Page 70 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 70
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3777
Din istoria străbună Regiunea Hunedoara
a pâmîntului iN CIFRE Şl FAPTE
ASPECTE O puternică înflorire a cu Concomitent cu dezvolta sînt frecventate în prezent de
seral şi 5 şcoli profesionale
rea economică a raionului, a
noscut in anii puterii populare
şi raionul Alba. Cifrele de moi ucscut considerabil şi nivelul 1G.0G7 elevi, de pregătirea lor
jos oglindesc succint înnoiri dc trai al cetăţenilor. ocupîndu-sc 759 cadre didacti
ALE RĂSCOALEI LUI le in toate domeniile de activi tru oamenii muncii de aici au V-XI sînt cuprinşi la invălâ-
ce, Alţi C80 elevi din clasele
In perioada 1959—19G5, pen
tate.
mîntul fără frecvenţă.
• Expresie
a grijii
parti
dului şi statului nostru faţade fost construite 495 apartamen • Intre anii 1959-19GG, în ce
te în mediul urban şi 274 in
continua dezvoltare a indus mediul rural. De asemenea, în le 5 şcoli profesionale au fost
A IN RAIONUL raionul Alba au fost dale în aceeaşi perioadă, au fost con ficaţi pentru industrie şi agri
pregătiţi 4.234 muncitori cali
triei. între anii 1939 — 19G5, In
struite din fonduri proprii ale
cultură.
funcţiune noi obiective indus
In opera (Ic educare ş» cul
triale, iar capacitatea celor e turalizare a maselor o contri
xistente s-a dezvoltat conside
ORĂŞTIE rabil. Printre obiectivele mai H aio M & al buţie dc scamă o aduc aşeză-
mintclc dc cultură şi artă.
importante date în exploata
• Dacă în 1938 existau doar
re se numără Fabrica de pro
duse silico-aluminoase din Al  B h a 2 aşezăminte de cultură, 2 bi
ba Iulia cu o capacitate de blioteci cu ICO volume cărţi şi
Răscoala lui Horia, nşa cum ios (răspuns) înapoi şi colu- cîte un cinematograf la Alba
se amintea şi în articolele an şag (înşelăciune) să nu fie”. Ca „A fost odată...*' Dar ce frumoasă şi lipsită de griji este 150.000 tone/an şamotâ şi Iulia, Zlatna şi Teluş, numărul
GG.000 tone/an produse refrac
terioare, a cuprins aproape în să dovedească buna lor cre viaţa copiilor de astăzi I aşezămintelor de cultură a a
treaga Transilvanie. Iobagii dinţă, conducătorii saşi ai o Superlativul tare silico-aluminoase, o uzină cetăţenilor 242 locuinţe indivi juns in prezent la 90 cămine
de preparare la Exploatarea
din satele raionului Orâşlie, raşului nu au acordat azil no duale. cultui ale şl case de citit, 13 bi
ca de altfel toţi iobagii, du bililor refugiaţi din castelele minieră Zlatna, noul cuptor de • Dezvoltarea reţelei co blioteci comunale. 45 biblio
80 m p. vatră, construit la U
ceau in acea vreme o viată lor. zina metalurgică din aceeaşi merciale şt creşterea venituri teci săteşti şi 48 cinematogra
nespus de chinuită. Un călă G şi 7 noiembrie au avut loc Scopul final-activi preţuirii localitate. lor populaţiei au contribuit in fe
Aşa cum se ştie, în zilele de
tor străin prin Transilvania ° In scopul dezvoltării con mod direct la sporirea volu • In cadrul aşezămintelor
scria că „şerbul sau iobagul cele două atacuri nereuşite a- mului desfacerii mărfurilor că de cultură îşi desfăşoară ac
ardelean c cel mai nenorocit supi'a Devei, cînd călanele A devenit o tradiţie ca tinue a raionului, in ultimii tre populaţie. In anul 19GG, tivitatea 20 formaţii de cor,
0 ani au fost alocate de către
ţăran care se poato afla un împărăteşti, aliate cu nobilii, hărnicia şl priceperea, dra stat importante fonduri bă valoarea mărfurilor vîndute 4G grupuri vocale, 83 echipe
deva, un adevărat rob al pă- trăseseră cu înverşunare asu tatea de performanta gostea de muncă, să fie pre neşti. Valoarea lucrărilor de prin comerţul de stat a însu dc dansuri, 20 formaţii Instru
mintului". Marele învăţat şi pra iobagilor. Vicecolonelul ţuite şi cinstite de întregul investiţii executate in această mat 1GG.G23.000 leî, cu 45 049 000 mentale şi 289 solişti vocali.
