Page 74 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3778
> BHBCffBFSaEgWBMBS

ta apă. Cămile sau elefanţi
VĂ PREZENTĂM n-am constatat in apartament.
Poate că I G.O. Cugir dă pe
conductă „apă vie'1, dc la izvo­
rul din poveste ? Să ne răs­
pundă !
Dragă Ionică, e curios cum
MUZEUL Maţi a (Le. zad la Cugir creşte costul apei po­
tabile. Dar. pînâ ce I.G.O. ne
va răspunde, să nu facem nici
o apreciere. Căci, sperăm că
W ____ ____ W acest răspuns nu va fi... apă de
ploaie.
DE ARTA POPULARA din <Ţ)e.tieiti U „ a p a nie U plificare de la Fabrica de hîr-
In legătură cu staţia de am­
tie Petreşti, problema ridicată
este justă. Comitetul sindicatu­
lui, conducerea fabricii au toa­
II, etajul II, locuieşte Mihai
DRAGUL MEU GEORGICĂ,
DIN ORĂŞTIE n e v o i t să m ă a b a t p r i n C u g i r , d a t ă m - a m d u m i r i t . M ă a f l a m ruscovici. El plăteşte Ia I.G.O. greutăţi, atunci, să ceară puţi­
A m p r i v i t m a i a t e n t Şi p e
sâ-i redea...
te posibilităţile
i n d r u m s p r e S e b e ş , a m j o ş i
vocea. Dacă cumva întîmpinâ
pentru apă, sume mari. In 1965
în f a ţ a s t a ţ i e i d e a m p l i f i c a r e
la i n s i s t e n ţ e l e u n u i l o c a t a r d e
iunie 1966 — 49,55 Ici, in iulie
p e s t r a d a T i n e r e t u l u i , p e c a r e a f a b r i c i i , c a r e n u m a i f u n c ­ — 6,30 lei pe lună, în mai şi nă „apă vie" de la I.G.O. Cu­
ţ i o n e a z ă d e m u l t ă v r e m e .
% m â r gir. E garantată...
l - a m î n t i l n i t în a u t o b u z . N - a m — D e c i , a s t a e m u t a d e c a ­ şi august — 57,50 lei. în sep­
Aşezată in culoarul Văii Mu­ româneşti sînt abundente atît costum, ceramică, sculptura m a i a v u t v r e m e s ă - ţ i s c r i u r e - m i v o r b e a i ? z i c eu. tembrie şi octombrie, 64,20 lei, Iţi urez călătorie plăcută în
reşului, Ia poalele vestitelor în vasele vechi, dacice, cît şi în lemnului şi altele — ea nu ex­ d e s p r e c e - a m c o n s t a t a t a c o l o — A s t a - i , i m i r ă s p u n d e ce l iar pe noiembrie şi decembrie raionul Haţeg.
cetăţi dacice, într-o poziţie geo­ cele prefeudale, feudale şi con­ clude o mare bogăţie de forme şi ţ i - a m t r i m i s o t e l e g r a m ă . ce m ă c o n d u s e s e a c ol o . V e d e ţ i
grafică care a favorizat dezvol­ temporane. S-ar putea vorbi de regionale, de zone etnografice, D a c ă ai p r i m i t - o , s ă - m i c o n ­ că a p r i n s p i n z ă d e p ă i a n j e n . 73,10 lei. Cam mult, ce zici ?
tarea vertiginoasă a schimburi­ o autentică poezie a ulcioare- de care s-a ţinut seama la or­ f i r m i . Ş i d i f u z o a r e l e i n s t a l a t e p r i n Cinci persoane nu pot bea atî- GEORGICĂ
lor comerciale şi culturale, zo­ lor, a minunatelor lor forme ganizarea acestei unităţi mu­ A c u m s ă - ţ i p o v e s t e s c c e - a m s e c ţi i, a u a c e e a ş i s o a r t ă .
na Orâştiei s-a constituit, de-a născute din talentul mîinilor zeale. a f l a t la S e b e ş . D e f a p t , S e b e ­ — D a r eu, c u n u - s d e c i t I o ­
lungul vremii, într-o puternică olarului, a cărui roată, expusă Formele zonale sînt determi­ şu l a f o s t d o a r o h a l t ă . O b i e c ­ n ic ă , — i - a m z i s o m u l u i . E u n u - s
unitate etnografică, adevărată alături, aşteaptă parcă să dea nate de condiţiile istorice, so­ tu l c e r c e t ă r i l o r m e l e s- a a f l a t s p e c i a l i s t s - o r e p a r , s - o f a c să
— P ă i t o c m a i c ă s l n t e ţ i Io ­ Pesiîru
„vatră" în care s-au păstrat şi naştere ailor frumuseţi. ciale şi de varietatea mediului la P c t r e ş t i , la f a b r i c a d e h i r-
dezvoltat pînâ astăzi minunate Războiul de ţesut simboli­ geografic. In zona Orâştiei, bo­ v o r b e a s c ă . . .
tradiţii şi obiceiuri populare. zează trecerea în domeniul ex­ gată în întinse păduri, s-a dez­ tie.
