Page 67 - Drumul_socialismului_1967_02

PA 'U N A A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3776

CV V tN TA REA TOVARĂŞULUI încredere

IMICOLAE C EA U ŞESC U unanimă

(Urmare din pag. 1) partidul nostru militează cu anul trecut la Bucureşti. Des­ state germane. Această politi­ ale Americil împotriva poporu­
hotărîre pentru a împiedica o- făşurarea ulterioară a vieţii in­ că s-a discreditat cu timpul tot lui vietnamez. Recenta suspen­
Istoria patriei noastre, ca şi dincirea sciziunii în cadrul ternaţionale a demonstrat jus­ mal mult în faţa opiniei publi­ dare pe termen scurt a bom- i Vestigiile trecutului, locul
întreaga istorie universală, o­ mişcării comuniste mondiale, teţea şi viabilitatea principii­ ce internaţionale, demonstrîn- bardârii Republicii Democrate pitoresc al aşezării Sarmisege-
feră nenumărate exemple înăl­ îşi aduce contribuţia activă la lor înscrise in Declaraţia de la du-şi caracterul anacronic, Vietnam a reprezentat de fapt tuzei, atrag în fiecare an mii
ţătoare din munca şi lupta ge­ cauza unităţii ţărilor socialiste, Bucureşti, faptul că Ideile şi profund nerealist, in contra­ un ultimatum din partea Sta­ de turişti din ţară şi străinăta­
neraţiilor tinere care întotdea­ a mişcării comuniste şi munci­ propunerile formulate de ţări­ dicţie cu cerinţele şi necesită­ telor Unite ale Americii la a­
una s-au aflat în primele rin- toreşti internaţionale, a forţelor le socialiste îşi fac tot mai ţile vieţii internaţionale actu­ dresa Republicii Democrate te. Locuitorii comunei sînt
duri ale mişcării pentru pro­ antiimperialiste, ale progresu­ mult loc în conştiinţa popoa­ ale. Vietnam, o încercare de indu­ mîndrl de trecutul istoric al
gres social şi eliberare naţio­ lui şi păcii de pretutindeni. relor dornice să-şi clădească Ţara noastră, ca şi alte ţări, cere în eroare a opiniei publi­ localităţii în care trăiesc şi
nală. Ce minunate exemple de Călăuzită de dezideratele ac­ relaţiile de colaborare pe baze consideră câ stabilirea şi dez­ ce mondiale. Reluarea bom­ muncesc. Ei vor însă ca vizita­
eroism şi dăruire de sine ofe­ tuale ale vieţii Internaţionale noi, să înlăture pericolul iz­ voltarea relaţiilor multilatera­ bardamentelor provoacă o a- torii să admire deopotrivă şi
ră generaţiile revoluţiei din contemporane, ţara noastră îşi bucnirii pe acest continent a le cu cele două state germane dîncâ dezaprobare şi condam­ hărnicia cotidiană, simţul lor
1848, ale Unirii Principatelor lărgeşte şi intensifică totodată unui nou război distrugător, — Republica Democrată Ger­ nare în opinia publică din ţara 1 gospodăresc. De aceea, cu an
Române, generaţiile care nu relaţiile de colaborare cu toa­ să întărească pacea şi securita­ mană şi Republica Federală a noastră ca şi în cercurile cele ce trece, comuna se îmbogă­
şi-au precupeţit viaţa în războ­ te statele lumii, indiferent de tea. Ele găsesc un ecou profund Germaniei — este o cerinţa mai largi ale opiniei publice ţeşte cu noi edificii soclal-cul-
iul de independenţă naţională şi orînduirea socială. In acest în opinia publică, în rîndul stringentă a vieţii internaţio­ internaţionale, infirmă încă o turale.
care au luptat pentru înfăptui­ spirit, România a întreprins în factorilor de răspundere ai vie­ nale, o condiţie esenţială a în­ dată declaraţiile despre aşa- Despre toate acestea s-a dis­
rea unităţii statului naţional ro­ ultima vreme numeroase acţi­ ţii politice şi cercurilor guver­ sănătoşirii climatului politic de zisa dorinţă de pace a guvernu­ cutat şi la întîlnlrea dintre ce­
mân. Vor râmîne în veci înscri­ uni politice şi diplomatice in­ namentale din occident. pe continentul nostru. In felul lui Statelor Unite ale Americil. tăţenii din circumscripţia nr.
