Page 68 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 68
PAGINA A 4-Â
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3776
COMUNICAT
Cu privire Ia vizita în
Republica Socialistă România
a ministrului afacerilor
externe al Finlandei G e n e v a CONFERINŢA
Ahti Karjalainen 0. S. A.
(Urmare din pag. 1) nînd unor sisteme sociale şi Sesiunea Comisiei O.N.U. 1 «vu p *
a m u t m
politice diferite. Propunerea argentinea-
Cele două părţi s-au pronun Ministrul Ahti Karjalainen
ţat pentru întărirea eficacită a avut, de asemenea, convor nă de creare a unui Co
ţii Organizaţiei Naţiunilor U biri cu ministrul comerţului
nite ca instrument de coopera exterior, Gheorghe Cioară. Cu pentru drepturile omului mitet militar interame-
re internaţională pe baza prin prilejul vizitei s-a semnat A
cipiilor înscrise în Cartă. Evi ranjamentul comercial româ- rican n-are nici o şansă
denţiind însemnătatea obiecti no-finlandez pentru perioada să fie aprobată.
vului dezarmării generale si a 1967-1970. Acest aranjament GENEVA 20 (Agerpres) — discriminării rasiale şi apart
măsurilor menite să ducă la prevede sporirea schimburilor Luni s-a deschis la Geneva heidului. Comisia va examina
realizarea sa, cele două pârli comerciale dintre cele două sesiunea ordinară a Comisiei măsurile necesare pentru tra BUENOS AIRES 20 (Ager
şi-au reafirmat sprijinul pen ţări şi diversificarea produse O.N.U. pentru drepturile omu ducerea neîntîrziatâ. în viată a pres). — Propunerea argentl*
tru crearea în Europa şi în alte lor care vor face obiectul im lui. Pe ordinea de zi a sesiunii, declaraţiei O.N.U. privind li neană de creare a unui Comi
regiuni ale lumii a unor zone porturilor şl exporturilor. care va dura peste o lună, sînt chidarea tuturor formelor de tet militar lnteramerican, in
denuclearizate. Ambele părţi au convenit a înscrise 21 de puncte, printre discriminare rasială şi va pro tegrat în cadrul Organizaţiei
care şi unele examinate ante
In cursul convorbirilor pe supra oportunităţii unor mă rior. pune elaborarea unor conven Statelor Americane, n-are nici
oare le-au avut, cei doi miniş suri practice pentru intensifi ţii internaţionale care să ocro o şansă sâ fie aprobată la ac
tri ai afacerilor exlerne au carea şi adîncirea continuă a Printre problemele principa tească drepturile omului. O a tuala conferinţă a miniştrilor
constatat că în Europa se ma raporturilor de cooperare co le ale ordinei de zi se află cele tenţie deosebită va fi acordată de externe ai ţărilor O.S.A. ce
nifestă, într-un mod îmbucu merciale şi economice româ- referitoare la pedepsirea cri organizării, la 21 martie ac., se desfăşoară la Buenos Aires.