Expoziţia permanentă de artă trem de vast al cusăturilor şi voltat o strălucită artă a lem­ C u m a m i n t r a t in c o m u n ă , n ic ă , v - a m a d u s aici. S ă c o n ­ dumneavoastră liber
populară, deschisă de curînd în ţesăturilor, adevărat tezaur al nului, începind de la construi­ p ă r , u n c e t ă ţ e a n — m u n c i t o r la f a ­ s t a t a ţ i , să s c r i e ţ i lui G e o r g i c ă ,
localul Muzeului raional din artei populare Pinza şi culori­ rea de case şi pînâ Ia făurirea b r ic ă , m - a l u a t i n p r i m i r e : el să p u b l i c e s c r i s o a r e a şi c e i
Orăştie, oferă vizitatorilor o i­ le se armonizează in zeci de unor unelte şi obiecte mici, de­ W a — B i n e că a ţ i v e n i t . Ş t i ţ i, e in d r e p t să ia m ă s u r i .
magine generală asupra como­ forme, expresii alegorice ale li­ licate. S-a dezvoltat mult şi ce­ m u t ă d e tot. N u m a i p o a t e v o r ­ N - a m m a i a v u t c e zi c e , şi
rilor artei populare din acest nei întregi experienţe de via­ ramica populară românească. b i d e loc. Ş i n u m a i v o r b e ş t e ţ i - a m s c r i s s c r i s o a r e a p e c a r e , Joi 23 februarie
străvechi ţinut românesc. ţă. Covoare, feţe de masă, pro­ c a m d e m u l t , d e a p r o a p e d o i d e f a p t , o a ş t e p t a i . P ă r e r e a
Parcurgînd sălile muzeului, soape, o sumedenie de obiecte Unul dintre cele maj vaste an i. C e z i c e ţ i, s e m a i p o a t e î n ­ m e a e s t e c ă g a z d a d i n P e t r e ş t i
efectuăm o adevărată incursiu­ destinate uzului casnic au va­ domenii ale artei populare îl s ă n ă t o ş i ? a r e d r e p t a t e . O s t a ţ i e d e a m ­ tret: Tagini de istorie ; 17,30
Poezia românească şi muzica:
ne în viaţa şi obiceiurile oa­ loarea unor autentice opere de constituie portul. Aspectele de M - a m u i t a t la c e l ce m ă a ­ p l i f i c a r e a c o s t a t b a n i. D e ce eîntcce pe versuri de Şt. O Io-
menilor de aici, în arta lor le­ artă. baza ale costumelor expuse în c o s t a s e şi n u ş t i a m ce să c r e d . nu f u n c ţ i o n e a z ă ? N i m e n i n u
gată de muncă, de lupta conti­ Firele ţesute măiestru. în­ acest muzeu (materialul, cro­ M ă ia o a r e d r e p t m e d i c ? A r e s p u n e s ă f u n c ţ i o n e z e c o n t i n u u , sif ; 18,03 In jurul globului ;
nuă pentru cucerirea naturii. tr-o cromatică plină de expre­ iala, ornamentica şi coloritul) i m p r e s i a că eu o să p o t să f a c s a u în t i m p u l l u c r u l u i . D a r în DEVA : Mondo cane seriile 18.40 Ritmurile cincinalului ;
Facem cunoştinţă, de la înce­ sivitate şi sobrietate, ale cos­ se înscriu în unitatea de fond Să v o r b e a s c ă , o m u t ă ? Şi t o c ­ p a u z e l e p e n t r u g u s t a r e — o I şi II (cinematograful „Pa­ 19,00 Seară pentru tineret;
put, cu ocupaţiile lor princi­ tumelor populare, dintre care a costumului românesc prin m a i m ă p r e g ă t e a m să-i s p u n m u z i c ă , o s c u r t ă e x p u n e r e s a u tria") ; Dimineţile unui băiat 22,20 Trei melodii de Mâli-
pale: agricultura, pâstoritul, unele au o vechime de sule de întrebuinţai ea masivă ca fond că m ă c o n f u n d ă , c î n d o m u l a c l t e v a i n f o r m a ţ i i d i n f a b r i c ă , cuminte („Arta") ; SIMERIA : neanu; 22,55 Declaraţii de dra­
creşterea albinelor, viticultura, ani sînt probe elocvente ale a culorii albe. dispoziţia măsu­ a d ă u g a t , l u î n d u - m ă d e b r a ţ : d i f u z a t e , s î n t n e c e s a r e .., goste pe portativ.
