Page 69 - Drumul_socialismului_1967_02

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA!
Dorinfe încheierea lucrărilor

împlinite

— Ce meserie ai de gînd celei de a Vl-a
să-ţi alegi cînd te vei face
mare ? |La această întrebare,
orice lînăr ezită un timp, după
care îţi răspunde cu hotârîre:
„Mecanizator. îmi place să Conferinţe a U.A.S.R.
scormonesc pămintul reavăn,
să strîng aurul holdelor". „Eu
medic veterinar". „Eu operator
de cinematograf"... eu.. Marţi, la Palatul Marii Adu­ ţească*, Dragoniir Horomnea,
„Ce vei fi ?“ a constituit nări Naţionale, s-au încheiat student la Universitatea „Al. I.
COHITETULII REGIONAL HUNEDOARA Al P.CH. 9 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL tema multor anchete întreprin­ lucrările celei dc-a Vl-a Con­ Cuza" din Iaşi, acad. Aurel
se în şcolile din Dobra, Clo- ferinţe a Uniunii Asociaţiilor Moga, ministrul sănătăţii şi
potiva, Romos, Vaidei, Benic Studenţilor din Republica So­ prevederilor sociale, Andronie
şi alte sate din regiunea noas­ cialistă România. •Vişan, student la Institutul pe­
tră. De la mecanizator şi şofer In şedinţa de dimineaţă, Ja dagogic din Tg. Mureş, Petru
ANUL XIX. NR. 3777 MIERCURI 22 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI | pînă la instalator ori tehnician discuţiile asupra rapoartelor Enache, prim-secretar al C.C,
radiofonist, iată perimetrul cî- Consiliului U.A.S.R. şi Comi­ al U.T.C., Csutak Maria, stu­
lorva meserii care au început siei de cenzori, au luat cuvîn- dentă la I M.F. din Cluj, Au­
să intre tot mai mult în coti­ lul delegaţii şi invitaţii : acad. rel Ghibuţiu, reprezentantul
dianul satului contemporan. Ştefan Bălan, ministrul invă- U A.S.R. la U.I.S.
M e to d ă nouă de su sţinere Realizarea acestor aspiraţii, ri­ lâmîntului, Ion Amâriuţa, stu­ zi, delegaţii la conferinţă au
La punctul 3 al ordinei de
Organizarea ştiinţifică a a p re a b a ta je lo r dicate la rang de ideal, sint „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din aprobat modificările propuse
politehnic
dent la Institutul
determinate, fireşte, de pasiu­
Stu­
la Statutul Asociaţiilor
Bucureşti, Ion Barbur, asistent
dăruirea
nea în muncă, de
denţilor din Republica Socia­
universitar, preşedintele Con­
Tînărul Nicolao Cîrnaţ, visa
La întreprinderea minieră talice culisante. El înlocuieşte profesiei alese. siliului U.A.S. al Universităţii listă România.
A fost aprobată, în unani­
din Cluj, scriitorul Horia Lo-
cîndva să devină mecanizator.
sistemul clasic de susţinere fo­
Deva îşi desfăşoară activitatea
mitate, Rezoluţia celei de a
producţiei - condiţie o grupă de cercetători care au vedit că nu rezistă îndeajuns cei 45 do „cai" ai universalu­ Uniunii Scriitorilor, Institutul Vl-a Conferinţe a Uniunii Aso­
vinescu, membru al Biroului
Acum, mînuind cu pricepere
losit pină acum, care s-a do­
Liliana
întreprins şi efectuat mai mul­
ciaţiilor Studenţilor.