rător, o viguroasă aspiraţie de no^finlandeze. minalilor de război şi a persoa la propunerea O.N.U,, a Zilei Acest proiect este considerat
reducere a încordării, de con Cei doi miniştri ai afacerilor nelor vinovate de crime împo internaţionale de luptă pentru de numeroase state ca o pro
solidare a păcii şi de colabo externe au constatat că, în ul triva umanităţii, problema lichidarea discriminării rasia punere de instituţionalizare a
rare mai strînsâ şi mai activă timul timp, schimburile cultu luptei împotriva rasismului, a le. AUSTRIA. — In cadrul unui stat major supranaţio-
între ţări, cu toate deosebirile rale dintre ţările lor se dez unei recente conferinţe de Statele Unite comit nal continental, foarte asemă
existente între sistemele lor e voltă favorabil. Ej şi-au expri presă a purtătorului de cu- nător cu propunerea Washing
conomice şi sociale. Există toa mat dorinţa de a intensifica şi vînt al secretarului general tonului de creare a aşa-zise-
te raţiunile ca această evolu a lărgi continuu această coo al O.N.U., acesta a arătat In Vietnam crime lor forţe interamericane de
ţie să continue. In acest spi perare. câ U Thant cere încetarea pace. Pentru a fi aprobat, în
rit, cele două părţi şi-au ex Ministrul Ahta Karjalainen a In scopul coordonării luptelor revendicative necondiţionată a bombarda favoarea proiectului trebuie sâ
primat hotărirea de a continua adresat, în numele guvernului mentelor asupra R.D. Viet împotriva umanităţii voteze două treimi din parti
eforturile, împreună cu toate finlandez, preşedintelui Consi nam, ca un prim pas pen cipanţii reuniţi în capitala Ar
tru crearea unei atmosfere
gentinei. Or, Mexicul, Vene
celelalte state interesate, în ve liului de Miniştri, Ion Gheor pe plan internaţional favorabile rezolvării con
ghe Maurer, şi ministrului a Un comunicat al Tribunalului internaţional pentru zuela, Columbia, Chile, Uru-
derea traducerii în viaţă a pre facerilor externe, Corneliu flictului vietnamez. anchetarea crimelor comise de americani guay şi Peru s-au pronunţat
vederilor rezoluţiei O.N.U. cu Mănescu, invitaţia de a face o Poziţia secretarului gene deschis împotriva lui, în timp
20
HANOI
tale, fabrici, pagode, locuinţe
privire la acţiuni pe plan re vizită oficială în Finlanda. In ral al O.N.U. a cucerit apro Agenţia VNA (Agerpres). — şi baraje. Printre altele, în co ce alte ţâri au ezitat să-şi spu
barea opiniei publice mon
anunţă câ în
gional în vederea îmbunătăţirii vitaţia a fost acceptată cu plă Organizarea unei conferinţe diale. cadrul unei conferinţe de pre municat se menţionează că a nă cuvîntul. După cum trans
mite agenţia France
Presse,
relaţiilor de bună vecinătate cere. Data acestei vizite va fi In foto : Demonstranţi pe să care a avut loc la Hanoi, vioanele americane lansează
fixată ulterior pe cale diplo Statele Unite şi Brazilia, care
între state europene aparţi- matică. străzile Vienei, cerînd în cel de-al doilea grup al Tri mai întîi bombe grele şi ra doresc sâ creeze un sistem de
reprezentative a C.G.T. şi C.G.I.L. cetarea bombardamentelor bunalului internaţional pentru cilele incendiare, după care „securitate colectivă" în Ame
americane, rezolvarea con anchetarea crimelor comise cîe aruncă bombe brizante care nu rica Latină, preferă sâ se ab
flictului vietnamez şi apro- americani în Vietnam a dat au efect asupra construcţiilor, ţină, pentru a evita un eşec
!M L l Reuniunea Consiliului PARIS 20. — Coresponden tul permanent de legătură şi bînd poziţia adoptată de publicităţii comunicatul cu însă rănesc şi omoară oame diplomatic. Statele Unite in
tul Agerpres, Georges Dascal, iniţiative -sindicale al C.G.T. U Thant. privire la concluziile trase în nii. inclusiv pe cei care vin în sistă ca această problemă sâ
masc, guvernul irakian a ini transmite: La sfîrşitul unei urma cercetărilor efectuate în ajutorul victimelor. Bombar fie inclusă pe ordinea de zi a
de Miniştri ţiat o serie de măsuri menite conferinţe de lucru care s-a din Franţa şl C.G.I.L. din Ita unele provincii nord-vielna- damentele sistematice împo conferinţei şefilor de state,
lia a examinat măsurile nece
sâ soluţioneze conflictul şi să desfăşurat la Roma în zilele sare pentru a da un nou im meze, timp de 24 de zile. Pe triva centrelor populate din care va avea loc. probabil, în
protejeze drepturile ţării. de 14 şi 15 februarie, Corni te- puls mişcării unitare a sindi Noi lupte între baza dovezilor strînse, s-a a Vietnamul de nord, se subli tre 14 şi 17 aprilie la Punta
BAGDAD 20 (Agerpres). — juns la concluzia câ avioanele niază în comunicat, obligă mi
In capitala irakiană a avut loc catelor în Europa occidentală, forţele patriotice americane au bombardat în a- siunea să tragă concluzia câ del Este.