pomicultura, pescuitul şi mine­ geniului popular. La fel piep­ rată a ornamenticii, discretă şi — Ş i - a c u m , v e n i ţ i s- o v e d e ţ i ! A c u m te las, d r a g u l m e u , Fantomas se dezlănţuie; HU­ PROGRAMUL II : 7,00 Me­
ritul. Fiecare ocupaţie este re­ tarele. cojoacele şi şerparele de efect, cumpătarea în folo­ M - a lu a t a ş a d e r e p e d e , i n ­ ş i- ţi p r o m i t v e ş t i , d a t a v i i t o a ­ NEDOARA : Coplan îşi asumă
prezentată prin uneltele ei spe­ împodobite migălos cu minu­ sirea culorilor etc. cit n - a m m a i p u t u t d a în a p o i. re, d i n r a i o n u l H a ţ e g . P i n ă a ­ riscul („Siderurgistul") ; Feme­ lodii din fonoteca noastră de
cifice, lucrate cu multă inge­ nate covoare de flori. Muzeul de artă populară din Ş i în c î t c v a c l ip e , n e a f l a m t u n c i , n u m a i b i n e şi s ă n ă t a t e . ile („Flacăra") ; CÂLAN : Al­ folclor ; 7,45 Selecţiuni din o­
niozitate şi inteligenţă, in linii Un număr mare de exponate Orăştie a fost organizat în d e j a i n i n c i n t a f a b r i c i i d e h ir - IONICA bă ca zăpada şi cci 7 saltim­ pereta „Doamna Luna" de Pa­
şi forme pline de bun gust, de sînt legate de obiceiurile şi da­ mijlocul unei regiuni cu un bo­ lie, î n t r - o c a m e r ă u n d e în a ­ banci ; GHELAR : Mofturi ul Lincke ; 8,30 „Pe Mureş şi
frumos. tinile locuitorilor ţinutului O- gat şi variat conţinut al tutu­ f a r ă d e n o i doi , n u m a i v e ­ Dragă Ionică, 1900 ; PETROŞANI : Cci 7 din pe Tîrnave" — emisiune de
Multe exponate exprimă di­ răştieî. Costumul de „căluşar", ror manifestărilor populare. In d e a m p e n i m e n i . Teba („7 Noiembrie"); Giuscp- folclor ; 9,40 „Melodii... melo­
ferite trepte de civilizaţie Ur­ joc străvechi de aproape 2.000 acest ţinut, in care s-au desfă­ — P ă i t u n d c - i b o l n a v a ? — a m Telegrama de care pome­ pe la Varşovia („Republica"); dii” — muzică uşoară; 10,05
mărim cîteva dintre ele, le­ de ani, steagul şi buzduganul şurat venerabile pagini ale is­ î n t r e b a t c o n t r a r i a t . neşti, expediată din Cugir, am LUPENI : Aventurile lui Wer­ Actualitatea literară ; 10,20
gate de un meşteşug de bază de nuntă, „capra" etc. oferă vi­ toriei noastre străbune, înce- Stîlpi ornamentali expuşi primit-o. O reproduc întocmai: ner Hoit seriile I şi II („Cul­ „Ascultătorii ne cer" — muzi­
— In f a ţ a d v .,
în acest ţinut: prelucrarea lem­ zitatorului o parte din obiceiu­ pînd cu băştinaşii daci, deţin o in muzeu. p u n s o m u l m e u . m i - a r ă s ­ Cugîr 18 februarie 1967. V c tural") ; Gcnllcmcnul din Co- că din operele ; 11,07 Cîntece-
nului. Intre uneltele descoperi­ rile tradiţionale. Ele sînt com­ adîncâ semnificaţie şi creaţiile strada Tineretului, la nr. 7, ap. cody („Muncitoresc") ; GURA- le anotimpurilor ; 12,00 „Cin-
te în cetăţile dacice şi cele pletate de o serie sugestivă de etnografice şi de artă populară. BARZA : Vanina Vanilii : TE- tare patriei socialiste" — pro­
contemporane, diferenţele sînt fotografii care însoţesc vizita­ Ş> dacă, in prezent, muzeul nu TR1LA : După mine, canalii ; gram susţinut de ansambluri
minime, abia sesizabile. torul în toate sălile muzeului are ca ţel prezentarea comori­ LONEA : Yoyo („7 Noiem­ artistice muncitoreşti ; 12,10
In mîna omului din popor, Am consemnat aici doar cî­ lor de artă populară ale între­ brie") ; Boccaccio 70 („Mine­ Ziare, ziarişti, opinii ; 12.25
lemnul a devenit o adevărată teva simple impresii de vizita­ gii regiuni hunedorene, el are Şezătoarea de rul”) ; VULCAN : In fiecare zi, Fragmente din opera „Horia"
expresie a înaltelor sale vir­ tori. O apreciere de ansamblu meritul incontestabil de a va­ sărbătoare ; CRIVIDIA : Jo­ de Sabin Drăgoi ; 13.15 Inter­