Una din cerinţele legitime
se cu litere de aur generaţiile ternaţionale. Au avut loc Desigur, cercurile Imperia­ acesta se creează condiţii ca 8 cu candidatul F.D.P. — Du­
care au pus bazele mişcării schimburi de vizite şi tratati­ liste reacţionare, în primul ambele state germane să par­ exprimate cu tot mai multă mitru Corul.
muncitoreşti, ale Partidului ve între reprezentanţii ţării rînd imperialismul american, ticipe cu întregul lor potenţial forţă in opinia publică mon­
Comunist Român, generaţiile noastre şi ai unui şir de ţâri Inclusiv forţele neonaziste şi la dezvoltarea colaborării in- dială în vederea creării con­ — Avem o comună frumoa­
de tineri comunişti care s-au din Europa, Africa, Asia, A- revanşarde din Republica Fe­ tereuropene, la asigurarea pă­ diţiilor pentru reglementarea să, în care au fost construite
problemei vietnameze o consti­
jertfit pentru eliberarea naţio­ inerica Latină. Cu acest prilej derală a Germaniei, în dorinţa cii, a progresului şi civilizaţiei tuie încetarea imediată, defini­ în ultimii ani mai multe edi­
nală şi socială a patriei noas­ s-au purtat discuţii utile, în de a-şi menţine poziţiile, se o­ pe continentul nostru. tivă şi necondiţionată a bom­ ficii social-culturale. Aceleaşi
tre. Nepieritoare sînt actele de spirit de stimă, respect şi în­ pun procesului de destindere România întreţine relaţii de bardamentelor efectuate de Brigada de montori condusă de Iuliu Klep de la şantie­ înnoiri s-au petrecut şi în sa­
vitejie şi eroism ale celor ce ţelegere reciprocă, în legătură şi acţionează pentru a menţine strînsă colaborare frăţească cu forţele armate americane asu­ rul montaj-instalaţii al I.C.S.H., care execută firul trei al tele ZeicanI, Breazova şl Pâu-
au înfăptuit insurecţia armată, cu problemele privind dezvol­ reziduurile războiului rece, ale Republica Democrată Germană laminorului de sîrmâ, s-a angajat să termine montajul in­ cineşll — spunea candidatul
care au eliberat patria de sub tarea relaţiilor între România neîncrederii între statele euro­ — primul stat socialist german pra Republicii Democrate Viet­ stalaţiei mecanice cu şase zile înainte de termen. Pentru a-şi F.D.P. Dar mal sînt încă multe
Jugul fascist, care au luptat în şi ţările respective, precum şi pene, pentru conservarea şi — faţă de care oamenii mun­ nam Este absolut necesar să respecta acest angajament, brigada îşi depăşeşte cu regula­ de făcut în privinţa gospodă­
toate
fie retrase neînlîrziat
războiul contra fascismului pî- in legătură cu o serie de pro­ întărirea blocurilor agresive şi cii din ţara noastră au mani­ trupele americane şi celelalte ritate planul lunar cu 15—20 la sută. ririi comunei. Din propunerile
nâ la victoria finală. Va râmî­ bleme fundamentale ale dez­ continuarea cursei înarmărilor. festat totdeauna, încă din pri­ trupe străine din Vietnamul de In fotografic: Gheorglie Constantin şi Frnncîsc L/ieb făcute de cetăţeni se desprin­
ne înscrisă de-a pururi în ma­ voltării sociale şi politice ale Analiza situaţiei politice din ma zi a creării sale, o atitudi­ sud. iar poporul vietnamez să verifică sistemul de angrenaj. Foto: I. TEREK de necesitatea construirii lîn-
rea carte a istoriei patriei lumii contemporane, ale vieţii Europa, a condiţiilor noi şi a ne de solidaritate inlernaţiona- fie lăsat să-şi rezolve singur, gâ amfiteatrul din Sarmlsege-
munca eroică a generaţiilor ca­ internaţionale. Aceasta, fără raportului de forţe actual vă­ lislă. fără amestec din afară, proble­ tuza a peste 200 m p. de tro­
re au făurit epopeea con­ îndoială, nu poate sluji decit deşte accentuarea izolării cer­ După cum se ştie, recent, în­ mele vieţii sale interne, pro­
strucţiei socialiste. (Aplauze cauzei păcii şi securităţii inter­ curilor reacţionare. întărirea tre România şi Republica Fe­ blemele unităţii şi construirii tuare, plantarea de pomi or­
puternice). întotdeauna, de-a naţionale, dezvoltării relaţiilor poziţiilor forţelor care se pro­ derală a Germaniei s-au stabi­ vieţii sale noi. Poporul român namentali în faţa muzeului,
lungul trecutului frâmîntat între state, întăririi încrederii nunţă pentru o politică realis­ lit relaţii diplomatice, creîn- îşi manifestă solidaritatea depli­ amenajarea unei terase de
al ţârii noastre, tineretul între popoare. tă de securitate europeană, du-se condiţii pentru intensifi­ nă cu lupta dreaptă a poporu­ ( g e m i dans lingă căminul cultural,
s-a aflat, laolaltă cu cele mai Partidul şi guvernul ţării pentru excluderea posibilităţii carea colaborării multilaterale lui vietnamez şl îşi exprimă
înaintate forţe ale societăţii, noastre acordă o însemnătate izbucnirii unui nou război. între cele două ţări. Acest act. convingerea câ nobila sa cau­ amenajarea drumului Rovina
în primele rînduri ale luptei de prim ordin creării unui cli­ Una din caracteristicile e­ apreciat în mod pozitiv şi de ză va triumfa. (Aplauze puter­ şl a celui către păşunea .Po­
pentru eliberarea naţională şi mat de pace, colaborare şi bu­ senţiale ale dezvoltării con­ opinia publică internaţională, nice). iana Mare*.