patriot Gheorghe Şincai decla Ivarp, cu o trupă întărită, a a- colectiv. Faptul în sine — perioadă se ridică la 997.000.000 lei mai mult decît in 19G1, iar Există, de asemenea, 71 bri
ra cu mare durere : „Iobagii tncat şi el cetele de răsculaţi ( U r m a r e d i n p a g . 1) cu sportivi care de fapt nu mai înmînarca insignelor de frun lei, ceea ce reprezintă un ritm prin cooperaţia de consum găzi de agitaţie faţă de nu
la atât ajunsese pe vremea din Binţinţî, unde nu fost ră sînt în regiunea noastră". taş in întrecerea socialistă — anual de 125.000.000 lei. 101.795.000 lei. cu IG.OGl.OOO lei mai 12 cile îşi desfăşurau ac
mea, dc so vindeau ca dobi niţi 20 de ţărani şi făcuţi pri Majoritatea celor care au pare să nu iasă din comun. In economia raionului Al mai mult decît în anul 19GL tivitatea în 1959.
toacele', zonieri 41, fiind predaţi auto domeniu se stâ destul de mo luat parte la conferinţa orăşe In toate fabricile şi uzinele ba o pondere importantă o arc Numai în anul 1UGG au fost • Pentru ocrotirea sănătă
Iosif al ll-lea, în călătoriile rităţilor de la Deva. dest. Iată părerea antrenorului nească U.C.F.S. Deva au ridi există fruntaşi. Dar dinco agricultura. Pentru continua ci vîndute cetăţenilor raionului ţii oamenilor muncii, in raio
întreprinse în Transilvania, a Răscoala s-a propagat şi în de atletism Gheorghe Băleanu: cat problema lipsei unor baze lo de această aparenţă se dezvoltare, statul nostru a a- 1021 aparate de radio şi 530 nul Alba funcţionează două
constatat la faţa Jocului cît de comuna Cioara, unde o parte — In anul 19GG am stat rău sportive. Tot ei insă nu recu află strădania depusă timp cordut şi acordă un sprijin televizoare. spitale cu 340 paturi, o policli
adine era râul şi cît de marc din răsculaţii veniţi de la cu atletismul. Cauza ? Nu am noscut că nici cele existente nu de un an întreg pentru ca zi preţios ţărănimii cooperatiste, Realizări importante s-au nică la Alba Iulia şi alta la
deznădejdea şi învoita mase Binţinţi, împreună cu iobăgi- făcut o selecţie riguroasă şi nu sînt bine gospodărite. Exem de zl, chiar ceas de ceas, prin împrumuturi pc termen înregistrat in raionul Alba şi Zlatna în cadrul S.M.S., 17
lor de iobagi. Mii şi mii de mea locală, au atacat curtea am promovat cu curaj elemen plul cel mai concludent îl con sarcinile să fio îndeplinite. lung şi fără dobimlâ, seminţe in domeniile învăţumînlului şi dispensate în mediu! rural şi
plîngeri i-au fost înmînale de nobilului Petru Barcsai, fugit te tinere S-au urmărit doar stituie starea sub orice critică Sînt la Fabrica „Sebeşul" din soiuri de înaltă producti culturii. 3 dispensare medicale în me
pretutindeni. In a doua călă la Sibiu. Acelaşi lucru l-au fă rezultatele imediate, lucru ca a stadionului din localitate. In din Sebeş sute de maşini cu vitate, îngrăşăminte chimice, ° In perioada 1959-19GG au diul urban.
torie din anul 1783, iobagii din cut şl la Tărtăria, unde au a re, după cum ştim. este dăună teresant însă, că deşi acest as aceleaşi caracteristici, cu cadre dc specialitate, maşini si fost dale în folosinţă încă J2G • La sănătatea oamenilor
Mârtineşti i s-au plina intr-o tacat curtea nobilului Pavel tor. face să pierdem din vedere pect s-a criticat în mai multe aceiaşi parametri funcţio unelte agricole ctc. săli de clasă din care 41 în muncii veghează in prezent 51
petiţie că sint siliţi „să lu Barcsai. perspectiva... lîndurî în presă, nimeni nu se nali, şi totuşi la unele se • Numărul do tractoare din anii 1U65-19GG şi s-a construit medici şi 249 cadre medii sa
Participanţii Ia conferinţa o-
creze domnilor cile trei săp- Prizonierii din Binţinţi râşeneascâ U.C.F.S. Petroşani încumetă să ia măsuri concre produc mai mulţi ciorapi sau agricultura raionului n crescut un nou local pentru Liceul (lin nitare.