Bona, studentă la
lui pe care-I are în primire,
S-a trecut apoi la alegerea
la presiunea mare a straturi­
Marin
politehnic din Galaţi,
te studii privind stabilirea şi
brăzdează pâmînturile coope­
Consiliului U.A.S.R. şi a Co­
aplicarea unor metode noi de
loţovici, student la Institutul
consum
care necesită şi un
lucru cu eficienţă economică lor de zâcăniînt; fapt pentru rativei agricole din satul na­ de mine din Petroşoni, Radu misiei de cenzori. Prin vot se­
tal, seamănă, întreţine şi re­
sporită. mare de material lemnos : 38 coltează culturile, contribuind Cozărescu, student, preşedin­ cret, delegaţii la conferinţă au
fundamentală a sporirii îr.câ din anul trecut este îm­ nereu extras. alături de ceilalţi mecaniza­ servatorului „Ciprian Porum- lui U.A.S.R., precum şi pe cel
ales pe cei 97 membri şi 28
m.c de fiecare 1 000 tone mi­
tele Consiliului U.A.S. al Con­
Una dintre temele abordate
membri supleanţi ai Consiliu­
tori la sporirea belşugului o­
bescu" din Bucureşti, prof. dr.
Prin folosirea noului proce­
bunătăţirea sistemului de sus­
goarelor...
9 membri ai Comisiei de cen­
Ion Creangă, rectorul Univer­
ţinere a lucrărilor din sub­
sibilitatea săpării preabataje-
teran la Exploatarea minieră deu de armare se creează po­ sităţii „AI. I. Cuza" din Iaşi, zori.
Intr-o atmosferă de puter­
Deva. Aici a început să se a­ lor cu profil, aproape dublu, Simion Popescu, asistent uni­ nic entuziasm tineresc, parti­
eficientei economice tru prima dată, în ţară, în in­ completă a încărcării şi trans­ / ~jhm- • • • liului U.A.S. din centrul uni­ cipanţii Ia conferinţă au adop­
Consi­
versitar, preşedintele
plice cu rezultate bune, pen­
ceea ce premile mecanizarea
tat o scrisoare adresată Comi­
versitar Braşov.
dustria extragerii minereuri­
tetului Central al Partidului
O u i e v i l
După pauză, au
prezentat
portului in abataj.
lor, procedeul de susţinere a
Nicolae Ceauşescu.
preabatajelor cu armături me­ A. ZAHARIE sintezele discuţiilor purtate în Comunist Român, tovarăşului
comisii, tovarăşii : Aurel Stoi­
l a i u l u i ca, membru în Consiliul U.A.S. In cuvîntul de încheiere a
Cluj (probleme profesional- conferinţei, Mircea Ange-
Dr. in*. PETRU ROMAN ştiinţifice) ; Theodora Viorica lescu, preşedintele Consiliului
Ţigânoiu, studentă la Conser­ U.A.S.R., a exprimat hotărîrea
d e a z i studenţiniii române de a răs­
director general al Combinatului carbonifer Valea Jiului vatorul din Iaşi (probleme cul­
tural - artistice) ; Constantin punde grijii şi atenţiei părin­
Bucur, student, I.Ş.E. „V. I. teşti cu care este înconjurată
Lenin" din Bucureşti (proble­ de popor şî partid; încrederii
* In cuvîntarea rostită la Ple­ orizontale, pe anul 1966 s-a me turistice şi sportive); Flo­ cu care este aşteptată în pro­
nara C C. al P.C.K. din decem­ realizat o viteză medie lunară ...Vaier Albu este originar rin Popa, student la I M F. din ducţie, învăţînd cu nepotolită
brie 1966. tovarăşul Nicolae de avansare de 24-29 ni. In din Vinţut de Jos. La cererea Bucureşti (probleme social-gos- sete de cunoaştere, slrăduin-
Ceauşescu a dat indicaţii deo­ straturile subţiri insă, avem o lui, cooperativa agricolă i-a podâreşti şi de asistenţă rne- du-se să-şi ridice pregătirea
sebit. de preţioase privind serioasă râminere în urmă. La satisfăcut dorinţa trimiţ.îndu-1 dico-sanitară). la nivelul marilor exigenţe şi
creşterea calitativă a întregii minele Aninoasa, Vulcan şi la şcoala de mecanizatori. Aici, Au continuat apoi discuţiile cerinţe ale epocii contempo­
activităţi economice. Din a- Lupeni s-au realizat in anul tre­ nu a dezminţit încrederea a- la cele două rapoarte. Au luat rane.