socială, pentru progres şi ci­ nă vecinătate între toate sta­ temporane o constituie faptul reprezintă o contribuţie la cau­ Viaţa internaţională impune st mixată seat<a ? Cetăţenii care s-au înscris
vilizaţie, pentru dezvoltarea şi tele din regiunea Balcanilor şi că un număr din ce în ce za dezvoltării cooperării in­ aslă/i răspunderi deosebit do
prosperitatea patriei. Mării Adriatice, indiferent de mai mare de ţări, conştien­ terstatale europene, la efortu­ mari în faţa tuturor statelor şi
orînduirea lor socială. Sînt cu­
Fie ca exemplul genera­ noscute iniţiativele întreprinse te de răspunderea ce revine rile ce se depun pentru nete­ popoarelor, a tuturor guverne­
ţiilor care au înălţat, prin fiecăreia pentru destinele pă­ zirea drumului, spre consoli­ lor, a întregii opinii publice.
munca şi lupta lor, Româ­ de România de-a lungul ani­ cii, îşi aduc contribuţia tot mai darea păcii şi securităţii pe Animată de. sentimentul înal­ (Urmare din pag. I) făcut nimic. Nu e de mirare ÎNTÎLNIRI ALE
nia pe culmile civilizaţiei de lor în această direcţie, efortu­ activă la găsirea soluţiilor continentul european. O ase­ tei răspunderi internaţionale că bufetele sint pline de ti­
azi, să însufleţească întotdeau­ rile perseverente depuse pen­ pentru reglementarea proble­ menea politică vine în spriji­ ce-i revine ca stat socialist, oraşul Sebeş 6 orchestre. Nu­ neri. Ies djntr-unul şi merg
na tinerele vlăstare ale po­ tru intensificarea relaţiilor de melor litigioase în spiritul în­ nul tuturor forţelor progresiste România va continua să mili­ mai la noi la „Căprioara" sînt intr-altul. CANDIDAŢILOR F.D.P.
colaborare multilaterală cu ţă-
porului nostru, pentru a-şi pu­ ,rile balcanice, corespunzător ţelegerii şi securităţii Interna­ din Europa, inclusiv a tendin­ teze şi de aici înainte cu ener­ două. Dar ce folos câ le avem BRUNO RECER
ne întreaga pricepere şi forţă intereselor vitale ale popoare­ ţionale. ţelor mai realiste din Republi­ gie şi perseverenţă pentru a Tinerii ar veni. Ne întreabă Petreşti
în slujba patriei, a înfloririi Declaraţia de la Bucureşti o­ ca Federală a Germaniei, care contribui la înlăturarea foca­ zilnic de ce nu organizăm sîm- CU ALEGATORII
naţiunii noastre socialiste. (A­ lor din această .regiune, dorni­ feră un program constructiv se pronunţă pentru o politică relor de încordare şi suspiciu­ bătă seri de dans.