tuţi. Iată un uriaş şurub de o- ne-a oferit tovarăşul dr. docent lorifica în expoziţia sa zona curi întrerupte — în comple­ preţi de muzică populară: Con­
loiniţă cu „gîscă" (piuliţă), la Octavian Floca, pe care l-am folclorică lărgită a Orâştiei". tare : Sîmbra oilor; URICANI: stantin Dumitru şi Fânicâ StA-
care spirala a fost calculată şi înlîlnit în sălile muzeului. Părăsim muzeul de artă Continuînd tradiţia con­ mis din lalâ-n fiu, generaţii loc faza de concurs, în stil a­ Tioccsul de la Niirnbcrg serii­ nescu-Komâneşti; 14,00 Concert
cioplită cu precizie matemati­ — „Masele populare de pe populară din Orăştie cu un cursurilor anterioare, echipele de-a riadul, a fost prezentat utentic popular, a devenit ne- le I si II; ANINOASA : Nu de prînz ; 17,40 Actualitatea
că. Alături de el stau doniţele aceste meleaguri au creat o justificat sentiment de mulţu­ artistice de amatori din regiu­ în cadrul fazei iiitereomunale incâpâtor pentru cei peste 45 plinge, Tetcr ; BÂRBATENI: cinematografică — Ediţie pen­
cu înflorituri, stîlpii sau furci­ artă a cărei unitate constituie mire. Am parcurs, prin inter­ nea noastră caută să aducă pe a concursului VIII de către de participanţi la şezătoare, Noaptea Iguanei: PAROŞEN1: tru cinecluburi ; 18,25 „Codru­
le de tors cu minunate broderii — ca întreaga artă populară a mediul numeroaselor sale ex­ scene cele mai valoroase şi au­ formaţia căminului cultural astfel că interpreţii au fost ne­ Desene animate ; LIVEZENI : le, codruţule" — emisiune de
sculptate. teritoriului ţării noastre, in ca­ ponate, încă o filă spre cunoaş­ tentice creaţii ale poporului din Grîd (oraşul regional Hu­ voiţi să coboare de pe scenă Legenda din tren: ORAŞTIE: folclor; 19,05 Compozitorii au
Obiectele de uz casnic înde­ re se încadrează — caracteris­ terea comorilor create de po­ nostru, obiceiuri şi datini stră­ nedoara). Decorul — un inte­ în mijlocul spectatorilor pre­ Minunata Angelica („Patria"); cuvîntul : Alexandru Tuşca-
plinesc şi pronunţate funcţio­ tica ei fundamentală. Dar, deşi porul nostru de-a lungul seco­ moşeşti realizate într-o formă rior de casă ţărănească — a­ zenţi în sală, pentru a-şi pu­ Diavolul deşertului („FJacii- nu ; 19,30 Noapte bună, copii :
nalităţi estetice. Miniaturile de această unitate este prezentă lelor. nouă, utiiizînd diverse genuri menajat pe scena căminului tea desfăşura obiceiul. ra") ; CUGIR : Cheile ceru­ „Pasărea din mijlocul pădu­
lemn rivalizează cu ceramica in toate domeniile artei popu­ T. ISTRATE artistice. Un astfel de obicei Artiştii amatori au reuşit să lui („Muncitoresc") ; ALBA rii" ; 19,50 Transmisiunea con­
ornamentată. Motivele specific lare româneşti — arhitectură, Foto: V. ONOIU strămoşesc, aşa cum s-a trans­ cultural din Strei, unde a avut redea un fapt folcloric local, IUL1A : Warlok („Victoria"); certului orchestrei simfonice a
luat din mediul lui firesc, ţi- Haiducii („23 August”); ZLAT- Kadioteleviziunii : dirijor, E-
nîndu-se cont în permanentă NA : Prea tîrzîu ; TEIUŞ : Ce­ manuel Elenescu. Solistă Teo­
de autenticitatea faptelor pre­ le patru zile ale oraşului Nea- dora Lucaciu ; In pauză : A­
luate. Desenul în scenă, costu­
mintirile caselor — „Dcagoslo- .
DRUMUL SPRE CONFORT maţia interpreţilor, dansurile TOLDUL DE SUS : Băieţii dc venii lui AI. Vlahuţâ" ; 22,30
pole ; SEBEŞ : Serbările ga­
lante („Sebeşul"); Wcck-cnd la
prezentate cît şi veselia reali­
Moment poetic. Toeţii -şi - pa- <
Zuybcootc („Progresul") ; A-
zată prin strigături au dat şe­
li ia ; 23,10 Ciclul „Opera con­
autentic.
zătorii un caracter
Unul dintre aceste elemente la tononiat ; BRAD : Dragos­ temporană" — Hans Werner
Henze ; 23,55 Cîntece şi melo­
preluate a fost cîntecul tea învinge ; HAŢEG : Trium­ dii pe placul tuturor.
