Page 73 - Drumul_socialismului_1967_02
P. 73
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIT! VA !
Bariera albă
Institutul de la
In to i c u r s u l zi le i v r e m e a a d e s u le ti t, le -a s p u s c l o r t a c i
lost m o h o r i l u G e r u l s e î n m u lor. Fundulea la un
F or (a s li h in ic ă a naturii
iase şi pi râie le au î n c e p u i să s-a
c u r g ă p e p o v i r n i ş u l a b r u p t al d e z l ă n ţ u i t p a r c ă d i n a d i n s p c s l c
m u n t e l u i S e a r a la c a b a n a d i n a n o n i m a aşezare f o r e s t i e r ă d in deceniu
p a r c h e l u l G u r a A p e i , s l r i n ş i in m u n ţ i i R e t e z a t A v a l a n ş e m a ri
ju r u l a p a r a t e l o r d e radio, fo d e z ă p a d ă a u lost I r o ie n il c p e
restieri/ d ă d e a u p r o n o s t i c u r i li n i i li n ie i d e - a l u n g u l a 20 d c de activitate
d e s p r e s l a r c a v r e m i i. h m Pe u n e l e p o r ţi u n i, b a r i e r a
a lb ă d e p ă ş e a 2 m e t r i l a ă l l i m e .
— A s c u t f a f i - m n p e m in e , zi s e
P e tr u M o i s c s c u . La n o a p t e o să O r i c e l e g ă t u r ă c u „centrul*' e r a Cu prilejul împlinirii unui
în tr e r u p t ă . D ir z e n ia , cu ra ju l,
n in g ă z d r a v ă n . deceniu de activitate a Insti
î n a l t e l e ca li lu li m o r a l e a l e f o
C a d in se ni n , s- a st ir nit un tutului dc cercetări pentru
ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA Al P.C.8. SI AL STATIflJI fOPULAB REGIONAL v i n i p u t e r n i c c e î n v o l b u r a z ă r e s ti e r il o r Ion Ş t e l ă n e s c u . Inşii cereale şi plante tehnice de
p a d a şi Ic p ă t r u n d e a p î n ă la M i l u c ă , l o a n D u m u l c s c u si D u Ja Fundulea are loc o sesiune
m it r u S l o i a s - a u m a n i l e s i a t In
os. „ D a c ă v i a t u l nu s e o p r e ş t e , de referate ştiinţifice. La lu
a c e s t e m o m e n t e g r e l e m a i p r e g
In c î t e v a o r c v o m fi î n z ă p e z ii i" , crările care au început mier
na nt c a o r i c î n d
g i n d e a Io n F in lin ă , ş e l u l s e c curi dimineaţa participă aca
N u s - a u rostit v o r b e
ANUL XIX . NR. 3778 JOI 23 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI ţi e i c ăi l e r a t c f o r e s t i e r e d e la F o r e s ti e r ii s - a u in ( c le s mari. demicieni, specialişti de la
m a i
I.F. H a l e q . Consiliul Naţional al cercetă
m ult d in p r i v ir i şi g e s t u r i . Şi,
— T r e b u i e să a c ţ i o n ă m u n iţ i rii ştiinţifice, din institute de
c a t o a t e a d e l e d e e r o i s m c o t i
şi h o l â r i t i alt lei v o m oven m u lt cercetări şi de învăţămînt a
dia n . a c l i u n c a d e d e z u p c z i r c s-a
d e s l ă ş u r a t p e tă c u te . F ie c a re gricol superior, din staţiuni
experimentale.
Inerţia - stavilă în calea Bucuria d e l o c uş or . e r a te losif Banc, vicepreşedinte
d in e i şt ia e ă a te î n c u m e t a la
La deschidere au luat par
o t r e a b ă a ş a d e m a r e nu
al Consiliului de Miniştri, Ni-
...Cind s e a ş t e p t a u m a i p u ţ i n
colae
Giosan,
preşedintele
muncii
si lă t ă să b ă n u i a s c ă m ă c a r ,
Ic
tn p a r t e a
tn /ă rit u ri.
s o s i s e r ă
Necula.