plauze puternice). Invăţind, în- ce să trăiască in pace şl bună in această direcţie, subliniază raţională. Este semnificativ să ne între state, pentru dezvol­ Lipsesc serile
suşindu-şi ştiinţa cea mai îna­ înţelegere, să dezvolte colabo­ necesitatea înlăturării, rînd pe relevăm faptul câ cercuri poli­ tarea colaborării normale intre Pînâ mai în iarnă, organi­
intată, muncind acolo unde o rarea lor tradiţională, contri­ rînd, a surselor de încordare tice de răspundere din tot mai ţâri şi a încrederii între popoa­ zam în sala tineretului unele pentru tineret apoi la cuvînt s-au angajat că
cer interesele societăţii, tine­ buind prin aceasta la destin­ care acţionează pe continent. multe state europene şi de pe re. pentru întărirea păcii şi se­ sori de dans, dar actualmente vor munci cu multă însufleţi­
derea politică de pe continen­
retul intelectual îşi va aduce tul nostru. In această ordine de idei, salu­ alte continente îşi exprimă în curităţii în Europa şi în în­ ea este total necorespunzătoa­ Problema ridicată de ziar,
contribuţia la înfăptuirea pro­ tare pentru pacea şi securita­ mod public opinia câ discrimi­ treaga lume. (Vii aplauze). re. Pereţii şi tavanul sînt a- a petrecerii timpului liber, mi re la înfrumuseţarea comunei
gramului de desâvîrşire a con­ România întreţine în pre­ tea europeană ar fi lichidarea nările diplomatice faţă de Re­ coperîţi cu carton gudronat se pare deosebit de importan­
strucţiei socialiste, Ia ridicarea zent relaţii diplomatice cu un bazelor militare străine de po publica Democrată Germană Dragi tovarăşi, pentru a împiedica căderea tă. Eu n-aş putea reproşa ni­ lor. loan Urâcionl (Hoban),
bunăstării întregului popor ro­ număr important de state de teritoriul altor state, retrage­ nu-şi mai au astăzi sensul şi Poporul român este în pre- II tencuielii. Cu unele repara­ mănui câ n-am ce face după- Zgîrcea Mânase Petricâ şi
mân. (Aplauze furtunoase). pe toate continentele şi, în a­ rea trupelor americane din Eu­ promovează ideea normalizării zent angajat cu toate forţele în I ţii, această sală ar putea fi mesele, în afară doar de sîmbă- Vida Mariţa au spus câ vor
celaşi timp. acţionează cu per­ relaţiilor cu această ţară. activitatea consacrată înfăptu- [] amenajată şi, bineînţeles, ar
Dragi tovarăşi, severenţă în spiritul extinde­ ropa, retragerea tuturor tru­ Pe calea destinderii în Eu­ îrîi istoricelor hotârîri ale Con- I putea fi utilizată, ţinînd seamă ta. Trei dupâ-amieze din sâptă- participa cu familiile lor la
In epoca actuală de mari rii legăturilor sale politice, e­ pelor de pe teritoriul altor ropa, a întăririi securităţii, vor greşului al IX-lea al partidu- I de lipsa de spaţiu care există minâ mi le petrec la casa de toate acţiunile patriotice pen­
state în graniţele naţionale,
prefaceri revoluţionare există conomice şi diplomatice, ol împiedicarea accesului Repu­ trebui desigur depăşite încă lui, realizării prevederilor pla- I In noi. cultură, unde activez în for­ tru a înfăptui obiectivele pre­
o strînsă interdependenţă în­ normalizării raporturilor cu blicii Federale a Germaniei la numeroase greutăţi şi impedi­ nului cincinal. Succesele obţi- R EMIL OPRIŞ maţia de muzică uşoară, ca
tre sarcinile naţionale a!Ier alte Jâri, în interesul reciproc, arma nucleară. O importanţă mente. De aceea, după părerea nute în primul an al cîncina- li secretarul Comitetului solistă. In alte două fac sport. văzute în acest an pe agenda
construcţiei socialiste şi sarci-I precum şl al cauzei generale a deosebită are continuarea e­ partidului şi guvernului ţării lului şi înfăptuirile din prima V Sînt membră a echipei de activităţii obşteşti.