„Găzduţa", care se cîntâ în ful lui Robin Hood — In com­
(Urmare din pag. 1) Să dăm cuvîntul tovarăşului este restrîns, aprovizionarea se gă şi făptui că personalul ad­ mod cu lotul defectuos. Este cinstea celui care primeşte în pletare : Oraşul care iubeşte;
Gheorghe Luca. face în orele de program. ministraţiei de clădiri nu-şi de ajuns să spunem că la I.G.O. casă grupul de femei Şi fete. L U A : C i t timp eşti sănătos.
mâ care ne frâmîntă şi pe care — Nu avem suficiente mij­ Iată şi părerea lui Vasile face datoria conştiincios. Din nu există un serviciu de recla­ Plină de firesc şi autentic a EBM 1SB
trebuie s-o rezolvăm. De alt­ loace de transport. Din trei Ncagu : cauza neglijenţei, la blocul maţii, sesizările oamenilor fost povestea „bunicului" la-
fel, pentru întreţinerea străzi­ autocompactoare, două sînt — Trec adesea prin faţa fri­ nostru a sărit capacul rezervo­ muncii nepulînd fi urmărite. cob Ioan Zaharie adresată ce­ 18,00 Pentru cei mici. In loo
lor avem la dispoziţie fonduri defecte. zeriilor aflate în centru. De rului de apă aflat la ultimul Sâ revenim la problema lor doi nepoţi ai săi, punct cu de cinema: filmul „Cine-i de
de aproape 1.400.000 lei. Vom In discuţie a intervenit tova­ cele mai multe ori am văzut etaj. inundînd toate aparta­ principală : deficienţele în a- care începe de altfel şi şezătoa­ vină ?" ; 10,20 Studioul pionie­
începe lucrările cît mai cu­ răşul Ladislau Abrahaci, şeful cum unii cooperatori nu au ce mentele de pe scară. partamenle. Dăm din nou cu­ rea celor din Grid. După cum rilor; 19,00 Telejurnalul desea­
rînd. Acest lucru îl vom do­ secţiei planificare a sfatului face. N-ar fi cazul ca şi în Graţian Muntcanu, blocul A. vîntul tovarăşului Alexandru este şi firesc, din cadrul unui ră ; 19,20 Buletinul meteorolo­
vedi prin fapte. popular orăşenesc. cartierul Gojdu să ia fiinţă o 5 apartamentul 65 ; ZIate astfel de obicei nu pot lipsi gic; 19,23 „Mult e dulce şi fru­
Vorbind despre acest capi­ — Eu aş propune ca trans­ frizerie ? Şi încă ceva. In cen­ — Am avut neşansa să ocup — Multe blocuri sînt prelu­ flăcăii, care se alătură, cînte- 5,06 Program muzical dc moasă", emisiune de limbă ro­
tol aş vrea să arăt că întîm- portul gunoiului să se facă în tru sînt trei agenţii loto-prono- un apartament cu multe de­ ate de la constructor cu o serie cului fetelor, invitîndU-le la dimineaţă ; 6,15 Actualitatea mână contemporană ; 19,35 Că­
de defecţiuni. Deşi participăm
pinâm multe necazuri din par­ două schimburi. De asemenea, sport, iar în cartierul nostru, fecţiuni. In perete s-a spart o la recepţie şi ne spunem păre­ horă — numită prin partea lo­ agrară Iniţiative gospodăreşti. lătorii geografice. Călătoria
ca de fapt şi in celelalte, nu se
tea unor întreprinderi care gunoiul menajer de la insti­ conductă. După cereri repeta­ rea. constructorul doar notea­ cului „Frişcă". La această pe­ Răspundem ascultătorilor. Bu­ căpitanului Cook (I); 20,00 E­
desfundă străzile şi apoi uită tuţii şi blocuri sâ fie transpor­ găseşte aşa ceva. te, I.G.O. a trimis un specialist, ză şi nu face nimic. Apoi sîn- trecere comună, strigăturile letinul agro-meteorologic ; 7,30 nigmele peşterilor. Continuato­
tat cu autocamioanele, iar cei
— Dacă va trebui, vom des­
de ele. Pe strada Branişlei a de pe străzi cu autocompae- cinde şi o frizerie — ne-a spus a reparat, însă pereţii au ră­ lem forţaţi sâ le luăm in pri­ sînt la loc de frunte. Nici bă­ Melodii distractive ; 8,25 Mo­ rii lui R Racoviţd în dezvoltarea
introdus cablul I.R.E.H., insă toarele. tovarăşul Octavian Enâşescu. mas pătaţi şi umeziţi. Acum a mire. Cind locatarul s-a mu­ ieţii şi nici fetele nu se Iasă ment poetic — interpretat de biospeologiei româneşti ; 20,20
nu a luat măsuri de reparare Şeful secţiei salubritate de Vom discuta cu conducerea co­ început să apară apă in altă tat în bloc, vine la noi sâ-i re­ mai prejos. Ne aflăm în faţa Dojel Urlâţeanu ; 8,30 La mi­ Studioul muzical ; 21,00 Film