eeslc indicaţii se desprinde cut doar 16-17 m. avansare lu­ cordalâ, studiind cu pasiunea cuvîntul : Sica Plopeşanu, stu­ ★ '
pregnant necesitatea descoperi­ nară in abatajele cu front lung caracteristică tineretului, iar dentă la I.Ş.E. „V. r. Lenin" In prima, şedinţă . plenară,
rii şi valorificării luluror re­ pe înclinare, pe cînd în alte nu de mult s-a întors ca un din Bucutvşti, prof. dr. Con­ Consiliul U.A.S.R a ales Co­
zervelor care să ducă la îm­ ţări se obţin frecvent avansări meseriaş destoinic. Ca el, mulţi stantin Dinculescu, rectorul in­ mitetul Executiv din care fac
bunătăţirea proceselor de pro­ de 50 in. şi chiar mai mult A­ alţii privesc cu maturitate şi stitutului politehnic „Gheorghe parte tovarăşii : Mircea Ange-
ducţie. la sporirea eficienţei. vem posibilitate să îmbunătă­ Gheorghiu-Dej" din Bucureşti, lcscu — preşedinte ; Ion Amă-
Aceasta este o neeesilate o- ţim acest indicator important, perseverează în perfecţionarea Elena Ciobanu, studentă la riuţa, Fejes Iuliu, Lia Maria
biectivă.-dictată de dezvoltarea fără o dotare suplimentară a profesiei alese. Institutul pedagogic din Bacău, Pâcuroru, Emilian Stancu. Mi­
continuă a tuturor ramurilor abatajelor. îndeosebi prin pla­ Semnificative sînt şi tendin­ Ionel Constandache, student la hai Stoica — vicepreşedinţi ;
economiei naţionale. Ea obligă sarea corespunzătoare a fron­ Pasiunea in muncă şi conştiinciozitatea profesională sint atribuie ce se potrivesc ţele unor tineri de a-şi diver­ Institutul agitmoniic din Iaşi, Iulian Vereş — secretar.
la o analiză profundă a acti­ turilor de lucru cu muncitori, sifica pregătirea profesională lvone Maria Hasenfus, studen­ De asemenea, în prima şe­
vităţii desfăşurate şi de unită­ organizarea raţională a mun­ alît de bine comunistei Viorica Păstrăveanu. bobinatoare la Atelierele de reparaţii elec- în scopul de a rezolva cu pri­ tă la Universitatea din Timi­ dinţă a Comisiei de cenzori, a
ţile Combinatului carbonifer cii, deservita mai bună a aba­ trice din Vulcan. Foto: N. MOLDOVEANU cepere şi operativitate proble­ şoara, Pompiliu Macovei, pre­ fost ales preşedinte al comisiei
Valea Jiului. tajului şi folosirea mai coni- mele ce le ridică producţia. şedintele Comitetului de Stat tovarăşul Uie Gavrilă.
Deşi pe ansamblul activităţii plelă a utilajelor. Andrei Laiţer, din Berghin, pe pentru Cultură şi Artă, Ma­ ★
industriale, unităţile noastre Din analiza efectuată a re­ lingă meseria de mecanizator riana Bratu, studentă la Insti­ Seara, Consiliul Uniunii Aso­
lucrează cu beneficii, sarcinile zultat că există posibilităţi de şi-a însuşit-o şi pe aceea de ciaţiilor Studenţilor din Repu­
a obţine o viteză de avansare Probleme ale zootehniei din regiune
de reducere a preţului de cost sudor. Din pasiunea pentru a tutul pedagogic din Piteşti, blica Socialistă România a o­
fiind realizate an de an, creş­ mai marc şi in abatajele cu doua profesie aleasă, izvorăşte Angliei Alexe, preşedintele ferit o masă care au luat
terea eficienţei este q problema ■ trepte răsturnate de la E.M. dorinţa de a-şî ajuta tovară­ Consiliului General al U.C.F.S.,
deosebit de actuală. Conduce­ Pelri)a*cu pe abataj şi şii din brigadă cu lucrări ur­ Georgeta Păuliş, studentă ia parte delegaţii şi invitaţii la
rea combinatului a efectuat în an, numai prmtr-crplasare îm­ CE CANTITATE DE LAPTE REALIZAM gente menite să înlăture tim­ Institutul pedagogic din Baia cea de-a Vl-a Conferinţă, a
acest scop o amplă analiză bunătăţită a efectivelor. Pe pii morţi, să sporească produc­ Mare, Nicolac Stoian, redactor U.A.S.R.
care a scos în evidenţă faptul seama aceloraşi măsuri se pot tivitatea tractoarelor şi maşi şef al revistei „Viaţa studen­ (Agerpres)
că, pe lîngâ rezervele cuprinse obţine avansări mai mari şi in niJor, să reducă preţul de cost.