luni dimineaţa o reuniune a ţinînd seamă de evoluţia eco ceastâ ţară zone în care nu se Statele Unite comit în Vietnam In legătură cu această con
Consiliului de Miniştri, în ca nomică şi socială în ţările Pie şi trupele află obiective militare, ci spi- crime împotriva umanităţii. ferinţă, se relatează câ mi
drul căreia, premierul ţârii, ţei comune, şi în special de niştrii de externe ai ţărilor
Nagi Taleb, a prezentat o ex tendinţa monopolurilor spre O.S.A. au căzut de acord asu
concentrare, şl de urmările ca
punere asupra rezultatelor re vor rezulta de aici pentru americano-saigoneze pra ordinei de zi.
convorbirilor avute cu oficia muncitori. Majoritatea poporului american ★
lităţile siriene, cu prilejul vi SAIGON 20 (Agerpres). —
Agenţiile de presă relatează
zitei oficiale întreprinse la Cele două organizaţii au sub despre noi lupte dintre forţele doreşte să se pună capăt BUENOS AIRES 20 (Ager
Damasc. După cum menţionea liniat necesitatea coordonării pres). — Ministrul de externe
ză un comunicat oficial trans luptelor revendicative pe plan patriotice şi trupele saigoneze al Mexicului, Antonio Carrillo
mis la sfîrşitul reuniunii de internaţional şi au hotârît sâ şi americane, desfăşurate în războiului— declară Fulbright Flores, a declarat duminică
postul de radio Bagdad, vizi organizeze o conferinţă repre noaptea de duminică spre luni seara câ ordinea de zi a vii
zentativă a C.G.T. şi C.G.I.L.,
ta premierului irakian a fost între 13 şi 15 octombrie 1967 în provincia Kontum din Viet WASHINGTON 20 (Ager toarei conferinţe a şefilor de
consacrată examinării posibi namul de sud. Avioane ame că S.U.A. doresc „să deţină în state din emisfera occidentală,
la Milano, avînd pe ordinea de
lităţilor de soluţionare a dis zi trei probleme: 1. — Salari ricane de tipul „B-52“ au ata pres). — Intr-un interviu te întregime controlul în Vietna care este pregătită în prezent
Fulbright,
William
mul de sud". El consideră însă
levizat,
putei petroliere dintre Siria ile şi revendicările muncitori cat in repetate rînduri poziţii de un grup de experţi, va îi
preşedintele Comisiei senato
sH-JP-C. Guvernul irakian, se lor din Franţa şi Italia şi re le fortificate ale forţelor de e- riale pentru problemele exter câ „majoritatea poporului a dominată de problemele eco
merican doreşte să se
pună
menţionează in comunicat, în zolvarea lor contractuală; 2. — liberarc împotriva cărora tru ne, a declarat câ, în cazul cînd capăt războiului din Vietnam". nomice. Proiectul ordinej de ti
grijorat de gravele consecinţe pele terestre saigoneze duc urmează să fie compfeta^ fa
Vietnam va fi
războiul din
pe care întreruperea traficu Problemele Pieţei comune; 3. continuat, preşedintele John ★ luna martie de către un alt
lui şi exportului petrolier le — Unitatea de acţiune a mun operaţia numită „Sam Hous- son va pierde în alegerile pre NEW YORK 20 (Agerpres).