lâmîni într-o lună", iar în săp- transportaţi la Deva, împreu au considerat, justificat, că te. Iar biroul consiliului orăşe tricotaje. Nu este vorba do de la G2 în 1959, la 270 în Zlatna. • Media de vîrslâ a popu
tămîna a patra trebuie să în nă cu alţii aduşi din alte părţi, nici în Valea Jiului nu s^a fă nesc U.C.F.S., aşa după cum anul 19GG, al semănătorilor ® Cele 9H şcoli generale, 5 laţiei a crescut de Ja GO ani
spunea şi profesorul Mihai Bâ-
deplinească alte sarcini „pen au fost-imediat judecaţi sumar cut totul pentru dezvoltarea pentru porumb şi cereale de licee curs de zi, 3 licee curs în 1959 la G8 ani în 1966.
tru comitat sau fisc". de autoritatea nemeşască şi nulescu, are multe lacune în ia 31 la 253, al combinelor de
coordonarea activităţii sporti
Iobagii de pe Mureş s-au condamnaţi la moarte, prin sportului de performanţă. Pu Semnificaţii la 7 la 90, al cultivatoarelor de I2S3 Q3 ISO C8 SB (£» H9 cm
înarmat cu ce aveau Ia înde- tăierea capului. Se spune că ţin se poale vorbi despre ra ve. Membrii biroului infocmesc la 24 la 00.
o
planuri foarte bune, însă
mină, gata să se alăture va execuţia a fost fâculă cu ntila muri sportive atrăgătoare cum biectivele stabilite, majorita • Faţă de aceeaşi perioadă
sint atletismul, boxul, basche
lului de răsculaţi, pe core-i cruzime, incit sărmanii osîn- tul. luptele şi alte discipline. tea lor. rămin pe hirtle. Ur agricole munceau doar G spe ! PENTRU TIMPUL
cînd în G A S . şi cooperativele
aşteptau cu nerăbdare, zicin- diţi se îmbulzeau să ajungă Ca o concluzie, în darea de marea ? Aici aproape că nici o concurenţă. Nicolae AIc-
du-şi şi ei ce-şi zieeu toţi io cît mai repede sub ascuţişul seamă se arată : nu se poate vorbi de sport de man, Rozalia Filip, EJisubela cialişti cu studii superioare, în
bagii : „De-ar aduco Dumne- securii spre a scurta /rhinu! „Pentru ridicarea pe o treap performanţă. llică, Andrei Klctt, loan Pă nnul 19GG numărul acestora a
zou pe răsculaţi aici, că de nu provocat de îngrozitorul spec tă superioară a sportului de Cit priveşte activitatea spor curar, toţi cei 129 de mun crescut la 39 MMAVCASm LIBER
va fi mai bine, mar rău nu tacol al uciderii tovarăşilor performanţă în Valea Jiului tivă de performanţă din raioa citori care au primit drept • Tentru obţinerea Unor t,
poato să fie". lor. Intre cei executaţi au fost este necesar să ne dublăm e nele Ilia, Sebeş, Alba, Haţeg, răsplată steluţe purpurii, producţii sporite, o atenţie tot
Intre 4-7 noiembrie răscoa Popa Mihail din Gelmar ; Ioan forturile în privinţa selecţiei, Brad este nesatisfâcătoare, lu nu fac un “secret din mun
la a cuprins întreaga vale a Ciurdariu, Adam Dânescu, depistării şi instruirii tinerilor, cru subliniat şi in conferinţele ca lor. Dimpotrivă. Me mai mare se acordă folosirii Miercuri 22 februarie
îngrăşămintelor chimice. In a
Mureşului. „Din Honot se pu loan Vinţan, Petru Olteanu, precum şi pentru crearea tutu care au avut loc. todele de muncă, felul in nul 1959, spre exemplu, s-nu
tea vedea toată marginea Pnvcl Bâcăinţan, David Mariş, ror condiţiilor de pregătire şi La toate conferinţele U.C.F.S. care îşi organizează lucrul, le fertilizat cu astfel (le îngrăşă
Transilvaniei in flăcări”, scrie Pavel Giula, Ioan Romoşan, participare la toate competiţi s-au făcut propuneri valoroase împărtăşesc întregului colec minte doar 270 ha., pentru ca gram interpretat de soprana
un martor al acelor împreju din Binţinţî ; Ioan Buciumau ile sportive". menite să ducă la îmbunătăţi tiv. In aceasta stă, în esen în anul trecut suprafaţa pe Adriana Codieanu şi tenorul