în planurile de măsuri tehnico- abatajele din straturile 15.
organizalorice, dispunem de blocul 11 şi 18, blocul I de la $1 CIT DIN EA AJUNGE LA CONSUMATOR Întrezărim în atitudinea u­
reale posibilităţi de ridicare a Aninoasa, în cele din stratul nor astfel de tineri trăsătura
nivelului calitativ al activităţii 15 de la Vulcan şi din stratu­ nouă, specifică omului educat
noastre, fără dotări suplimen­ rile 8-9, blocul IV ale E.M. în socialism, ceea ce dă dis­
tare sau schimbări esenţiale în Lupeni. Dialogul care se poartă de de aproape 2.000 litri. Faptul .nerale anuale a scos la iveală tincţie şi preţuire muncii lor. REVERSUL MOTIVĂRILOR
fluxul tehnologic de exploata­ Dar, este îndeobşte cunoscut cfleva sâplâmini in coloanele că numai cu doi ani în urma faptul că în acest an sînl cre­ De o astfel de preţuire se
re şi extracţie. faptul că orice măsură de or­ ziarului între crescătorii de a­ această producţie nu depăşea ate toate condiţiile pentru ca bucură şi Lucia Jurj. din Pia­
La ce mă refer ? Dacă com­ din tehnic sau organizatoric nimale din regiunea noastră a 1.250 litri denotă că în fiecare producţia de lapte, carne, lînâ, nul de Jos, care de la virsta
parăm, de pildă, vitezele de a­ poate fi valorificată din plin evidenţiat pe larg rezervele şi unitate există mari rezerve brînză, ouă etc., să cunoască o de 14 ani a îndrăgit meseria
vansare a fronturilor de aba­ numai in condiţiile gospodăririi posibilităţile existente în fie­ pentru a spori mereu produc­ îmbunătăţire continuă. Dar nu­ de îngrijitoare-mulgătoare.
taj realizate la minele din Va­ judicioase a forţei de muncă, care unitate precum şi mijloa­ tivitatea animalelor. Iată de mai acest lucru, nu poate re­ Pentru a-şi ridica nivelul cu
lea Jiului cu cele înregistrate alunei cînd efectivul minei nu cele de fructificare a lor pen­ pildă cum a evoluat producţia zolva problema, rentabilizării noştinţelor, participă la cursu­
în mod curent în ţările cu in­ depăşeşte pe cel planificat tru ridicarea nivelului calita­ de lapte pe cap de vacă fura-, sectorului, zootehnic. Tocmai rile zootehnice, studiază în
dustrie minieră dezvoltată Printr-o îndrumare strictă a tiv al muncii din sectorul zo­ jatâ în principalele cooperai i- ,de aceea trebuie luate măsuri timpul liber şi apoi pune în Exploatarea de calcar Bălţa-Crăciuneşti este
constatăm că dispunem de otehnic. In cadrul acestui dia­ ve agricole crescătoare de bo-5 Hotărîte pentru ca între pro­ practică experienţa valoroasă. un apendice al combinatului ?
reale rezerve în acest dome­ log doresc să-mi spun şi eu vine : ducţia globală do lapte' sau Brigadierul Mihai Birk ne Din 30 de maşini, jumătate nu funcţionează
niu. In abatajele cu front lung (Continuare !d pag. a 3-a) părerea asupra unei chestiuni mărturisea că în anul trecut Devansarea lucrărilor Ia descopertă, obiectivul
esenţiale şi anume care este pasiunea pentru meseria alea­ numărul 1.