Gheorghe
culturii.
c e a l a l t ă a m u n t e l u i d e z ă p a d ă Consiliului Superioar al Agri
prim-secreiar al Comitetului
a c ţ i o n a u in front c o m u n
to ii
îmbunătăţim activităţii r iil e , d î n d p a r c ă d e e c o u l d e p o z i t u l final, b ri g a d ie r i, p ă d u rate a fost prezentat de Tibe-
P u ş c ă l u r a a ic n i t s c u r t şi
regional Bucureşti al P.C.R.
m u n c i t o r i i s e c ţ i e i C.F.F., c e i d i n
Bilanţul activităţii desfăşu
î n f u n d a t .
M u l t i p l i c a t ,
s-a r ă s p î n d i t în t o a t e g a l e
rari s ilv ic i, l u c r ă t o r i i d e la LF.
riu Mureşan, directorul insti
v e s t e
H a ţe g . In c î t e v a zile d r u m u l e
B a r z a
m i n e r i l o r d e la J.M.
ra liber. Ini U n ir e a a losl o e x tutului
c ă la s f i r ş i l u l s c h i m b u l u i v o r In cadrul sesiunii sint pre-
p l o z i e d e b u c u r ie , e m o ţ i o n a n t ă
t r ă i b u c u r i a u n e i d u b l e s a zenlale comunicări ştiinţifice
şi m ă r e a f ă In s i m p l i t a t e a ci. A despre rezultatele experienţe
constructorului d i n e c h i p a c o n d u s ă d e P e t r u c ai c u b u ş t e n i El e r a u n s e m n lor efectuate anul trecut.
T i m p u l s - a
s c u r s
ti s f a c ţ i i .
c o b o r i t a p o i p r i m u l t r e n î n c ă r
n e b ă g a t î n s e a m ă .
M i n e r i i
(Agerpres)
al b i r u i n ţ e i o m u l u i a s u p r a n a
B o t i c i , d ă d e a u r e p l i c ă h o t ă -
turii.
r î t ă ortacilor lo r d i n f o r m a
ţ i a c o n d u s ă d e V i o r e l R u s a n - S. TRUŢA
d a I n c e l e l a l t e f r o n t u r i d e
In aprilie 1966 s-a bătut pri pentru a realiza obiectivele şl ţiune a apei în incinta est". Nu l u c r u , î n t r e c e r e a c o n t i n u a cu
mul ţăruş la lucrările de su valorile aferente primului tri ştim dacă această afirmaţie s-a t o t a t i t a e n t u z i a s m .
prafaţă de Ia noua mină ce se mestru. făcut din dorinţa de a conso ...La ie ş ir e a d i n s c h i m b ,
va deschide Ja Livezeni Deci, Pornind de la relatarea bene lida paravanul cauzelor obiec d r u m e ţ i i n e o b o s i ţ i ai a d i n c u -
c o n s t r u c t o r u l , şantierul ficiarului să încercăm să fa tive sau (ne iertaţi) din necu r ilo r , s - a u i n t i l n i t in ş e d i n ţ a Actualităţi hunedorene
T.C.M M. Valea Jiului, are de cem mai multă lumină in pă noaşterea temeinică a situaţi d e g r u p ă s i n d i c a l ă O r d i n e a
efectuat lucrări în eonlinuare. ienjenişul scuzelor invocate. A ei Beneficiarul a afirmat toc d e z i a f o s t s c u r t ă d a r b o
Din programul său le desprin nul 1966 s-a încheiat fără a fi mai contrariul, oferindu-ne g a t ă în s e m n i f i c a ţ i i . S - a u d e chinat alegerilor dc deputaţi în
dem doar pe cele care sînt pla chiar o situaţie din care reie s e m n a t 51 d e e v i d e n ţ i a ţ i ai l u A apărut broşura sfaturile populare comunale.
nificate a fi incepule în pri şea clar că lucarea este finan nii i a n u a r i e , a u f o s t i n m î n a t e MontAjuI a fost precedat de
mul trimestru din 1967: dru ţată!? d r a p e l e l e p u r p u r i i c e l o r m a i fntilnirca sătenilor cu o brigadă
mul de acces, caplarea şi con Reluind afirmaţia tovarăşu b u n e b r i g ă z i şi e c h i p e . „Regiunea Hunedoara" ştiinţifică.