rări. din Geoagiu — Joseni ; Şte Interesante ni s-au părut şi rea activităţii de cultură fizică ţă, prestigiul fruntaşului, în care s-au aplicat îngrăşăminte Ludovic Spiess ; 13,00 „Cînlc-
In această situaţie, saşii din fan Dobra, Ianăş Ignat, Iosif aprecierile tovarăşului Virgil şi sport, s-au aprobat planuri ( dorinţa vie ca întregul co chimice să ajungă la 12.190 lan. cul apelor ţării" — poem pen
Orâştie, cuprinşi dc spaimă in Trif din Homorod ; Avon Stoi Rapcea, delegat la conferinţa de măsuri corespunzătoare. S-a lectiv să obţină succese. • O importantă dezvoltarea DEVA ; Primul an (lc căsni- tru solistă, cor şi orchestră de
faţa pericolului de apropiere, ca, Sofronie Cîndea, Avram raională U.C.F.S. Orâşlie. stabilit printre altele să se a- Este pe deplin justificată cunoscut şi sectorul vili-pomi- Ş ele (vinemalograful „Patria) ; Gheorghe Constinescu ; 13,30
au trimis în grabă cuvînt dc Cîndea din Ringhet; Adam )q- „Dispunem de condiţii mate eorde o mai mare atenţie acti bucuria muncitorilor, tehni col al cooperativelor agricole. Procesul profesorului VVcir Inlilniie cu melodia populai
răsculaţilor din satele de cob din Cigmâu şi alţii. riale bune, avem suficiente ca vităţii sportive din şcoli, asi cienilor şi inginerilor fabri ’ Numaî în perioada 19G4-190G („Aria"); SIMERIA : Fanto- şi interpretul preferat ; 15,00
peJle Mureş, spunînd că ei do Cu toate măsurile luate şl dre de specialitate şi mulţi ti gurarea unei discipline severe cii, prilejuită de înmînarea s-au plantat 3 vflâ“ de ~VitrVf: *-*nas Se dezlănţuie; HUNE Prelucrări dc folelo^i’.? 1.6(15.'
Voci tinere la microfon : Anda
resc să trăiască în bună veci cruzimile săvîrşile, setea de neri talentaţi cu care ne-am în rindul sportivilor, colabora distincţiilor de fruntaş în în pomi fructiferi pe 573 hectare. DOARA : Neveste periculoase Câlugâreanu şl Mihai Dumbra
nătate cu iobagii români, la dreptate şi libertate socială şi putea afirma. Cu toate acestea, rea cu celelalte organizaţii de trecerea socialistă. Bucuria • Dispunînd de condiţii fa („Sidoiurglslul") ; Oameni şi vă ; 21,00 Melodii-magazin :
sportivilor
masă, stimularea
care primiră următorul răs naţională a poporului român rezultatele sînt slabe. Pentru fruntaşi participanţi la între n-a fost numai a celor i 29 vorabile pentru creşterea ani | drapele seriile I şi II („Fla „Călătoriile lui Guliver" (re
puns : „Şî noi bobîlnenii, dim n-au putut fi înfrînte. a realiza mai mult este nevoie ceri, înlăturarea formalismu de muncitori care au primii căra") ; Umbrele strămuşilor luare) ; 22/20 Pentru iubitorii
preună cu foltcnii şi cu veci de pasiune în muncă, de o dă lui. creşterea răspunderii orga cu acest prilej o confirmare malelor, cooperativele agricole uitaţi („Constructorul"); CA- muzicii de cameră ; Sonata nr.
nii stăm po acea pace, dar Prof. VETURIA APOSTOL ruire totală. Ne-am obişnuit să nelor şi organizaţiilor U C .F S. în plus a hărniciei, ci a fie din raionul Alba au dezvoltat £ LAN ; Albii ca zăpada şi 2 în Re major pentru violoncel
dumneavoastră să ne daţi vo Orâştie ne lăudăm cu puţin şi mai ales cărui lucrător. Acest liant continuu acest sector. In pre cei 7 saltimbanci ; GHELAlî :
Cu ocazia conferinţelor raio puternic al colectivului s-a zent ele dispun de 9.201 cape ş Gustul mierci ; TEL1UC : Să- şi pian de Felix Mendelssohn-
nale şi orăşeneşti U.C.F.S. au. născut acolo, în fa\a maşini te taurine din care 2.333 vaci, [ i'itoarcle dc la trambulina ; Barlhokly.