ponderea producţiei marfă în să a tinerei Jurj s-a concre­
ansamblul realizărilor obţinute Anul 1964 1965 1966 tizat în cei 2.800 litri lapte ob­ Cu trei ani în urmă Ja Băiţa- 2 000.000 lei. Cum a fost posi­
din zootehnie. In ultimă ins­ ţinuţi dc la fiecare din cele Crăciuneşti a intrat in produc­ bil aşa ceva ? Care sînt cau­
tanţă raţiunea activităţii din Cooperative agricole Producţia medie de lapte in litri 10 vaci pe care le are sub în­ ţie una din cele mai moderne zele şi cine poartă răspunderea
sectorul zootehnic este ca, cu grijirea sa- exptoalări de calcar din ţară. pentru o asemenea pierdere
cheltuieli minime să produci Simeria 1.033 1.713 2.403 Noua unitate a fost dotată cu inadmjsibilâ ? Răspunsul la a­
cît mai mult şi cea mai mare Alături de aceştia, pe alţi şi instalaţii şi utilaje de mare ceste întrebări a făcut obiec­
parte din acest produs să fie Rapolt 1102 1.599 1945 alţi tineri îi vedem de-a lun­ productivitate şi înaltă tehni­ tul anchetei de faţă. Primul
valorificată pentru a aduce co­ gul şi de-a latul ogoarelor, în­ citate. Toate operaţiunile grele interlocutor:
operatorilor însemnate venituri totdeauna la datorie, entu­ şi cu volum mare de muncă Gheorghe Butaciu, şeful ser­
băneşti. Deva 1.643 1.436 1.747 ziaşti, pasionaţi, valorificînd sint mecanizate. Valoarea mij­ viciului producţie.
Aceasta este singura cale de cu rîvnă marile posibilităţi de loacelor fixe existente, depă­ „Mai întîi consider că nu s-a
a face ca sectorul zootehnic şi sporire a producţiei, li vedem şeşte suma de 90 milioane lei. procedat bine trecînd exploata­
fiecare animal în parte să de­ Din dinamica acestei creş­ carne şi producţia marfă si învăţînd cu sîrguinţâ, urmînd Proiectul de execuţie stabileşte rea la C.S. Hunedoara. Asta,
vină renlabil. Desigur că nu-i teri rezultă că in cooperativele existe o corelaţie corespunză- neabătut exemplul comunişti­ capacitatea exploatării la din mai multe motive. In pri­
totuna să obţii cîte 2000 litri agricole din Simeria, Kapolt şi loare. Aş opina penlm o apro­ 1.600.000 tone calcar anual, la mul rînd pentru că am fost
lapte de la fiecare vacă fura­ Deva rezervele de sporire a piere cit mai mare a procen­ lor, dînd viaţă visurilor în­ un regim de lucru de două lipsiţi tot timpul de o îndru­
jată, iar pe piaţă să ajungă ju­ producţiei de lapte nu sint tului producţiei marfă de pro­ drăzneţe, luptînd neîncetat îm­ schimburi pe zi. Asta înseamnă mare competentă şi un ajutor
mătate sau poale şi mai puţin, nici pe departe epuizate. De ducţia globală. Nu ne mulţu­ potriva rutinei şi superficia­ o producţie medie zilnică de calificat. Tovarăşii din condu­
cu a produce 2.000 litri lapte şi aici trebuie trasă concluzia că meşte de loc faptul că în ulti­ 6.400 tone. cerea combinatului, care s-au
a valorifica din acesta 80 sau este necesar să fie luate niâ- mii trei ani, deşi producţia de lităţii. Sînt profile noi ale ti- Cu toată baza lehnico-male- perindat pe aici (destul de rar),
chiar 90 la sulă. lapte a crescut continuu, pro­ nefctului satului contempo­ rială creată, exploatarea nu fiind siderurgişti, au văzut 'si­
In consfătuirea de la Sebeş, suiî pentru valorificarea de­ centul de valorificare a a- ran, care răspunde prezent lucrează la un nivel corespun­ tuaţia numai din punctul dîn-
şeful de fermă Clusch Samoilă plină a posibilităţilor existente prin vigoare, pricepere şi a- zător. In anul care a trecut şilor de vedere ; al necesităţii
din Apoldul de Sus arăta că pentru creşterea producţiei de ZAHARIA RATIU nici unul din indicatorii de de calcar. Aşa câ de la început
în cooperativa lor, datorită lapte. preşedintele Uniunii orăşeneşti vînt, integrîndu-se în rîndul plan n-au fost realizaţi. Nu­ am fost vitregiţi de conducere
măsurilor luate pentru reduce­ Deva a cooperativelor agricole celor £are, cu energie şi feimi- mai la producţia fizică s-a în­ şi control eficient".