ducta de aducţiune, organiză lui Cioc. potrivit căreia «vii D a r b u c u r i a n - a f o s t n u Montaje literare similare au
rile de şantier pentru incinta Imperativul primului toarele stadii fizice sînt peri m a i a lor S a t i s f a c ţ i a d a t o r i e i fost organizate, incepînd de
auxiliară est. Din situaţiile e- clitate din cauză că nu-s cre i m p l i n i t e a u t r ă i t - o şi c e i In cadrul planului de tipări duminică pînă ieri, în 7 comu
xislente la şantier ni se relevă, trim estru: ate condiţii pentru lărgirea c a r e i n i n t r e c e r e a s o c i a l i s t ă turi al Comitetului regional dc ne din regiune, iar în alic 10
deloc plăcut, că pînă la data de frontului de lucru" am zice că, din anpl t r e c u t a u o b ţ i n u t partid, destinate a veni in aju Aşezări rurale au fost prezen
10 februarie ac sarcinile pla 25°|0 din planul deocamdată, viitorul acesta de c e l e m a i f r u m o a s e r e z u l t a t e torul celor cc desfăşoară mun tate simpozioanele : „Republi
nificate n-au fost realizate. In pinde in primul rînd de con f i i n d d e c l a r a ţ i a c u m J r u n ta ş i. că politică de masă in campa ca Socialistă România spre noi
ianuarie restanţele însumează anual de investiţii structor şi de preferinţele lui. N u m ă r u l lor e m a r e . M i n e r i i nia electorală, ieri a ieşit dc
81 000 lei, iar în prima decadă care nu înţelege sâ lucreze A c s , sub tipar broşura „REGIUNEA culmi ale progresului şi civili
din februarie 107 000 lei. conform planului stabilit de co V a s i l e S t r ă u ţ , M i h a i HUNEDOARA- — 1967. Con zaţiei", „Adolescenţa în aten
— Condiţiile de muncă au mun acord cu beneficiarul. O B l a g B o ta , d i n s e c t o r u l 210 cepută pe capitole, broşura cu ţiA părinţilor", .România in
fost foarte grele, se justifica primă consecinţă se constată M u s a r i n , i n o v a t o r u l V i o r e l prinde principalele realizări cifre şi fapte", .Trecutul istoric
tovarăşul Dumitru Cioc, ingi predate cele 44 de obiective S i d a , m u n c i t o r i i G h e o r g h e înfăptuite de oamenii muncii şi cultural al oraşului Orăştie"
şi „Tineret, năzuinţe, idealuri".
restante. înseşi indicaţiile or
ner şef al şantierului. Frigul ganelor centrale prevăd ca din chiar in domeniul efectuării lu O m e i a , N i c o l a e Ct'rco, L a z ă r din regiune, in ultimii ani.
nu ne-a permis să lucrăm cu fondurile de investiţii alocate S i r b i t ... precum şi perspectivele dc
randamente sporite. N-am pu să se asigure mai întîi banii ne A. OARGA I. DRAGOMIR Sub lama Herăstrăului mecanic, falnicii copaci din pădu dezvoltare in lumina sarcini Preţuire
iuţ nici să ne desfăşurăm mai economist rea seculară a Rugînosuluî (I.F. Hunedoara) sint culcaţi Ia lor stabilite dc Congresul al
mult. In momentul de faţă lu cesari pentru lucrările neler- (Continuare In pag. a 3-a) pămint in citcva minute. Foto : V. ONOIU IX-lea al partidului şi plenara In aceste zile, caseriile sta
minale, apoi pentru cele
in
crăm la drumul de acces şi a continuare şi abia în cele din C.C. al P.C.R. din decembrie ţiilor C.F.R. de pe raza R C.M.
menajarea definitivă a terenu urmă să fie finanţate lucrările 1966. Sînt redate pe larg as Petroşani şi Simeria fac cu
lui Am vrut să începem lu noi. Ca alare, acum toate for pecte ale dezvoltării industriei greu faţă numărului mare de
crările la captare şi aducţiu- ţele constructorului sînt am şi agriculturii, învăţământului, solicitanţi. Manevranţi, acari,
nca apei pentru incinta est. plasate pe acesle obiective, se ştiinţei şi culturii, precum şi revizori de ace, impiegaţi de
ne-am gindit şi la incinta prin munceşte cum se munceşte ale ridicării nivelului dc trai. mişcare, toţi cei care au stat
cipală N-am avut finanţare, fpînă la 15 februarie 1967 nu DRUMUL SPRE CONFORT Un capitol special este consa de veghe la siguranţa circula
aşa că... s-a predat nimic), fără a se crat înfloririi satelor liuncdo- ţiei feroviare, primesc drept
Dar eu consider că pericolul realiza insă indicatorii econo- rcnc. răsplată premii speciale pen
mare nu va proveni în viitor mico-finaneiari doriţi In aces Broşura mai cuprinde o bo tru muncă ireproşabilă presta-
din nerealizarea acestor volu le condiţii constructorul soli gată ilustraţie, conslind in fo lă anul trecut.