na întăririi continue a solida­ păcii. noastre, este necesar să se de­ lună a anului în curs demon- I U.T.C. — I.IJ5. „Căprioara" handbal „Textila", a fabricii — Noile lucrări de amena­
rităţii internaţionale cu popoa­ Partidul şi guvernul ţârii forturilor pentru realizarea u­ pună în continuare eforturi streazâ convingător că există I „Sebeşul". In afară de aces­
rele frăţeşti ale ţârilor socia­ noastre au subliniat în repeta­ nor progrese concrete în vede­ consecvente pentru eliminarea, toate condiţiile şi posibilităţile I Dansul nu e totul tea mă duc la spectacole, ci­ jare a trotuarelor şi drumu­
rea dezarmării, şi în special a
liste, cu oamenii muncii din te rînduri că temelia trainică unor măsuri eficace pentru de­ pas cu pas, a surselor de în­ pentru realizarea şi depăşirea tesc, mă plimb. rilor periferice ce le vom e­
întreaga lume, cu forţele anti- pe care se pot clădi relaţii noi zarmarea nucleară. Este tot cordare, să se fi-uctifice cu gri­ obiectivelor pe care ni le-am Deşi lucrez Ia Sebeş, locu­ xecuta în această perioadă
imperialiste şi iubitoare de de colaborare între state, fac­ mai larg îmbrăţişată ideea, jă şi răbdare toate posibilită­ propus in această importantă iesc în Petreşti şi deci dupâ- Din toate cîte Ie fac în tim­ vor da o notă şi mal gospo­
pace de pretutindeni. îndepli­ torul principal ce poate asigu­ susţinută de ţările socialiste, ţile de apropiere între popoa­ etapă de dezvoltare şi înflori­ nmiezile libere mi le petrec pul meu liber, lipseşte după
nirea acestor sarcini pune în ra însănătoşirea atmosferei in­ câ efecte deosebit de favorabi­ re, de dezvoltare a colaborării re a României socialiste. aici. Aş vrea să spun că în di­ cum se vede, dansul. Uneori dărească localităţii — remarca
faţa fiecărui partid comunist, ternaţionale, lichidarea încor­ le asupra relaţiilor internaţio­ şl întărire a păcii pe acest con­ Şcoala superioară, corpul recţia distracţiei, a folosirii mu duc la joile de tineret, dar Costa Dâlinescu. Eu sînt con­
a fiecărui stat socialist răs­ dării şi neîncrederii dintre sta­ nale din Europa şi din întrea­ tinent. profesoral, întreaga studenţi- timpului liber nu e totul să nu pot întotdeauna. Lipsesc vins câ ce ne-am propus se
punderi deosebite. Cu cit sînt te, îl constituie respectarea ga lume ar avea desfiinţarea Republica Socialistă Româ­ me ocupă un loc de seamă în te duci la bal, să dansezi. E serile de dans, care ar putea va realiza. Avem în fruntea
mai mari rezultatele obţinute strictă a dreptului sacru pe ca­ pactului agresiv N.A.T.O. şi nia acordă o deosebită atenţie ansamblul factorilor de care adevărat, la noi au loc aproa­ fi organizate în fiecare sîm-
de fiecare ţară in construcţia re îl are fiecare popor de a-şi concomitent a Tratatului de la dezvoltării relaţiilor sale prie­ depinde mersul înainte ol pa­ bâlâ sau duminică. La noi in noastră pe Dumitru, cunoscut
socialistă, cu atît maî mare hotărî singur soarta, de a-şi a­ Varşovia. Aşa cum s-a subli­ teneşti cu ţările recent elibe­ triei noastre spre progres şi ci­ pe in fiecare sîmbâlu baluri, fabrică există un club, mai de noi toţi ca un om cu ini­
este contribuţia sa la cauza ge­ lege diurnul dezvoltării şi for­ niat în Declaraţia de la Bucu­ rate, sprijină lupta acestora vilizaţie. Sîntem încredinţaţi care sînt destul de reuşite. Ele bine-zis o sală do şedinţe, ţiativă, harnic şi bun gospo­
nerală a socialismului, la lupta ma de organizare socială fără reşti, o condiţie importantă împotriva politicii neocolonia- câ toate cadrele didactice din sînt precedate dc cile un scurt unde s-ar putea face şi petre­
pentru victoria păcii şi progre­ amestec din afară, corespunză­ pentru întărirea păcii şi secu­ liste a vechilor stâpînitori. a învâţâmîntul superior, miile şi ' program artistic. Nu se fac ceri cu dans. Dar se naşte o dar. 11 apreciez deopotrivă
sului în lume (Aplauze). tor voinţei şi aspiraţiilor sale. rităţii in Europa o constituie presiunilor de orice fel exer­ miile de tineri de pe băncile scandaluri, tinerii se simt foar­ altă inconvenienţâ. In între­ pentru felul cum munceşte ca
Este cunoscută activitatea in­ (Aplauze prelungite). Pornind inviolabilitatea graniţelor sta­ citate de forţele imperialiste, universităţilor şi institutelor te bine. Avem orchestra noas­ prindere lucrează aproape nu­ preşedinte al cooperativei a­