rea consumului intern şi apli­ Analiza amănunţită a acti­ tale, clădesc viitorul ţării. registrat un minus de 134.531 S. TRUŢA
caţia unor metode noi de creş­ vităţii sectorului zootehnic fă­ tone calcar, iar pierderile la
tere a viţeilor, laptele marfă cută cu ocazia adunărilor ge- (Continuare în pag. a 3-a) A. TOTOPEA preţul de cost ating aproape
reprezintă peste 80 la sută din (Continuare In pag. a 3-a)
producţia totală.
Şi în cooperativele agricole m i
de pe raza oraşului regional
Deva s-au obţinut unele rezul­ Asistăm des Ia diferite în­
Mijloacele mo­ Scopul final - activitatea de performanţă
La tînâra mină Bărbâteni lucrările de înaintări au tre­ tate bune. Astfel, în anul tre­ treceri sportive organizate pe
cut prin 3 straturi de cărbune, realizîndu-ee avansări în lun­ cut, producţia medie de lapte plan regional, republican sau
internaţional.
gime de peste 260 m l. pe cap de vacă furajată a fost
derne de informare şi mai ales
televiziunea ne fac să trăim
momente de mare bucurie mai Conferinţele au dezbătut acti­ organizat la Deva, Hunedoa­ fornianţe care să se impună pe cum trebuie ne-ar permite să
ales cînd vedem că sportivii
vitatea desfăşurată
pe
linia
ACTUALITĂŢI HUNEDORENE din regiunea noastră ne-au re­ dezvoltării culturii fizice şi a ra, Petroşani, Orăştie, Brad şi plan naţional şi mondial. derna sală de sport este pui i
pregătim sportivi valoroşi. M-»-
în celelalte localităţi ale regiu­
Răspunsul la întrebare a fost
prezentat cu mare cinste. Am
la dispoziţia celor care doresc
doara şi au ales noile organe
văzut nu de mult pe micul e­ sportului din regiunea Hune­ nii. Ele sînt de ordinul iniilor dat tot de participanţii la dis­ să realizeze performanţe, îns»
Au fost evidenţiate şi alte ac­
cuţii. Ei au afirmat că în re­
oprit pentru reparaţie. N-a a­ prilej, inginerul agronom Ioan cran o sportivă din Deva, Ma­ de conducere Se înţelege câ ţiuni organizate de consiliile giunea Hunedoara sportul de nu este folosită raţional. Cin
S.M.T. Miercurea pucat încă să se răcească şi în Giosan, inginerul chimist Am­ riana Golh, concurînd la Bucu­ in conferinţe au fost eviden- raionale şi orăşeneşti care s-au performanţă bate pasul pe loc. va spunea aici că voleibalişl li
jurul lui şi-au făcut apariţia brozie Huţa, medicul Ioan Pra- reşti alături de cele mai bune nu au înregistrat succese pe
unitate evidenţiată zidarii şamotori de la secţia lea şi inginerul silvic Ioan alergătoare din ţară. Cei care motiv că nu au condiţii de an­
cuploare industriale. Schipuri- Brâteanu au vorbit viitorilor au urmărit cursa au fost, sin- trenament, în tîmp ce sala ft
In anul trecut, colectivul Sta­ le, benzile transportoare, aulo- absolvenţi despre frumuseţea tem convinşi, mîndri cind au aşteaptă să se pregătească. Unii
ţiunii de maşini şi tractoare slivuitoarele şi instalaţiile spe­ meseriei alese, despre drumul auzit că aleargă şi o sportivă
din Miercurea şi-a îndeplinit ciale de demolare au intrat în străbătut pînă la obţinerea ca­ din Deva De curînd am citit însemnări pe marginea conferinţelor zic că nu sînt condiţii pentru
planr.l la hectare arătură nor­ funcţiune lificării. despre perspectivele în presă că tînărul P. Hristo- haltere. Dar avem sală de for­
mală în proporţie de 104 ia Cu astfel de mijloace tehni­ de dezvoltare ale industriei vici din Petroşani, alături de ţă cu toate cele necesare. Lip­
sută, ajulînd unităţile pe care ce echipele conduse de zidarii chimice, ale agriculturii şi o­ alţi trei sportivi, a devenit raionale şi orăşeneşti U. C. F. S. sesc doar doi factori: sportivii
le deserveşte să-şi depăşească Iosif Bunea, Grigore Podar şi crotirii sănătăţii în ţara noas­ campion european la bob-4 şi antrenorul. De asemenea, s
în mod simţitor producţiile la Petni Renischi au redus dura­ tră. persoane. Cită bucurie ! Dar Valea Seacă există un bazir
majoritatea culturilor. Pen­ ta reparaţiei cu 12 ore. de acest succes s-au bucurat olimpic. Aici se pot organiza
tru rezultatele obţinute, ieri, Cursuri nu numai amatorii, de sport concursuri de înot şi săritul .