are asupra economiei ţârii, citorilor din Europa occidenta ton\ De asemenea, au avut Participanţii Ia Conferinţa grup, probabil de reprezen
este hotârit sâ depună toate e lă. Conferinţa va fi deschisă şi Ioc lupte şi în provincia Phouc zidenţiale din 1968. El va avea naţională a studenţilor cu pri tanţi ai preşedinţilor ţârilor
însă şanse să cîştige aceste a
forturile în vederea realizării organizaţiilor din alte ţări, ca Tuy, situată la 36 mile în par legeri dacă va proceda acum vire la Vietnam, au adoptat o americane, care îşi va desfă
unei rezolvări acceptabile a tea de sud-est a Saigonului. la găsirea unei soluţii a con rezoluţie în care cheamă gu şura activitatea la Washington.
situaţiei. In acest sens, adaugă re ar dori să participe la ea flictului din Vietnam. Ful vernul american sâ oprească
comunicatul, în urma vizitei Cele două centrale sindicale Un purtător de cuvînt al mili imediat bombardamentele asu Problema care va ocupa cea
OLANDA. — In foto : Muncitori din regiunile industria au hotârît, de asemenea, sâ tarilor de la Saigon a anunţat bright a menţionat câ, în pre pra teritoriului R.D Vietnam, mai mare parte a dezbateri
întreprinse în Siria şi a discu le din sudul ţârii, au organizat la Heerlen o demonstraţie zent, Administraţia „nu ma sii înceteze focul în Vietnamul lor se referă la crearea unul
ţiilor cu oficialităţile de la Da de protest împotriva creşterii numărului şomerilor. deschidă la Bruxelles un se că trupele americane şi alia nifestă în nici un fel dorinţa de sud şi sâ întreprindă ac
cretariat al Comitetului per ţii acestora au suferit din nou de a ajunge la un compromis'. ţiuni care să pună capăt răz organism economic de inte
manent al C.G.T. şi C.G I.L. pierderi. Este evident, a spus senatorul, boiului din Vietnam. grare.
Concluziile comisiei Warren privind asasinarea
0 In urma convorbirilor ca, se prezintă in faţa urnelor, lor din Canada în anul 19G5, şi mică şi socială a guvernului. neaţa un mesaj al colonelului
purtate in capitala Congoului pentru a alege, pe o perioadă o altă sumă, tot de 1.500 do Deşi guvernul a interzis ori Sangoule Lamizana, şeful sta
preşedintelui Kennedy nu sînt exacte (Brazzaville), de delegaţia de cinci ani, noul parlament lari, în 19GG, din partea Fun ce manifestaţie, conducerea s-a referit Ia grava situaţie e
care
tului Volta Superioară,
mongolă condusă de L. Toiv.
daţiei studenţeşti din
îşi
New
al insulei. După cum relatea
C.G.T.-ului a anunţat că
conomică a ţării. Menţionind
prim-locţiilor al ministrului a
caracterizat
s-a
electorală
facerilor externe al R.P. Mon ză agenţia Rcuter, campania York. In urma dezvăluirilor menţine hotărirea privind de că măsurile de austeritate pre
de săptămina trecută,
prin
clararea unor greve generale
xacte. El socoteşte, de aseme gole, a fost dat publicităţii un printr-o atmosferă de tensiu care se atestă că C.I.A. a sub in cadrul „Programului de ac conizate de guvern s-au dove
Declaraţiile procurorului Garrison nea, greşită şi părerea lui Man- comunicat, în care se subli ne, ca urmare a represiunilor venţionat activitatea Uniunii ţiune", aprobat recent dc ma dit a nu fi suficiente pentru
chester, autorul cărţii „Moar niază unitatea de vederi a ce poliţieneşti. Au avut loc vio Naţionale a Studenţilor din joritatea sindicatelor afiliate. dezvoltarea ..conomică a sta
tea unui preşedinte", care a lor două părţi în problemele lente ciocniri între poliţişti şi S.U.A., a reieşit, totodată, că tului, Lamizana a făcut apel
NEW YORK 20 (Agerpres). ţat că în curînd vor fi ope produs multă vîlvă în S U.A internaţionale discutate. In co cetăţeni, în cursul cărora şap aceeaşi fundaţie din New 0 Luînd cuvîntul în cadrul la toţi locuitorii ţării, cerin-
Un nou capitol va fi adău rate arestări, în liiţuna dove In timp ce Earl Warren şi Al- municat se arată, de aseme te persoane au fost omorite şi York a mijlocit livrarea de unui miting care a avut loc în du-le să contribuie cu jumătate
gat raportului comisiei Warren zilor care atestă câ în oraşul Icn Dulles, fostul director al nea, că cele două părţi îşi rea mai multe rănite. fonduri de către C.I.A. Uniu oraşul britanic Bosworth (co din salariul lor lunar pentru
privind împrejurările în care New Orleans a fost pus la cale C.I.A., care au susţinut îdeea firmă sprijinul faţă de lupta nii studenţilor canadieni mitatul Lcicestershirc), depu a ajuta la redresarea financia
a fost asasinat preşedintele un complot împotriva fostului că Oswald a acţionat singur, popoarelor africane pentru in 0 Fostul de radio „Cana tatul laburist W. L. Wyatt a ră a ţării.