a ei. Grupul de şantiere De­ la I.G.O., tovarăşul Teodor Bo- operativei meşteşugăreşti. Cît parte. Geamurile şi uşile nu se mediem defecţiunea. Dar noi unei pasionante întreceri intre crofon, melodia preferată ; 9,30
va, aparţinînd T.R.C H. a prins dca, a fost pus in încurcătură priveşte spaţiile comerciale închid cum trebuie. Păcat de nu putem, deoarece blocul se fete şi flăcăi, la care vîrslni- Radiomagazimj! ascultătoarelor; artistic: „Femeia necunoscu­
in plan să construiască stră­ atunci cind i s-a cerut păre­ din carlierul Gojdu am făcut fondurile mari care s-au chel­ află fn termen de garanţie. cii nu râmîn pasivi ; se prind 12,50 Din melodiile ecranului; tă" ; 23,05 Telejurnalul de
zile Gojdu, Mihai Viteazu, Cu- rea: lot ce am putut. Locatarii vor tuit. Intre I.G.O. şi şantierele de şi ei in „Haţeganâ", totul ter- 13,00 Pagini de balet româ­ noapte ; 23,15 închiderea emi­
za Vodă încă din anul trecut. — ...Avem maşini uzate. Ne fi satisfăcuţi pe deplin, înce- Ana Resîga, blocul A 1. a- construcţii aparţinînd T.R.C.H. minîndu-se într-o atmosferă nesc : suita simfonică din ba­ siunii.
Ce a făcut, se vede. Adică n-a este greu să rezolvăm această pînd cu dala de 1 august 1967, partamenlul 24 : există o permanentă dispută. de veselie şi voie bună. Bo­ letul „Haiducii" de Hilda Je-
făcut nimic. problemă. Ca sâ putem face cind se va da in folosinţă noul — Eu vreau sâ dau un sin­ Aşa cum am spus, constructo­ găţia şi varietatea dansurilor rea ; Suita a Il-a din baletul
Ce părere aveţi tovarăşi de faţă, ne-ar trebui 4 aulocom- complex comercial. gur exemplu de neglijenţă. Ca­ rul predă blocurile cu multe prezentate au dat şezătorii un „Iancu Jianu” de Mirrea Cni-
la I.R.E.H. şî T.R.C.H, ? Aş­ pactoare. — Dar în cartierul Viile Noi? loriferul de la intrarea pe sca­ defecţiuni pe care ar trebui să aspect plăcut şi atractiv. riac ; 13,30 Intilnire cu melo­ ■ m m m * *
teptăm cit mai curînd răspun­ Iată părerea celui care răs­ — Aici vom deschide un ră a fost încă de la început de­ le remedieze în termenul de Deci, se poate observa că dia populară şi interpretul pre­
sul dumneavoastră ! punde direct, care primeşte sa­ punct farmaceutic. Vom studia fect. Am cerut sâ vină să-l re­ garanţie. Dar nu face acest programele echipelor de ama­ ferat ; 15,00 Din cîntecele şi PENTRU 24 ORE
de
pare. El a fost demontai
Considerăm că nici organul lariu pentru curăţenia oraşu­ şi alte posibilităţi... multe luni şi a rămas... aşa lucru. Faptul dă naştere la tori pot fi mereu îmbogăţite dansurile popoarelor; 16,30 O
local al puterii de stat nu ac­ lui, cu care nimeni nu poale fi Mulţi cetăţeni din Deva sînt multe discuţii. Pe constructor cu noi flori ale folclorului, poveste pentru voi, copii ; „Că­ Vreme schimbătoare, cu cer
ţionează cu promptitudine şi de acord. nemulţumiţi de faptul că de-o Lcliţia Faur. blocul A. 1, a- îl interesează doar ridicarea care sec bucură de un interes suţa din pădure" de Fraţii variabil. Vînlul va sufla tare,
spirit gospodăresc la întreţi­ vreme piaţa de alimente este parlamenlul 23 : blocului. In rest mai puţin. rleosebit din partea publicului Grimin ; 16,40 Premiere de o- scăzînd din intensitate treptat,
nerea şi repararea străzilor. toată scormonită. Se lucrează — Constructorul a făcut lu­ Aşa se întimplâ că unele blo­ spectator. perâ de-a lungul anilor : „Don din sectorul nord-vest. Tempe­
Râmine de văzut cum cele a­ Centru-periferie: la modernizarea ei. Această cru de mînluialâ. La bucătărie curi râmîn pur şi simplu izo­ 1 Carlos" de Verdi ; 17,10 De la ratura aerului în uşoară creş­
au fost montate plăci de faian­
frescele Voroneţului la Co­
S. SETEL
firmate de tovarăşul preşedin­ modernizare însă durează prea ţă. Ele au început să cadă. late, fără căi de acces. Sînt a- metodist la Casa regională loana infinită : Casa lui U- tere ; 2Îua va fi cuprinsă între
devâratc insule.