Staţiunea de maşini şi tractoare din Hunedoara, ci' din întrea­ ţiate, cum era şi firesc, o se­ bucurat de aprecierea oameni­ Chiar şi în unele oraşe cu iar Hunedoara ar putea să facă
din Miercurea a primit „Di­ „Ce vom deveni ga ţară.. . . rie de succese obţinute de con­ lor muncii. mai j posibilităţi cum sînt Hu­ un salt calitativ la ramurile
ploma de unitate evidenţiată de perfecţionare Am dat aceste două exem­ siliile raionale şi orăşeneşti O mare parte dintre dele­ nedoara, Petroşani, Deva, Cu- respective Trebuie însă uimi
pe regiune în întrecerea socia­ în viaţă" In vederea ridicării nivelului ple pentru a scoate în eviden­ .U.C.F.S. atît. în ce priveşte gaţii şi invitaţii prezenţi la gir, Brad nu au fost descoperi­ multă preocupare din parte i
listă pc anul 1966”. de pregătire profesională a ţă încă o dată că sportivii con­ sportul de masă, cît: şi cel de conferinţe şi-au pus însă, şi te şi formale cadre care să se asociaţiilor şi a consiliului <-
tribuie. prin performanţele lor,
Elevii claselor a Xl-a (pesK crescătoarelor de păsări, Consi­ la creşterea prestigiului locali­ performanţă/ Considerăm însă pe bună dreptate, întrebarea : impună. La conferinţa orăşe­ râşenesc U.C.F.S.'.
A fost redus 200) de la Liceul „Aurel Viai* liul agricol regional a orga­ tăţii, al regiunii şi al ţârii. câ nu este cazul să redăm în „Care a fost eficienţa muncii Atletismul a primit subven­
cu" din Orăşlie, au participai nizat cursuri de instruire Toate aceste lucruri ne-au rîndurile de faţă cîte con­ nească U.C.FS. Hunedoara, to­ ţii substanţiale în scopul de -n
timpul de reparaţii duminică la o acţiune educa­ Ia Casa agronomului din venit în minte în timp ce luam consiliilor U.C.F.S. şi a asocia­ varăşul Francisc Folticska spu­ face progrese. Dar şi în aces t
tivă deosebită, organizată de Mintia. Participă 46 crescă­ parte la lucrările conferinţelor cursuri cultural-sporlive, acţi­ ţiilor sportive ’ . Cînd spunem nea printre altele:
Cuptorul nr. 8 de la O.S.M. conducerea liceului şi comite­ toare de păsări din coope­ raionale şi orăşeneşti U.C.F.S. uni turistice, crosuri, întreceri eficienţă în sport, ne referim — Avem în oraşul nostru V. ALBU
fir. 2 din C S . Hunedoara a fost tul raional U.T.C. Cu aoest rativele agricole. ţinute cu puţin timp în urmă. în cadrul spartachiadei s-au la performanţele realizate, per- condiţii bune, care folosite aşa (Continuare In pag. a 2-a)