Kennedy", a declarat Bernar- preşedinte. Intr-un interviu a păstrează tăcerea, un alt dependenţă, condamnă politica dian Broadcasting Corpora # Autorităţile argentinenc declarat că va refuza sâ vote
do Torres, detectiv, care a co cordat unui corespondent al a membru al aceleiaşi comisii, de apartheid a guvernului ra tion" a anunţat că şi Uniunea au masat în capitală puternice ze în parlament în favoarea Q Regele Hassan al II-lca
laborat cu serviciul secret a genţiei Associated Press, Gar John McCIoy, menţionează: sist din Republica Sud-Afri- Studenţilor din Canada ar fi forţe poliţieneşti în eventuali Cărţii Albe guvernamentale al Marocului, s-a întors dumi
merican. EI a afirmat câ re rison a declarat câ concluziile „Noi nu am stabilit câ Os cană şi salută lupta eroică a primit fonduri din partea tatea unor incidente ce s-ar privitoare la problemele apă nică în ţară, după o vizită o-
putea produce în cursul acţiu
ficialâ de două sâptămini in
rării. Este inadmisibil, a spus
poporului vietnamez împotri
zultatele anchetei vor fi date comisiei Warren privind asa wald a acţionat singur, ci am va agresiunii S.U.A. Agenţiei Centrale dc Investi nilor revendicative organizate O, ca după doi ani şi jumătate Statele Unite. Cu prilejul în
arătat că nu avem probe in
în curînd publicităţii. La nu sinarea preşedintelui Kennedy, contestabile care să demonstre gaţii a S.U.A. Postul menţio de conducerea Confederaţiei de conducere laburistă, sâ chel trevederii avute cu preşedin
dul său, procurorul districtu potrivit cărora Lee Oswald ar ze câ el a mai avut şi alţi 0 Aslăzi, marii, pesle nează suma de 1.500 dolari, Generale a Muncii, în semn de tuim pentru apărare mai mult tele Johnson la Washington,
lui Orleans, Garrison, a anun- fi acţionat singur, nu sînt e- complici". 500.000 de cetăţeni din Jamai- primită de Uniunea Studcnti- protest faţă dc politica ccono- decit altă dată. Totodată, el a regele Hassan a obţinut din
menţionat că principala cauză partea acestuia asigurări for
„a greutăţilor economice pe male privind sporirea livrări
care le intîmpinâ Anglia rezi lor de produse alimentare a-
dă in cheltuielile militare exa
nicricane şi furnizarea de ar
parlizanii au început sâ atace,
gata sâ trimită trupe care sâ
„TARA OAMENILOR LIBERI" Şl PENETRAŢIA lupte efectiv în Vietnamul de la început izolat, apoi în ope gerate". Vorbitorul a informat mament american către Maroc
pe participanţii la miting câ
deschis
in valoare de 15 milioane do
sud şi sâ recunoască
raţiuni de oarecare amploare,
Şi alţi deputaţi laburişti vor
S.U.A.