fost alese noile organe de con lor, cind Nicolae Alemnn sau 3.39H capele porcine, 19.073 ca PETROŞANI ; Cei 7 din Tcba PROGRAMUL II : 7.35 Ar
ducere. s-au luat angajamente. Rozalia Filip, Andrei Bog pete ovine şi 8.088 păsări, faţă („7 Noiembrie") ; Giuscppc la cuşuri vesele ; 9,03 Concertul
Urmează să se treacă serios la dan sau Iudilha Comici, cînd de M.491 capete taurine din ca t* Varşovia („Republica'1) ; LU- pentru pian şi orchestră de
f p t tf.ii* m îfid m muncă in aşa fel incit regiunea cei pe piepturile cărora stră re 1.953 vaci şi 3.285 capele l’ENI : Aventurile tui Wcrncr Valentin Glieoi gliiu, solist com
10,05 Lectură
pozitorul ;
in
Hunedoara să se afirme şi din
acest punct de vedere, Iradu- lucesc steluţe de purpură, au porcine în anul 1904. _ Huit seriile [ şi If („Cultural”); premieră. Tudor Ursu : „Foaia
Cocody
din
pus mîna, alături de noul
I Gcntlcmcnul
• Pentru adăpostirea anima
cîndu-se astfel în viată sarci venit în fabrică, deschizîn- lelor au fost construite 105 („Muncitoresc") ; C.URABAR- de parcurs1'. Sică Alexandres-
Autenticele comori ale ar nile puse de partid în faţa du-i drum spre podiumul ce grajduri, 30 saivane, 13 îngrâ- _. Z A ; Vanilia Vanilii; l’ETRI- cu : „Un comediant şi o fată
iei populare, cu tot ce au ele A! Vlll-lea concurs al artiştilor amatori mişcării de cultură fizică şi lor mai buni. Este o semnifi şătorii şi 23 maternităţi. Au 0 LA : După mine canalii ; LO- dc familie" ; 10,41 Pagini din
mai pur şi mai frumos se dez sport. caţie aparte născută în zile fost construite de asemenea, NEA ; Lumină după julu- opere româneşti ; 11,07 „Amin
văluie, în aceste zile de iarnă, le noastre, cînd preţuirea 43 pntule pentru porumb şl 34 S zolc — în completare : Stăvili tiri.. amintiri..." cinlă Cristian
în adevărate expoziţii ale fol muncii a fost ridicată la gra magazii pentru cereale. rea torc.iţilor ; CRIVIDIA: Vasilc ; 11,30 Din ţările socia
liste ; 12,25 Din comoara fol
Simpronia Vladislav, profe
clorului românesc. Culese dc ţului s-au înlîlnit momîrlanii soara ce-a cules de pe melea PE SCURT dul superlativ al preţuirii, • Urmărind permanent în .locuri întrerupte — in corn clorului nostru : balada „Mio
pe Valea Frumoasei sau de din Baniţa şi Jieţ... acela de onoare. tărirea lor din punct de vede ii pictare ; Sinibrn oilor ; U- riţa" ; 13,30 Sonata nr. 18 în
sub culmile Retezatului, cobo- Am poposit duminică în Ţa gurile natale cele mai alese re economic, cooperativele a- V RICANJ : Procesul dc la si minor pentru pian de Hoydn
rîte din Apuseni ori dc pe Jii, ra Haţegului, in satul Bâleşti, flori ale folclorului local, a @ In ziua a doua a turneu S. POP grîcole din raionul Alba şi-au Nllnibcrg seriile I şl II ; (Măria Cristian) ; 14,00 Concert
cintul, jocul, versul, portul şi acolo unde vecinii din Ruşor urcat pe scena concursului să lui de volei al Armatelor prie (lupă o scrisoare primită sporit an de an fondul de ba r BARBATENl : Noaptea Xguu- de prînz ; 15,39 De ce? De
datina străbună şi-au dat mî- şi Pui au venit să se întreacă dea glas, prin vocea-i fluidă şi tene, ce se desfăşoară la Sofia, dc la corespondentul ză. Faţă de anul 1964, acesta l! nci ; PARO$ENI : Desene se unde ? De cind ?. In cuprins ;
na intr-o măiastră îmbinare in pori, joc şi cint cu localni melodioasă, cîntecului străbun. echipa Steaua Bucureşti a ob nostru Traion Opincariu a crescut cu peste 7.000.000 lei. crete ; LIVEZENI ; Legenda De ce nu c bine să umblăm
de frumuseţi. De citeva săp- cii. Artiştii amatori din Pui S-au întrecut in cînt Ioana Ni- ţinut o frumoasă victorie în- jn din tren ; ORAŞTIE ; Partizanii iarna cu copul descoperit? Ce
tămini, de cind s-a declanşat şi-au portretizat satul într-un coară şi Gheorghe Ciobanu, vingînd cu scorul de 3—2 for I in clmplc („Patria”) ; Culorile este fumul ? Cum sm îngri jim
(„Flacăra"); CU GIR:
luptei
cea de a opta întrecere pe ţa tablou melodios, înmănuncheat Vochiţa Dragomîr şi C.lieor- maţia bulgară T.S.K A. Cer- Q Cheile corului („Muncitoresc"); florile de cameră ? ; 10,00 Arii
veno Zname.