me valorice, uşor dc recuperat cită, arde de nerăbdare să i se tografii şi grafice sugestive, Suma recompenselor ce se a
altădată, ci din faptul că deo deschidă noi fronturi de lucru. din toate domeniile dc activi cordă este de aproape 1.000.000
camdată nu-s create condiţii In cazul in speţă el doreşte să tate. lei. Feroviarii îşi reafirmă şi
pentru lărgirea frontului de lu atace incinta principală unde cu acest prilej hotârîrea lor
cru. Noi ne-am pregătit; avem volumul mare al mişcărilor de In obiectiv: confruntări, păreri de-a asigura un transport ra
oameni, utilaje şi mecanisme... Concurs „Cine ştie pid, ieftin şi sigur
Beneficiarul este însă cu to terasamente permite mecaniza EMIL CREŢU
rea lucrărilor, creînd posibili
tul de altă părere. Indepârtind tatea obţinerii unor producti şi propuneri privind simţul gospodăresc * ii operator dc manevră
vălul acestei relatări destul de vităţi ridicate, care ar putea zootehnie, cîştigă
evazive, inginerul şef cu pro sâ echilibreze oarecum situaţia
bleme de investiţii de la creată acum Este o dorinţă ca al edililor oraşului Deva Azi. la Bâcia arc loc un Activităţi instructive
C C.V.J. ne-a declarat cu totul re, deocamdată, nu poale fi concurs „Cine ştîe zootehnie,
altceva: „Imî pare râu că tre îndeplinită tocmai datorită fap Zilnic, la clubul „Siderurgis-
buie să afirm lucruri contra tului că anumite documentaţii cîştigă" organizat de căminul tul" din Hunedoara sint orga
dictorii spuselor executantului. sînt la proiectanţi spre refa cultural din localitate în cola nizate activităţi cultural-educa-
O fac nu alît din dorinţă po cere, iar actele de expropriere nul acesta vom primi 12 auto zile Griviţei, Plevnei,- George borare cu conducerea coopera tive deosebit dc instructive
lemică, cit din necesitatea de Sîntcm martorii unor trans slrui numai in anul 1967 in- buze noi şî am mai cerut su Enescu, Crişan, Horîa şi alte tivei agricole. Participă 6 con pentru participanţi. Azi, aici
a clarifica cîteva lucruri S-a a terenurilor se găsesc la avi formări continue. Statul nos că 620 apartamente. două plimentarea cu încă zece. le. curenţi, îngrijitori din sectorul va fi prezentată expunerea
zare, la organele centrale
zootehnic al unităţii.
pornit de la început cu nerea- tru alocă sume mari pentru a şcoli cu cile 16 săli dc clasă, Din răspunsurile primite .re Privind starea străzilor, to „Mărturii din trecutul istoric
lizări fiindcă socotelile con In goana după lucrări cu crea oamenilor muncii un grad un complex comercial şi alte zultă că factorii de răspunde varăşul Oclavinn Enăşescu al poporului român pe harta
structorului, făcute în exclusi productivităţi ridicate con cit mai înalt dc confort. Să edificii social-cullurale de in ne-a spus : Acţiuni culturale regiunii Hunedoara". Expune
vitate pentru el, n-au ţinut sea structorul n-a lucrat la drum privim cu numai cîţiva ani in teres obştesc. Sint lucruri care re de la I.G.O. Deva se frâ- Intr-adevăr, străzile oraşului rea este urmată de filmele do
ma şt de posibilităţile noastre. în ianuarie şi nici in prima de urmă oraşul Deva. Localnicii umplu de bucurie inima fie mîntă prea puţin pentru îm sînt desfundate Este o proble- cumentare „Pîrînul cîntă",
La început şantierul T.C.M M. cadă din februarie. Ar fi vrut ştiu prea bine. Era un oraş cărui cetăţean bunătăţirea transportului în la sate „Planeta enigmelor", şî „Opiul,
şi-a stabilit un plan în care a să efectueze rigolele, afirmînd mic, cu clădiri vechi. Deva de Cu toate acestea, in oraşul comun. In fond aici sînt defi Anchetâ realizată dc: prietenul nostru". In continua
cuprins o seamă de lucrări pre că .dacă se voi deteriora le astăzi arată cu totul aMfel. Deva se manifestă o serie de cienţe mari privind organiza V. ALBU Cadrele didactice de la Li re va fi prezentat programul
ferenţiale, care să-i asigure vor reface în primăvară', lu Din fondurile statului s-au deficienţe de ordin gospodă rea muncii, alît pe traseu cit GH. JURCA ceul din Cugir au prezentat, la joii tineretului.