tensă desfăşurată de partidul de la aceste considerente, ţara bilite după cel de-al doilea reacţionare, eforturile acestor vor şti să-şi pună cunoştinţe- g tră. mai fele şi din afară nu e voie
şl guvernul ţării noastre pe a­ noastră militează neabătut război mondial. popoare pentru dezvoltarea de le. energia, elanul şijalentul I Alît mie, cit şi multor altor şi nici nu se poale să intre gricole de producţie, precum
rena vieţii internaţionale, pen­ pentru promovarea în relaţii­ sine stătătoare, pentru înfăptu­ lor in slujba dezvoltării ştiîn- r tineri ne place sportul şi în persoane străine. Serile aces­ şi pentru spiritul lui gospo­
tru dezvoltarea cooperării cu le cu alte ţâri şi in întreaga Realitatea arată câ orice no­ irea aspiraţiilor naţionale de tei şi culturii româneşti, o în­ mod deosebit tenisul de masă. tea ar putea fi organizate la dăresc. De aceea, eu îl voi
alte state. în slujba cauzei des­ viaţă internaţională a princi­ uă acţiune care înlătură pie­ progres social, economic, ştiin­ floririi patriei noastre socialis­ Mai anii trecuţi aveam aici o casa de cultură sau chiar in vota la alegerile de la 5 mar­
tinderii şi securităţii interna­ piilor intangibile ale suverani­ dicile şi barierele artificiale în ţific şi cultural. te, a viitorului măreţ şi fericit echipă bună de tenis de masă altă parte, dar într-o sală co­
ţionale. tăţii şi independenţei naţiona­ calea colaborării între ţările Poporul român este solidar al poporului român. (Aplauze cu care ne-am prezentat la respunzătoare. tie cu toată încrederea.
In centrul politicii externe a le, egalităţii in drepturi şi nea­ europene contribuie la slăbirea cu popoarele care luptă pentru prelungite). campionatele regionale. Dacă în clubul fabricii nu Este o încredere unanimă a
României stă prietenia, alian­ mestecului în treburile interne poziţiilor forţelor reacţionare, eliberarea de sub Jugul colo­ Daţi-mi voie să vă urez. Acum insă nu mai avem se pot organiza seri de dans, locuitorilor din circumscripţia
ţa frăţească şi colaborarea ale altor ţări, avantajului re­ dă noi energii şi speranţe for­ nial, pentru independenţă .na­ dumneavoastră, celor prezenţi sală. De fapt, există o sală a atunci măcar să se introducă nr. 8 Sarmisegetuza. Ea izvo­
multilaterală cu toate ţările ciproc Aplicarea acestor prin­ ţelor progresiste, mobilizează ţională, pentru dreptul de a-şi la Conferinţă, corpului didac­ sfatului popular, în care nu unele sporturi de sală ca şah,
socialiste. Intîlnirile şi contac­ cipii reprezintă în epoca noas­ cercuri tot mai largi ale opi­ lua soarta în propriile mîini. tic universitar, întregului tine­ se face nimic, caic stă tot tim­ remy, tenis de masă, şubah şi răşte dintr-o cunoaştere adîncă
tele pe care le-am avut în ul­ tră condiţia fundamentală n niei publice la activitatea prac­ Una din problemele care ret studenţesc, noi succese în pul goală. Am cerut-o de multe altele. a candidatului lor, alături de
timul timp cu conducătorii de raporturilor normale între ţâri, tică în favoarea securităţii eu­ continuă să provoace o adîncă muncă, în învăţătură, în în­ ori. Am discutat cu preşedin­ ANA DURA caic trăiesc şî muncesc.
partid şi de stat din ţările so­ a evitării conflictelor intersta­ ropene şi a păcii. îngrijorare în rîndul popoare­ treaga viaţă. (Aplauze puterni­ tele sfatului, cu directorul că­ muncitoare, secţia circula­
cialiste, schimburile de delega­ tale. o zădărnicirii planurilor România porneşte de la prin­ lor este Intensificarea războiu­ ce; întreaga asistenţă in pi­ minului cultural, cu comite­ re II, Fabrica dc ciorapi c. brAdeanu
ţii pe linie de partid şi de stat, agresive ale cercurilor impe­ cipiul câ o premisă a însănă­ lui agresiv al Statelor Unite cioare ovaţionează îndelung). tul raional U.C.F.S., dar nu s-a «Sebeşul"
dezvoltarea relaţiilor politice, rialiste. Desfăşurarea eveni­ toşirii atmosferei în Europa o
economice, tehnice, ştiinţifice, mentelor demonstrează pas cu constituie recunoaşterea reali­
culturale şi din alte domenii pas justeţea politicii bazate pe tăţilor create pe acest conti­
între România şi celelalte ţâri aceste principii, ce capătă o tot nent ca urmare a celui de-al atenţia cuvenită doar Ia in­ zelc, să acţioneze cu prompti­
douâ state germane — Repu­ REBUTURILE, CANAL
socialiste reprezintă o contri­ mai largă recunoaştere inter­ doilea război mondial, şi, în tervenţia comitetului de partid.