ră a formaţiilor artistice de intr-un program de brigadă : ghe Luţă, Eugenia Pogan şi din opere Interpretate de Si-
amatori, folclorul ardelenesc „Foicică trei smiccjc / A2i în Gheorghe Bitcă, tineri care au Q) In cadrul turneului In Winnctou seria a 11-n („7 No- monn Nlculcscu şl Elizeu Si
lombrle"); ALBA IULIA
C‘ă-
colindă satele de la un capăt salba ţării melc, / Pc fir mîn- îndrăgit cînlecul local şi du ternaţional de tenis de masă J lătorul cu baguj — în comple ni ulescu ; 17,30 „Mîndra mea
la altul, îmbiind spre cămi dru aurit/Din belşuguri îm venit să-l transmită, să-l fa de la Moscova, s-au încheiat tare ; Do ziua mamei („Victo- floare aleasă — emisiune de
nul cultural, în fiecare zi de pletit / Prins c-n minunat şi că cunoscut tuturor. competiţiile pe echipe. Selec rla"); Un şoarece printre bur cînleee şl jocuri ; 17,40 Croni
sărbătoare, sule dc localnici. rag/Şi sătucul nostru drag”. întrecerea de la Bâieşti a ţionata României s-a clasat pe ii baţi („23 August") ; ZLATNA : ca literară de Ion Dodu Bălan.
Patruzeci şi două de sale Opt interpreţi, fete şi flăcăi, reliefat, o dată cu acea paradă primul loc în turneul mascu Prea tîrziu ; TEIUŞ : Dra Gheorghe Bnriţ — monografie
şi-au trimis, duminică, solii la au vorbit despre sătucul lor a cîntecului, jocului şi portu lin, învingînd în meciul deci gostea este interzisă — în de Vaslle Neţea ; 17,50 Pogîni
cele 15 centre în care s-au a drag care trăieşte vremea îm lui, interesul şi pasiunea cu siv cu 5—2 echipa U.R.S.S. 4, completare : Autobiografic ; din opereta „Voievodul ţigani
nunţat fazele intorcomunale. plinirilor de azi. Alte opt fete care tinerii din satele haţega- |La feminin a cîştigat echipa SEB EŞ; Nu sint copaci pc lor" de Johann Slrauss ; 19,05
 u coborît la Rişculiţa şi din Ruşor au adus în brigadă ne au păşit in noua confrun U RS.S. H, urmată de U.R.S.S. stradă („Sebeşul") ; Povestea Cleliil „Figuri şi momente din
Tomeşti tulnicarii din Bulzeş- bucuria oamenilor ce se pre tare artistică. Iar dacă aici s-a I şi Cehoslovacia. Echipa 5j prostiei melc („Progresul"): Istoria muzicii româneşti" ;
tii de Sus şi Ribiţa, de pe Va gătesc să-şi dea votul celor simţit, pe alocuri, o notă de României a ocupat locul 5. APOLDUL DE SUS : Mlnuna- Paul Constaullnescu ; 19,30
lea Mureşului au venit la Ciu- mai harnici gospodari, iar bă- timiditate, de nesiguranţă In primul tur ol probei de _ ta Angelica ; BRAD : Dragostea Noapte bună, copil : povestea
gud şi Sîntimbru oamenii ves ieştenii au înmănuncheat, în chiar, aceasta s-a datorat or simplu femei, Maria Alexan $ învinge : HAŢEG : Triumful „Renul Blană creaţă" ; 20,05
titelor podgorii, de pe Strei a cînl şi vers, viaţa nouă a co ganizatorilor întrecerii, cărora dru a învins-o cu 3—0 pe Li- lui Robin Ilond — în comple Pagini din opera preclasică
poposit la Batiz un adevărat munei lor care s-a aliniat pe li se cere, la viitoarele întil- bov Grisina (U.R.S.S.). La mas tai e r Oraşul care iubeşte; „Fratele îndrăgostit" de Per-
ansamblu folcloric sosit din orizontala aşezărilor rurale nirî, mai multă preocupare, culin, în turul doî, jucătorul K! ILfA ; Repulsie ; golesi ; 20,30 Teatru radiofo
nic : Ciclul „Maeştri ai
dra
Sincrai şi Grid, din Streisîn- ce-şi scaldă chipul în lumina grijă şi sprijin. român A. Reli, l-a eliminat cu Oră de educaţie fizică la clasa a X-a de la Liceul din maturgiei universale ; Willlam
georgiu şi Batiz, pe Valea Jie- bunăstării. LUCIA LICIU 3—0 pe S. Lutte (Danemarca). Cugir,
Spectacole Shakespecre : „Romeo si Julie-
tn".