realizarea unor productivităţi cru pe care dirigînţii de şantier construit peste 3.000 dc apar resc, care nemulţumesc pe lo şî în garaj. căminul cultural din Săliştc, GHEORGHE VOICU
ridicate, fond de salarii cores nu l-au admis. Se putea to tamente în blocuri, la parte calnici. Pentru a le scoate în Pînă la urmă, tovarăşii cu (ConfiDuare In pag. a 2-a) un montaj muzical-literar în corespondent
punzător etc. Mă rog, o seamă tuşi munci la patul drumului. rul cărora funcţionează zeci evidenţă, redacţia ziarului nos care am discutat au recunos
de socoteli cărora n-ai ce le Frigul nu ar fi împiedicat e- dc magazine. Grija pentru tru a organizat o anchetă pu cut că . reparaţia maşinilor se
reproşa In prima vedere. Tn fecluarea săpăturilor pentru a crearea unui confort deosebit blică cu prilejul căreia au face cu intirziere din cauza 9 — : ----------------------
realitate noi n-am putut ţine ducerea acestuia la cotă; Dar nu s-a oprit aici. La Deva fost consultaţi sute de cetăţeni. lipsei de mecanici şi piese de
cont de ele din cauza unor mo cine sâ fi lucrat aici? Condu s-au construit un mare com Rezultatele ci le publicăm in schimb Cine oare trebuie sâ Incepînd de azi, în ziaruB nostru
dificări de proiecte şi avizări cerea şantierului, potrivit rela plex dc deservire aparlinind ziarul de faţă. se îngrijească de aproviziona
ce trebuie să ne parvină pe tărilor făcute de dirigintele lu cooperaţiei meşteşugăreşti, ci re şi sâ angajeze mecanici com
parcurs de la organele centra crării, n-a repartizat oameni. nematograf, stadion. Au fost petenţi Ja I.G.O ? veţi putea urmări săptămînal:
le. De aceea, ţinînd seama de Al doilea argument adus în Apel prelungit Cit priveşte construirea sta
toate greutăţile am modificat, vederea motivării nerealizării asfaltate străzi, a apărut un ţiilor de autobuze, propuse de
de comun acord, planul ini sarcinilor planificate era „ne- nuu centru modern. Iar dacă localnici, am primit următorul T T
ţial. l-am restructurat, asigu- deschiderea finanţării pentru privim in viitorul apropiat, Cum este şi firesc, cetăţenii răspuns de la tovarăşul Oc- EXA
rindu-î lot ce-i este necesar lucrările de captare şi aduc vom afla că aici sc vor con- oraşului apelează la mijloa (avian Enăşescu. preşedintele
cele de transport in comun Comitetului executiv al Sfatu
pentru a se deplasa de la un lui popular al oraşului Deva :
— Vom construi şase staţii
loc la altul. Acest transport de aulobuze în punctele cele NET
CARNET ELECTORAL esle asigurat de maşinile mai aglomerate ale oraşului.
I.G.O. In prezent însă, el nu
la care participă ingineri, tehnicieni, maiştri,
se ridică la nivelul cerinţelor.
de maşini din regiunea Hunedoara.
trul II.