Deşi blocul
4-5 şi -f8 grade, iar noaptea
te vor fi aplicate in practică. mult. Şi după cum ne-a spus Soţul meu a solicitat I.G.O. sâ turn I s-a dat în folosinţă de a creaţiei populare drişte Năsturel. Schiţă de por- între —1 şi 4-3 grade.
două lumi diferite tovarăşul Ladislau Abraham, intervină. Dar n-a venit ni­ numai cîteva zile, s-au şi des­
piaţa va fi terminată abia la
Edilii sfîrşitul anului. meni pină acum. coperit o mulţime de defecţi­
Din nou am discutat cu fac­
uni. încălzirea nu e asigurată,
Intre centrul oraşului şi pe­
Oraşul Deva se întinde pe o riferie există o prea mare dis­ torii competenţi pentru a afla deoarece conducta termică nu
In încurcătură suprafaţă destul de mare. Cen­ tonantă. Sînt două lumi dife­ părerea lor. Tovarăşul Alexan­ este izolată, iar casa liftului a fit c m s *î e m E B A C B E
trul lui e plăcut, aspectuos, bine
dru ZIate, administratorul fon­
decît
mai mică
fost făcută
rite în acelaşi oraş. De
ce?
realizat din punct de vedere Poate ne vor da un răspuns e­ dului locativ ne-a spus : liftul.
arhitectonic. El e mîndria în­ — Stăm bine cu rezolvarea — Cum vedeţi rezolvarea a-
Cu ocazia anchetei efectuate tregului oraş. Aici găseşti lot dilii oraşului.
pe străzi şi in cartiere am în­ felul de unităţi de deservire, reclamaţiilor primite de la lo­ ceslei probleme ? — l-am în­
catari. De la începutul anului
tilnit şi alte aspecte care de­ spaţii verzi, flori. Dar cîtâ deo­ Disputa 8,0.0. - şi pînâ în prezent am primit trebat pe tovarăşul O. Enâ­
şescu
monstrează că la Deva nu se sebire între centru şi periferie! 99 de reclamaţii din care nu­
— Părerea mea esle ca I.G.O.
acordă atenţia cuvenită cură­ In cartierul Viile Noi am în- mai 3 sînt nerezolvate. să formeze o echipă mai mare
ţeniei oraşului. Pe multe străzi tîlnit pe cetăţeanul Petru An- Am rămas surprinşi de a- de intervenţie, sâ execute lu­
întîlneşti cutii şi mormane cu ghel, care avea sub braţ o constructor ceaslâ afirmaţie. In ancheta crările solicitate la blocurile in
gunoi, adevărate focare de in­ pîine. noastră am întilnit multe ne­ termen de garanţie, iar şantie­
fecţii. Numeroşi cetăţeni cu — De unde aţi cumpărat-o? După ce am vizitat străzi, mulţumiri din partea locatari­ rul să plătească.
care am discutat şi-au expri­ — Din centru. Ca sâ cumpă­ cartiere, unităţi de deservire lor. Ne vine greu sâ credem că Rezolvarea ni se pare bună.
mat nemulţumirea asupra fe­ răm pîine trebuie sâ mergem ne-am oprit în apartamentele în momentul de faţă sînt ne­ Rămîne ca ea sâ fie pusă in
lului cum I.G.O. se ocupă de în oraş cu autobuzul. Plătim locatarilor. Mulţi dintre ei cre­ rezolvate doar 3 cereri. De aplicare. Jn acest fel, disputa
transportul gunoiului mena­ un leu şi pierdem timp. Aici deau că îi vizitează comisia de fapt, rezolvarea acestora de I G O. — constructor poate se
jer. La autogarâ, pe marginea la noi este un chioşculeţ, dar recepţie, formată din repre­ către IG.O. se face înlr-un va încheia.