HAŢEG : Concert de muzica
asemenea condiţii, costă, nu
Interesant este faptul că atît
Cartoforii glumă. colţii lui Toc Dumitru, cit şi plecat Ia ora 18 din Hunedoa cidivist veteran. Ultima oară ® populară susţinut dc Orchestra televiziune
populară „Taraful Goi’Jului"
ra. O cetăţeancâ, protejata şo
ai complicilor săi Tomescu A ferului, s-a aciuat în faţă şi... a ieşit de la „răcoare" în iu Jjj dîn Tg. Jiu.
lie anul trecut. De cînd a Ie
mici •
Pentru
18,00
coi
Cînd a pus stăpînire pe ei Lupul, cioban la oi vram, Olaru Ioan şi Coman dâi cu gura. Să scoată bilet ? şit însă, a devenit supersti „ A.B.C.... De ce "? ; 18,25 Pen
Ioan, nu s-au rupt nici in bu
patima jocului de cărţi ? Pre teliile de aragaz, nici în sacii Nici vorbă. Taxatoarea nu s-a ţios. Are oroare mai ales de tru tinerelul şcolar: „Neobiş
cis, nimeni n-ar putea să spu de ciment, ci în sticlele cu omorît nici ca cu fiica. Doar cifrele fără soţ. De aceea nici M o nuita călătorie în lumea căr
nă. Fapt este însă că asul de Dumitru Toc avea apucături rachiu ale magazinelor ali n-o să păgubească DR.T.A. n-a vrut să se oprească la ţilor" ; 18.50 Publicitate ; 19,00
treflă şi ceilalţi aşi, dame şi de lup mni de mult, de pe mentare nr. 3 şi 5, dc unde dacă un călător nu-şi va plă „trei". A făcut ce-a făcut şi PROGRAMUL I : 5.0G Pro Telejurnalul de seară ; 19,20
valeţi nu le dau pace de loc. cind fusese angajat ca paznic aceştia se înfruptau în nopţile ti biletul ! Mai grav e faptul cînd i-a venit bine s-a lansat gram muzical de dimineaţă ; Buletinul meteorologic ; 19,23
Cum au un pic de timp liber, la I. M. Barza — uzina de cind erau de... pază. Şi s-au că a trecut nepăsător pe lîngă în cursa pentru cucerirea lui 6,15 Actualitatea agrara ; Ru O invitaţie pentru cei care
se pornesc pe joc. preparare. Dar cel care l-au rupt aşa de tare, incit s-au ea şi controlorul Roman Bor- „palm". Credeţi că î-a fost brică de veşti. Specialiştii re n-au vizitat.. .Goloştii ; 19,40
Dar să vl-i prezentăm. Sînt prins atunci mîncind „o oa trezit chiar şi cei ce ii anga deanu. Iar cînd un călător i-a uşor? Pentru aste a trebuit să comandă. Buletin agro-meleo- Aventurile lui Robin Hood ;
patru „flăcăi", sau cum s-ar ie" şi-au zis că pentru alîta jaseră. Aşa s-a aflat povestea arâtat-o, a răspuns : ptndeascâ pînă numita J. C. rologic ; G.45 Emisiune pentru 20,10 „X, Y, Z“ ; 20,30 Film ar
— Păi... să vezi, e soţia şofe
zice la poker. un careu de va lucru nu merită să facă tără cu lupul care a fost angajat a lipsit de acasă. Apoi. a spart pionieri ; 7,39 Călător ind pe tistic : „Lumea marc a celor
leţi : Lazâr Coslicâ, Ilie Pe boi. Aşa se face că, schim- cioban la oi. Acum îşi roade rului. Ba nu... e salariată Iu geamul şî a pătruns in încă aripile melodiilor ; 8,10 Piese mici". O producţie a studiouri
lor poloneze ; 22,05 Estrada ti
autobază, Ba e...