Iată cîteva păreri ale călăto Ele voi fi instalate în semes muncitori cu înaltă calificare şi alte cadre leh- beneficiarii produselor unităţilor constructoare
rilor : nico-economice, activişti de partid, sindicat şi Aşadar, prima întrebare:
ţ In alegerile de deputaţi Petru Bocşa, artificier la U.T.C. de la Combinatul siderurgic Hune Un calcul estimativ arată că dacă
pentru sfaturile populare co E. M. Deva : Autobuzele nu Traumatismele doara, Uzina „Victoria" Câlan, Uzina me
munale care vor avea loc la vin la timp, nu opresc in toa canică Cugir, Uzina „30 Decembrie" Cugir, pierderile de metal înregistrate in
5 martie a.c., au fost desem te staţiile, iar atunci cind ie Atelierele de reparat material rulant din cursul lunii ianuarie la O.S.M. nr.
naţi în regiunea noastră 3.701 şim din schimb avem neplă străzii Simeria şi Uzina de reparat utilaj minier
candidaţi ai F.D.P. Numărul cuta surpriză să vedem că în din Petroşani. 1 de la C.S. Hunedoara se vor men
tor este mai mare cu 445 faţă Joc de patru maşini, vin două. La ora actuală, in oraşul Examenul are drept scop rezolvarea unor ţine tot timpul anului, în final, va
de cel de la alegerile similare Vă închipuiţi ce aglomeraţie Deva sînt puţine străzi care sâ probleme în legătură cu îmbunătăţirea muncii
din anul 1965. se produce. Apelul nostru re nu fie sparte, „traumatizate". dc concepţie şi cercetare pentru ridicarea ni loric, ele se vor ridica la circa
petat de a se lua măsuri nu Pe unele, pur şi simplu nu se velului calitativ al producţiei; modernizarea 1.700.000 lei. Adăugind la această
Q Cu prilejul desemnării este luat în seamă". poate circula Toţi sparg şi ni proceselor tehnologice in scopul creşterii pro
candidaţilor F.D.P. pentru ale Ing. Ion Hăieşu de la E.M. meni nu mai repară la loc. Pe ductivităţii muncii şi imbunătăţirii calităţii sumă şi valoarea pierderilor de la
gerile de la 5 martie, au luat Deva: .Eu am sâ dau un sin strada Braniştei am discutat produselor; îmbunătăţirea programului şi ur O.S.M. nr. 2 ne putem da seama ce
parte la adunările organizate gur exemplu. In ziua de 12 cu locatara Marîa Dragnea. mărirea producţiei pe întregul flux tehnolo
pe circumscripţii electorale februarie a venit doar o ma — Bine că se interesează gic: întărirea asistenţei tehnice (creşterea ro rezervă importantă stă la indemîna
167.317 cetăţeni. Dintre aceş şină pentru a transporta mun cineva şi de strada noastră J lului maistrului ca organizator şi conducător colectivelor de oţelari pentru creşte
tia, 12.373 au luat cuvintul şi citorii ieşiţi din schimbul III. Au fost săpate pe- ambele direct al producţiei; inginerul — om de con
au făcut 1 107 propuneri. Ele Astfel, mulţi dintre ei au fost părţi şanţuri pentru introdu cepţie); aprovizionarea tehnico-matcrială la rea producţiei de metal şi a eficien
se referă în special la organi nevoiţi sâ meargă pe jos pînă cerea cablului electric. Aceas nivelul cerinţelor; folosirea deplină a capaci ţei economice a activităţii lor. Su
zarea acţiunilor de muncă pa în oraş Apoi, de multă vre ta s-a întimplat acum 7 luni tăţilor de producţie existente şi atingerea pa biectul nostru de examen este ur
triotică pentru executarea u me se discută despre înfiinţa Nimeni nu s-a mai îngrijit să rametrilor proiectaţi la instalaţiile noi; moder
nor lucrări de gospodărire mai rea unor staţii de autobuze niveleze şi să refacă trotuare nizarea agregatelor şi instalaţiilor, în vederea mătorul: CUM POT FI EVITATE
bună şi înfrumuseţare a sa unde să fim feriţi de intempe le. obţinerii unor producţii sporite şi de calitate
telor, de electrificare, la îmbu rii. Dar discuţiile au rămas în Cit despre strada Elena Vă- superioară; creşterea gradului dc mecanizare PIERDERILE DE METAL LA O-
nătăţirea transportului în co faza iniţială.." cărescu, care se află la doi a operaţiunilor grele şi cu volum mare dc ŢELARII?