rolul său de aliat al
fost, de asemenea evocată şi
americane. Câ acţiunea lor e
Evident, nu pe gratis. Preţul o serie de obiective militare vota împotriva Cărţii Albe in lari. In cursul Întrevederii, a
cerut pentru această cotitură eficace o dovedeşte chiar mo problemele apărării. posibilitatea unei eventuale
AMERICANĂ IN ASIA DE SUD-EST de 90 de grade în politica sa dul în care Pentagonul îşi in dougou a transmis luni dimi sporiri a investiţiilor de ca
0 Postul de radio Ouaga-
externă a. fost intervenţia ma
stalează dispozitivele militare,
pital privat american in Ma
roc.
sivă americană pentru rezol
care au început sâ ocolească
varea „cit mai grabnică", după nordul ţării, considerat ca o
cum s-a cerut la Bangkok. a „zonă lipsită de securitate".
Din avion, verdele crud al era denumită Tailanda din citeva miliarde de dolari. rol pe care-1 îndeplineşte Tai situaţiei din nord-estul ţârii, Trupele americane, cerute cu
imenselor lanuri de orez apa pricina nenumăratelor sale ca „Tailanda este unul din alia landa la iniţiativele S.U .A .: ca unde au început sâ ia amploa insistenţă de autorităţile de la
re ca o întindere fără sfîrşit, nale care legau între ele stră ţii noştri cei mai utili in răz figurează în acelaşi timp ca u re anumite fenomene neliniş Bangkok pentru a interveni
poleită cu soare şi întretăiată zile capitalei, este cunoscută boiul purtat în Indochina. — nul din „aliaţii" americani in titoare pentru guvernanţii tai- împotriva partizanilor, au fost
ici-colo de dîrele argintii ale aslăzi mai frecvent sub nu scrie ziaristul american L. luptele din Vietnamul de sud, landezi. In 1965—1966, Tai- privite ca unica forţă experi
canalelor de irigaţie. Abia de mele de „fortăreaţa S.U.A." în Sulzberger în „New York Ti un rol apreciat de administra landei i s-au acordat sub titlul mentată şi capabilă sâ preîn-
parte, în zare, se întrevăd con Asia de sud-est, unicul rezul mes" — O mare parte din ţia americană ca tot atît de de „aj ut o r", aproximativ tîmpine o eventuală intensifi
tururile întunecate ale întinse tat a zece ani de „cooperare" bombardamentele lansate îm important, dacă nu în mod 60.000.000 de dolari,' dar aceş care a rezistenţei armate din
lor păduri vestite pentru esen americano-tailandeză Ritmul potriva Vietnamului de nord practic, cel puţin din punct tia au fost folosiţi în întregime nord.
ţele tari şi lemnul lor galben, tot mai accentuat al penetra şi dintre operaţiunile din iLaos de vedere politic. Participarea pentru înarmare, iar cea mâi . „Este însă vorba de un răz
mult căutat pentru podoabe. ţiei americane (1962 — apariţia pornesc de la bazele situate tailondezâ la războiul din mare parte a veniturilor ţării boi revoluţionar, apreciază re
Ne aflăm în antica şi le primelor grupuri de soldaţi, in această ţară, care au fost Vietnam (180 de oameni), este iau aceeaşi destinaţie: Sn 1965, vista franceză „Le Nouvel Ob-
gendara ţară a Siamului, cu 1963 — la Bangkok este insta puse la dispoziţia aviaţiei într-adevâr limitată, dar de totalul cheltuielilor militare servateur", mai puţin specta
folos Washingtonului, care a
noscută astăzi sub denumirea lat un serviciu de asistenţă S.U.A. Acest angajament în ale Tai landei a reprezentat 62 culos şi mai puţin violent ca
de Tai landa, ceea ce în tra militar, 1965 — 8.000 de ame drăzneţ nu este niciodată exploatat din plin efectul ei la sulă din buget. Pădurile acela sud-vietnamez, dar sufi
ducere aproximativă înseamnă ricani, 1966 — peste 33.000, 18 menţionat oficial, dar este u propagandistic, în încercarea tailandeze, atit de bogate în cient de îngrijorător pentru
„Ţara oamenilor liberi". O de ianuarie 1967 — 35.283), a pro nul din secretele cele • mai Pentagonului de a nu apărea esenţe lari şi fibre lemnoase Washington", mai ales câ tot
numire ciudată şi fără nici o vocat schimbări profunde, nu prost păstrate ale Asini". Jp izolat in aventura^ sud-vietna- colorate, râmîn neexploatate, în acest mod a început şi lupta
legătură cu realitatea, repre- atît în politica, cît mai ales în acelaşi articol în continuare se niezâ. Dar dacă pînâ acum e ca şi cea mai mare parte a re de eliberare din Vietnamul de
zentînd mai mult aspiraţiile viaţa, aspectul şi economia ţâ arată: „Atît pe plan militar, fuziunile de „prietenie" şi „re zervelor sale de cupru. sud.