trul, Ambrozie Vraciu şi Con bindu-şi complet blana, Toc ghearele după gratii. pere. Acolo a căutat pînă a folclorice de vir tuozitate ; 8,25 nereţii ; 22,35 Telejui nohil de
stantin Resiga. Toţi lucrează Dumitru a reuşit să se stre Pinâ la urmă, controlorul găsit 10.000 de lei pe care i-a Moment poetic — interpretat
la I. M. Deva, in diferite me coare pe lingă nişte „guri „Protejata" Bordeanu a recunoscut că de luat. După aceea a trebuit să de Ala Tâutu ; 8,30 La micro noapte ; 22,45 închiderea emi
siunii.
fapt el a trecut-o cu vederea
serii. Cînd iau salariile mai căscate'' şi să se angajeze la pe „protejată" pentru că aşa iasă tot pe fereastră, să se fon, melodia preferată ; 9,30
ales, atunci să te ţii. Nu mai paza civilă contractuală. Vă- i-a spus să facă un alt con strecoare pe străzi lăturalnice, Sfatul medicului : Reguli de
au nici noapte. Ultima partidă zîndu-se „cioban la oi", lu Autobuzul, după cum ştim, trolor care se afla în uuLo iar in zilele următoare sâ-i fie igienă în colectivităţile de co
nocturnă au făcut-o într-un pul nostru a început să-şi as- c al statului El circulă zilnic semnalată prezenţa undeva pe pil ; 10,03 Lucrări corale dc
autobuz. Ce vă miraţi 7 In au cutâ dinţii. împreună cu alţi pc ruta Deva-Hunedoara şi buz, şî anume Carol Benkerl.. la Blăjeni Acolo a mai dat Nicolae Ursu ; 10,15 „Glas de
Ce mai. autobuzul statului,
tobuzul care i-a transportat la cîţiva ,,lupi“ pripăşiţi pc-aco- retur. De obicei, toţi cei ce se dar conlroloi ii cu parlea lor! vreo 8 lovituri. doină fermecată" program dc PENTRU 24 ORE
domiciliul lor din Vulişoara. lo, a dat iama în „turma” ce-i urcă îşi plătesc biletele. Sînt Că doar de-aia sînt contro Acum c liniştit. E recidivist cîntece şi jocuri ; 10,30 Emisi
şi pc care nu l-au părăsit fusese repartizată. Mai înlii însă şi unii sau unele, rude lori... de bilele. de-a patra oară. De nu i-ar une literară pentru şcolari : O Vreme închisă şî umedă, cu
pînă dimineaţa. Cînd s-au dai şi-au înfipt colţii în trei bu mai apropiate, mai îndepăr căşuna însă faptul că a fost vizită la Muzeul literaturii cerul noros. Vor cădea preci
jos dîn maşină erau albi Ia fa telii de aragaz, apoi în altele tate sau pur şi simplu cunoş condamnat Ia numai cinci ani române. Cărţi noi apărute în pitaţii sub formă dc ploaie, iar
ţa, cu ochii duşi în fundul patru, de acelaşi calibru. După linţe de-a)e şoferului, taxato Superstiţiosul închisoare corecţionalâ... Editura tinerelului ; 11.20 în legiunea de munte ninsoare.
Limba noastră ; 12,10 Pr ogram
capului şi... unul dintre ei. La ce banii din vînzarea butelii rului sau chiar controlorului Rubrică redactată de susţinut de ansamblul Uniunii Vînlul va sufla moderat, cu
lor au fost cheltuiţi pc bău care „uită” să scoată bilete C»H. PAVEL intensificări temporale din
zâr Costică, mai uşor la buzu Generale a Sindicatelor, diri vest şi nord-vest. Temperatura
tură, lupii şi-au înfipt colţii Un astfel de caz. s-a petre Bexa Nicolae din Brad arc cu sprijinul colaboratorilor
nare cu 1.100 de ici Ce să-i în nişte saci de ciment dtn de cut în seara zilei de 20 februa pînă acum trei condamnări la şi corespondenţilor jat de Victor Popeseu ; 12,40 staţionară, ziua va fl cuprinsă
faci, o noapte în autobuz, în pozilul de tranzIt-Brad. rie a.c. în autobuzul care a activ. Cum s-ar zice, e un re t voluntari Succese peste hotare ale artei între 4 şl 9 grade, iar noaptea
între —2 şi -f-3 grade.
interpretative româneşti : pro-