mun, la aprovizionarea mai Despre felul cum esle asigu paşi de centru, nici nu se poa muncă; Îmbunătăţirea cointeresării materiale
bună a satelor cu mărfuri in rat transportul în comun in o le spune că seamănă cu o stra pentru realizarea planului zilnic; gospodărirea Această întrebare se adresează tovarăşilor:
dustriale şi alimentare. raşul Deva am cerut şi păre dă Cum arată ea ? Pe o parte materiilor şi materialelor şi ridicarea nivelului ing. Nicolac Smtimbrcanu, inginer şef cu pro
profesional: extinderea muncii in acord şi a
# In cele 77 comune ale rea tovarăşului Gheorghe Lu- vezi băltoace, de noroi şi apa normelor cu motivare tehnică; îmbunătăţirea bleme de oţelârii, ing Mihai Grigorc, şeful
Dchclcanu, şeful
O.S.M. nr 1. ing. Cornel
regiunii cu populaţia între electorale existente in raionul ca, inginer şef la I.G.O. Un prin care înoată maşinile şi parametrilor calitativi ai produselor unităţilor O.S.M nr. 2, maistrului Cornel Ardelcanu şi
1 900 şi 5.000 de locuitori, nu Sebeş, candidaţii F.D P. s-au Pcntiu hărnicia ci in co răspuns precis, a fost ocolit mai ales oamenii Pe cealaltă siderurgice şi constructoare dc maşini: redu prim-topitorului Constantin Enaclic de la
mărul mediu de locuitori pe intilnit cu alegătorii lor. La operativa agricolă cit şi in Ceva mai concret ne-a răspuns se află mormane de piatră şi cerea consumurilor specifice dc metal la pro O S M. nr. 2, şefului de echipă în hala de tur
o circumscripţie electorală este aceste intîlniri au participat activitatea obştească, cetă tovarăşul loan Gavrilă, şeful moloz transportate în urmă cu dusele siderurgice şi ale uzinelor constructoa nare de la O.S.M. nr. 1 Vasile Popeţ.
de 101,20. 19.518 cetăţeni dintre care ţenii din circumscripţia e- ; secţiei transporturi de la 2-3 ani. Printre acesle mor re de maşini: întărirea disciplinei tehnologice
1.824 au luat cuvintul şi au ; I.G.O. mane au crescut tot felul de
• In toate comunele regiu jectorală nr. 3 Miercurea, — Avem foarte multe greu bălării şi mărăcini Un ase în toate compartimentele in scopul eliminării
nii au fost întocmite mono făcut 449 propuneri. Cei din raionul Sebeş, au desemna tăţi în orele de vîrf. Noi nu menea aspect este pur şî sim rebutului şi pierderilor dc metal: respectarea (Amănunte in legătură cu
grafii locale. Ele sînt prezen Lancrâm, de pildă, şi-au pro t-o pe coopcratoarea Mari putem face faţă. Sint multe plu o ruşine pentru oraş. Cum obligaţiilor contractuale şi satisfacerea cerin
tate de către candidaţii F.D.P. pus să înceapă amenajarea de ana llann candidată a autobuze imobilizate se poate admite oare aşa ceva ţelor calitative ale beneficiarilor şi altele. examenul metalurgiştilor
la inlîlniriie ce au loc cu ale trotuare în comună, iar Ja Dea F.D.P pentru alegerile dc — înseamnă că şi de aici In Deva ? Examenul metaluigişlilor va avea loc o dată
gătorii din fiecare circumscrip deputaţi in sfatul popular înainte călătorii să nu se aş De fapt, în Deva sînt multe pe săplămînâ Tn cadrul examenului pot fi puteţi citi în pagina a 3-a)
ţie electorală. lul Piesâcii. înfiinţarea unei comunul. lat-o in fotografia tepte la mai mult de la dum străzi desfundate, impractica puse întrebări de către toii beneficiarii de me
de faţă stînd dc vorbă cu
O De la 1 la 19 februarie, cooperative de consum şi a u- un grup de alegători. neavoastră ?... bile, pline cu gunoi şi noroi. tal din regiune şi dinafară, precum şi dc către
în 543 din 700 circumscripţii neî staţii de autobuz. — Noi o sâ ne străduim. A- In această situaţie sînt şi stră