Cernei este un miros insupor­ nu găseşti produse de panifi­ zentanţi ai sfatului popular,
tabil. Ileana Cazan, care lo­ caţie decît rareori. Ce să vă I.G.O. şi constructor. Credeau
cuieşte în apropiere ne-a spus mai spun ? Nu avem în cartier acest lucru deoarece cu cîteva Am încercat în rindurile dc faţă să relatăm o scrie dc as­
cu destulă mîhnire : o unitate O L E .. o frizerie. luni în urmă s-a anunţat ofi­ pecte intîlnite pe drumul care duce spre confort. Au fost
— Mirosul este provocat atît In cartierul Gojdu am discu­ cial că o asemenea comisie se puse fată în fată părerile cetăţenilor şi ale unor factori dc
de murdăria din Cerna cît şi tat cu Ioana Ghijescu. Tocmai va deplasa din bloc în bloc răspundere, care au datoria să se îngrijească dc creşterea
de acele grămezi cu gunoi ieşea de la magazinul alimen­ pentru a cunoaşte deficienţele gradului de confort al oamenilor muncii, dc buna gospodări­
transportat aici de pe străzile tar : din apartamente şi a lua mă­ re şi întreţinere a oraşului Deva. Propunerile cetăţenilor sînt
oraşului. Am luat legătura cu — E bine aprovizionai ma­ suri de remediere. Vizita însă pc deplin justificate. Partidul şi 6(atul nostru pun în centrul
sfatul popular pentru a curâţi gazinul ? a fost contramandată. Motivul atenţiei creşterea necontenită a nivelului dc trai, a confortu­
acest punct de infecţii, dar ni — Binişor, dar spaţiul e este lesne de înţeles. Aproape lui cetăţenilor. Este o obligaţie a organelor locale să facă
s-a spus că nu au bani, costă foarte restrîns. Din aceasta în fiecare apartament există totul pentru a duce la îndeplinire această sarcină dc marc
prea mult. cauză aici e în permanenţă a­ deficienţe mai mari sau mai răspundere. Scenă din film
Vasile Radu, cartierul Gojdu: glomeraţie. Esle şi normal. In mici. care scad din gradul de In materialul de faţă nu am reuşit să relatăm toate aspec­
— Ceea ce am să spun esle cartier sini mii de oameni. A­ confort Iată doar opiniile unor tele caic umbresc eforturile făcute pentru îmbunătăţirea con­ P e e c r a n e l e c i n e m a t o g r a f e ­
cunoscut de toată lumea, in­ poi, lot de aici se aprovizio­ locatari din cartierul Gojdu. diţiilor dc confort, pentru creşterea gradului dc urbanizare a lor d i n r e g i u n e a n o a s t r ă v a „ B u c u r e ş t i " şi „ L u c e a f ă r u l “ p e R e a l i z a t în d i m e n s i u n i l e a m ­
clusiv de conducerea I.G.O In nează şi muncitorii construc­ Constantin Radu. blocul turn oraşului. Ancheta noastră rămîne însă deschisă. Invităm citi­ al c ă r o r g e n e r i c f i g u r e a z ă ti ­ p l e a l e s u p e r p r o d u c ţ i e i , f i l m u l
cartier, unde îţî întorci privi­ tori. Credem că esle timpul să K. 3, apartamentul 8 : torii ziarului să-şi spună în continuare părerea despre felul r u l a in c u r î n d f i l m u l d e s u c ­ tlul plin d c r e z o n a n ţ e is to r ic e r e î n v i e o p a g i n ă d i n t r e c u t u l
rile, numai hîrtîî. Cutiile sînt fie luate măsuri pentru asigu­ — Avem destule necazuri cu cuni sînt gospodărite si întreţinute străzile, cartierele, locali­ ces , c o p r o d u c ţ i a r o m â n o - f r a n - al n o u l u i f i l m : „D ac ii" . C u g l o r i o s d e l u p t ă al s t r ă m o ş i l o r
în permanenţă pline, unele rarea unui spaţiu comercial încălzirea. Noi plătim cum este tăţile in care trăiesc şi muncesc, să vină cu propuneri con­ c e z ă , „D ac ii" . S p e c t a c o l e l e d i n j u s t i f i c a t ă e m o ţ i e şi n e r ă b d a r e n o ş t r i d a c i, c o n s t i t u i n d u n o ­
trîntile prin care răscolesc cli­ mai corespunzător. şi firesc, dar căldură nu avem crete din care să reiasă ce trebuie făcut în viitorul apropiat, c a p i t a l ă cu a c e s t f i l m s e b u c u ­ e s t e a ş t e p t a t a c e s t f i l m în r e ­ m a g i u p l i n d e f i e r b i n t e p a ­
nii. Nu înţelegem de ce I.G.O. — Ca sâ cumperi un kg de în permanenţă. Spre exemplu, pentru ca acestea să devină cît mai frumoase, să aibă un as­ ră d e o d e o s e b i t ă a p r e c i e r e d i n g i u n e a n o a s t r ă , p e al c ă r e i t e ­ t r i o t i s m a d u s m e m o r i e i a c e s ­
nu ridică gunoiul menajer la zahăr, spunea tov. C. Radu, în luna ianuarie am stat în pect cît mai plăcut. Sosirea primăverii să gâscacâ gospodarii to ra . In a c e l a ş i t i m p , „Dacii"
timp. trebuie sâ stai două ore la frig. iar de plătit mi s-a cerut şi edilii oraşelor în plină activitate ! p a r t e a p u b l i c u l u i , c a r e a a s a l - r i t o r i u s e a f l ă r u i n e l e s t r ă v e ­ î n t r u n e ş t e d e o s e b i t e c a li tă ţi
Problema trebuie lămurită. rînd. Pe lîngâ faptul că spaţiul dublu La aceasta se mai adau­ t ă t c i n e m a t o g r a f e l e „ P a t r i a ", c h i i c a p i t a l e a s t a l u l u i dac . a rt is tic e.