. amiază calmă, orc dc destin au familii, alţii sînt ocupaţi cu
bil numărul căminelor şî can rul Invăţărnînluhii. Considerăm cietate o pun în faţa învăţă- cultive trăsăturile omului nou, ceea ce a dat mai de preţ gîn- De remarcat că noua premi dere şi refacere. Unde şi cum liceul sera). Dar ceilalţi ? Dacă
direa umană în domeniul cu
tinelor, astfel îneît în prezent că este necesar să se acţioneze mîntului superior este ridica constructor al societăţii socia eră este a şaptea dîn actuala le petreci ? Eşti mulţumit de au loc baluri în comunele ve
circa 60 la sută din numărul cu mai multă holărîre pentru rea calităţii procesului de in liste. noaşterii. Fără însuşirea şi a stagiune. ceea ce ţi se oferă ? Există cine, atunci se duc acolo, iar
studenţilor locuiesc în cămine aplicarea în viaţă a măsurilor strucţie şi educaţie la nivelul Trebuie să avem in vedere plicarea in practică a tot ceea posibilităţi pentru o maî bună dacă nu, merg la un film. se
şl iau masa la cantine. Avînd stabilite privind ridicarea con marii revoluţii ştiinţifice con că sub diferite forme, concep ce este nou in ştiinţă şi tehni petrecere a acestor dupâ- plimbă, se duc la restaurante,
asigurate astfel de condiţii de tinuă a nivelului ştiinţific al temporane. ţii înapoiate, unele venite din ca contemporană nu este posi amiezi ? cofetării. Există şi un mic club
studiu şi dc viaţă, studenţii îsi învăţămintului nostru superior. Conducerile institutelor de afară, îşi mai găsesc teren de bilă construirea societăţii so La redacţie nc-au sosit mai al fabricii .Sebeşul", unde se
pot concentra toate forţele spre Este necesar ca toate con învâţămînt superior, Ministe manifestare în ţara noastră, cialiste şi comuniste. multe scrisori în care autorii joacă biliard, şah şi remy, dar
învăţătură, pentru a-si însuşi o ducerile institutelor de învăţă rul Invâţâmîntului poartă răs inclusiv in rîndul unor stu Tineretului din ţara noastră Seară literară ior ne relatează felul cum îşi el este necorespunzâtor.
înaltă pregătire ştiinţifică şi . mînt superior, Ministerul Invă- punderea nemijlocită penlru denţi. De aceea, este necesar îi sini deschise toate drumu petrec eî timpul sîmbăta sea Locul cel mai căutat sîm-
culturală. ţămintului să acorde o atenţie nivelul ştiinţific şi pedagogic . ca organizaţiile de partid şi rile spre piscurile cele mai ra, cît şi în celelalte după- bâla şi duminica dupâ-masă
Analizînd organizarea şi mai mare îmbunătăţirii conţi la care se desfăşoară procesul de tineret să desfăşoare o lar înalte ale ştiinţei şi culturii. Zilnic la clubul , „Siderur- anheze ale săptămînii şi cum ar trebui să fie casa de cul
Nu pregetaţi nimic, dragi ti
desfăşurarea procesului de în- nutului lecţiilor, asigurării instructiv în învăţămintul su gă activitate politico-educativă gîstul" din Hunedoara sînt or s ar putea petrece mai frumos, tură. Dar din păcate, nu este
vâţâmînt, activitatea de for cursurilor şi materialelor di perior, pentru introducerea de combatere a ideilor şi con neri, pentru a vă însuşi cil mai ganizate acţiuni cullural-edu- mai plăcut şi mai util orele de aşa. Cei de aici nu ne dau sala
mare a noilor generaţii de in dactice necesare predării în noilor cuceriri ale ştiinţei in cepţiilor retrograde; ele tre mult din minunatele cuceriri calive care cuprind recenzii, odihnă. Iată eîteva din opiniile pe motiv câ n-ar rezista unui
telectuali ai patriei, pulem bune condiţii a tuturor dis predarea tuturor disciplinelor buie să pună în centrul preo ale cunoaşterii umane. învă expuneri, simpozioane etc. Ieri unor tineri din oraşul Sebeş. număr mare de tineri, ciţi vin.
spune că ele au dat rezultate ciplinelor ştiinţifice. universitare. Ministerul Invâ- ' cupărilor educarea studenţilor ţaţi şi pregătiţi-vâ cu sîrguin- la orele 17. s-a ţinut aici lec Ni sc spune că sala are un de
bune. Aproape în totalitatea ei. O altă problemă asupra că ţămîntuluî trebuie să acorde o in spiritul marxism-leninismu- ţa pentru activitatea producti toratul pentru femei pe tema Punctul nevralgic— fect de construcţie. Se orga
studenţimea ţării învaţă cu reia s-a discutat şi se discută importanţă deosebită îmbună lui, al patriotismului socialist', vă, pentru viaţă, pentru a vă .Ce sînt antibioticele" ?. Astăzi nizează aci doar joîle de ti
conştiinciozitate, îşi însuşeşte destul de mult — dar care nu tăţirii continue a organizării al solidarităţii internaţionale aduce contribuţia la progresul la aceeaşi oră este programată sala neret, unde vin maxim 100 de
continuu al societăţii noastre
cu rîvnă noile cuceriri ale şti şî-a găsit încă o rezolvare co institutelor de învâţămînt su o seară literară intitulată „A tineri. Dacă la Brad totul se
inţei şi tehnicii, se pregăteşte respunzătoare — este legarea perior, să exercite un control cu lupta forţelor progresiste a socialiste la înflorirea ştiinţei nul 1907 oglindit în literatura învîrtea în jurul orchestrei, la
cu spirit de răspundere pentru mai strînsâ a învăţămintului sistematic si eficient asupra le epocii noastre, pentru cauza şi culturii naţionale, la progre noastră". Această acţiune este Am citit cu mult interes noi problema stă invers. Punc
ca miine să-şi poată aduce con superior de viaţă, de practică. felului în care se aplică poli socialismului, pentru libertate sul spiritual universal. (Aptau- pregălilâ de colectivul biblio raidul-anchetă ; „Ce facem tul nevralgic e lipsa unei săli.
tribuţia activă la măreaţa ope Modul actual de organizare a tica partidului şi guvernului în naţională şi socială, pentru de ze furtunoase). tecii clubului. sîmbătă seara?" — publicat în Cît despre orchestre avem des
ră de edificare a noii societăţi, practicii, a contactului studen „Drumul socialismului". Aş tule, poate prea multe. Sînt în
de înflorire a naţiunii noastre ţilor cu realităţile producţiei şi domeniul pregătirii intelectua mocraţie şi pace în întreaga V. DRAGOMIR dori să-mî spun şi eu părerea
socialiste. (Vii aplauze). vieţii sociale nu oferă acesto lităţii ţării noastre. lume. (Aplauze puternice). (Continuare In pas. a 3-a) corespondent în legătură cu această temă, (Continuare în pag. a 3-a)