buţie preţioasă la întărirea naţională şi se impun cu vi­ primul rînd, a existenţei celor In discuţia avută, tovarăşul tudine. Dar lucrurile nu star.
aşa întotdeauna. Andrei Gheţ1
prieteniei şi solidarităţii fră­ goare în relaţiile dintre state, Gheorglie Măgureanu a încer­
ţeşti a ţărilor sistemului socia­ devin un moto al vieţii politi­ blica Democrată Germană şi cat să ne convingă câ proble­ şi alţi muncitori sesizau câ dc
list mondial, la cauza unităţii ce internaţionale contempora­ Republica Federală a Germa­ ma rebutului se cunoaşte, se citeva zile formele se rup la
ţârilor socialiste. (Aplauze). ne. niei. marcă în direcţia reţelei dc
Pornind de la răspunderea Un eveniment însemnat în Doctrina Hallsteln, pretenţia LARG DE RISIPĂ analizează, câ se „înceareâ" e- turnare. Fireşte, rebutul era in
faţă de poporul român, precum viaţa politică europeană şi in­ autorilor ei de a vorbi în nu­ liminareo lui. Cînd a fost insă creştere, iar conducerea sec
şi de la răspunderea intema- ternaţională l-a constituit Con­ mele întregului popor german, vorba să-şi dea părerea cum ţiei şi biroul organizaţiei di
ţionalîstâ faţă de mişcarea co­ sfătuirea ţărilor socialiste par­ ridică bariere artificiale în ca­ va fi eliminat rebutul, nu a bază, nu ştiu acest lucru. Doai
munistă şi muncitorească, faţă ticipante la Tratatul de la Var­ lea cooperării statelor europe­ putut da un răspuns concret, maistrul caută rezolvarea...
de forţele antllmperiallste. şovia care a avut loc în iulie ne şi neeuropene cu ambele cesarulul de materiale pe acest convingător. Deci, cunoaşterea concretă î
A METALULUI trecuţi pentru rebutul admis, situaţiei de la flecare loc dc
an cantităţile prevăzute în anii
muncă, luarea unor măsuri o
ceea ce reprezintă o formă di­ Posibilităţi există, perative, respectarea întocmai
rectă dc mobilizare în elimi­ a procesului tehnologic, ai
Plenara C.C. al P.C.R. din but, spunea maistrul principal narea rebutului. Au mai fost să ie folosim! conduce în mod direct la eli
decembrie anul trecut a pus Ion Hodorog, ceea ce înseam­ luate şi alte masuri privind îm­ minarea rebutului. întărirea
un accent deosebit pe necesi­ nă şi o pierdere de peste bunătăţirea calităţii miezurilor răspunderii personale a fiecâ
tatea eliminării din practica 240.000 lei. şi amestecului de formare. Pe tema eliminării rebutu­ rui om din turnătorie şi a ce­
întreprinderilor a cheltuielilor Medităm mai mult asupra Consultăm apoi registrul de lui, am puricat multe discuţii. lor care răspund de prepara
neeconomicoase, canale de ri­ acestei pierderi care cuprin­ producţie cu rezultatele la zi. Şi-au spus părerea muncitori rea amestecului de formare. d<
sipă a unor însemnate fon­ de doar valoarea manoperei c- In luna ianuarie, procentul de cu multă experienţă, cadre întreţinerea corespunzătoare o
duri băneşti şi bunuri mate­ fectuate la radiatoarele rebu- rebut ~ 9,73 la sută. Doar cu tehnice, toţi cei care concură utilajelor sînt rezerve ce stau
riale. Organizaţiilor de partid tate. Dar dacă rebutul era re­ 0,16 procente mai mic faţă de la realizarea sortimentului ra­ la îndemîna organizaţiei d<
le revine sarcina să mobilizeze dus la zero, se cîştigau peste cel de anul trecut. diatoare. bază şi a conducerii secţiei.