erau
cunoştinţă" americane
neîmplinite ale locuitorilor a rii. Alături de întinsele lanuri cit şi diplomatic, in Tailanda In aceste condiţii, în nord- Tailanda contemporană se
cestor pămînluri. Căci, dacă cu orez, uneori chiar şi în lo s-a creat un ai doilea front primite cu destulă stînjeneală estul Tailandei, mai exact în dovedeşte a fi nu numai ţara
Tailanda este una din puţinele cul lor, au apărut construc asiatic. Acesta ne ajută sâ la Bangkok, unde se încerca .şase provincii din cele 71 cît elefanţilor albi, a cobrelor sau
ţâri asiatice care n-au ştiut ce ţii ciudate şi neobişnuite. Pen purtăm complicatul război o salvare a aparenţelor pentru numără ţara, s-a dezvoltat în a altor curiozităţi exotice, ci
păstrarea secretului asupra ro
înseamnă robia colonială, de-a tagonul a proiectat în Tailan indo-chinez din Vietnamul de ultimii ani o mişcare de parti şi patria a aproximativ
lungul anilor ea n-a cunoscut da unul din cele mai impor nord şi Laos, pînâ în Vietna lului jucat de Tailanda în zani, care, după o scurtă peri 31.000.000 de locuitori, a că
războiul din Vietnam, ultimele
altceva decît represiuni sînge- tante sisteme militare din mul de sud... Tailanda a de oadă de activitate politică în ror majoritate începe tot mai
roase, legea marţială şl sta lume, sistem care cuprinde de venit o bază aeriană de valoa declaraţii ale premierului Tha- dreptată împotriva penetraţiei mult să-şi afirme aspiraţiile
nat Khoman au lăsat sâ se în
rea de asediu a unor crunte pe acum 30 de baze aeriene şi re imensă pentru strategia ţeleagă câ „evitarea penibilă americane, a trecut la lupta spre libertatea reală, despre
dictaturi regale şi militare, ac navale, fără a mai socoti pe noastră în Vietnamul de nord a unor mărturisiri oficiale a armată, Constituiţi în 1964 în- care vorbeşte şi numele ei.
centuate în ultimul timp de cele secrete pentru rachete — şi Laos". tr-o organizaţie denumită NIGERIA. — Tăierea uriaşilor arbori ai pădurilor nige-
o tot mai pregnantă penetraţie un uriaş dispozitiv militar Funcţia^de „Portavion" ame parţine unui moment depăşit". „Frontul patriotio tailandez", VENERA ANGHEL rlene, una din principalele bogăţii ale ţârii.
Guvernul Taîlandeî s-a arătat
americană. Veneţia Asiei, cum care a .necesitat investiţii de rican nu este însă singurul
40.065
M U . S .dafol.tr.tU * * 4 „tr, Dr, Petro Sroxa nr, 88, telefon 110, 168», 38 17, 83 17. ta » pUUţi l» numere* aonft»» aprobârit DlreeUel C ecale R M ft *6333.8 tte I.W fW H N » «*«!*“* Hunedoara-Deva.