cadrele de specialişti din do­ 2.600.000 lei. Desigur, rebutul csle mult Am desprins, in primul rînd, Trebuie însă să se acţioneze cu
meniul în care-şi desfăşoară Aceste pierderi au fost în­ faptul câ slaba exigenţă faţă toată hotârîrea în această di
prea mare faţă de posibilită­
activitatea, comuniştii, şi pc registrate în anul trecut. Ele ţile secţiei. Multe formaţii dc de calitatea lucrului domină rccţ ie.
toţi oamenii muncii să între­ se menţin însă şi în acest an. lucru realizează in prezent cu majoritatea echipelor. Munci­ Comitetul do partid şi con­
prindă studii, cercetări şi ac­ Cum s-a acţionat în vederea aproape jumătate mai puţin torii mai vîrstnici mărturiseau ducerea Uzinei „Victoria" Câ
ţiuni hotârîte pentru aplica­ evitării acestui neajuns ? Nc rebut. Dintr-un calcul sumar câ în trecut fiecare simţea cu lan sînt chemate să pună ca
rea lor în scopul îngustării ca­ răspunde tovarăşul Ghcorghc buzunarul pierderile prin re­ păt pentru totdeauna practi
nalelor de risipă. reiese câ, dacă toate echipele but şi deşeuri de turnare. A­ cii de a lăsa pe seama secţie
Măgurcanu, secretarul organi­ I ar reduce la nivelul celor cum de ce să trecem nepăsă­
Pentru turnătorii de la Uzi­ zaţiei de bază de la sortimen­ mai bune, secţia ar cîştiga a­ tori pe lingă toate neglijenţele turnătorie aprovizionarea cu
na „Victoria" Călan, un ase­ tul radiatoare. nual aproape 1.400 000 lei. Ce care costă destul de scump ? fontă veche corespunzătoare
menea canal îl reprezintă re­ — Noi am iniţiat mai multe a făcut organizaţia de partid Folosirea în continuare în în­
buturile. Mai ales la radiatoa­ acţiuni pentru însuşirea dc ca în prima etapă a luptei De ce a scăzut exigenţa ? In cărcătura cubilourilor aproape
re, unde se înregistrează cel către fiecare muncilor a sar­ pentru eliminarea rebuturilor, primul rînd, nu se ţine o evi­ in exclusivitate a fontei noi.
mai mare procent de rebut. denţă strictă a pierderilor de nu numai câ influenţează ne­
cinilor ce ne revin din recenlo toţi muncitorii să ajungă la metal, de orice natură, nu se gativ calitatea radiatoarelor
plenară a C.C. al P.C.R. Fen- acelaşi nivel ? Constatăm câ iau măsuri operative de înlă­ dar ridică preţul lor dc cost.
Cunoaştem, radiatoare am format o co­ această activitate a fost lăsa­ turare a lor. Sute dc kilogra­ Aşadar, cauzele pentru care
tru eliminarea rebutului la
tă mal mult la voia întîmplă-
rebutul la radiatoare se men
misie din rîndul cadrelor teh­ rii. Deşi pentru sortimentul ra­ me de fontă se pierd zilnic line ridicat, sînt de natură in­
prin rebutul la turnare care,
analizăm, nice, al celor mai buni munci­ diatoare rebutul constituie fără să fie înregistrat, se rc- ternă. Stă în putinţa colecti­
tori, care urmăreşte pe flux problema nr. 1, ea nu a fost foloseşle imediat ca deşeu la vului de aici su elimine cau­
vom încerca... respectarea tehnologiei de fa­ pusă în dezbaterea nici unei încărcarea cubilourilor. Dar, zele rebutului, să închidă ca­
bricaţie şi sesizează prompt
adunări generale în tot cursul
La Uzina „30 Decembrie" din Cugir, se acordă mare atenţie calităţii maşinilor de abaterile de la prescripţiile anului trecut; ceea ce e mai paradoxal, de acest aspect nu nalul do rîsipA n unor mari
cantităţi de metal.
se mai sesizează nimeni.
spălat pentru ca ele să răspundă celor mai înalte exigenţe. — 9,89 la sută din producţia tehnologice. In acelaşi timp, surprinzător, nici în luna ia­ Biroul organizaţiei de bază,
In fotografie un nou lot de maşini este gata să ia drumul magazinelor. de radiatoare realizată în a­ am recomandat conducerii sec­ nuarie iar în luna februarie, conducerea tehnică, trebuia să S. CERBU
Foto î V. ONOIU nul trecut ş-a pierdut prin re­ ţiei să scoată din calculul ne- biroul s-a gîndlt sâ-I acorde cunoască în profunzime cau- I. CIOBANU