Page 77 - Drumul_socialismului_1967_02

“

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VA I
Consfătuire consacrată
PREZENTE

activităţii în domeniul ROMÂNEŞTI

La Z a g r e b se d e s f ă ş o a r ă
comerţului exterior r e u n i u n e a g r u p u l u i d e lu c r u
P u g w a s l i " in p r o b l e m a s e ­
c u r it ă ţi i e u r o p e n e . Din R e ­
In zilele de 22 şi 23 februa­ comitetelor regionale de partid. p u b l i c a S o c i a l i s t ă R o m â n i a
rie, în sala mică a Palatului Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim- la r e u n i u n e p a r t i c i p ă V l a d i -
Republicii din Capitală a avut vieepreşedinte al Consiliului de mir Jt a n g a , p r o f e s o r la U n i ­
loc o consfătuire consacrată Miniştri, a prezentat o analiză v e r s i t a t e a d in C i u l . P a r t i c i ­
activităţii desfăşurate în dome­ a activităţii ministerelor-, orga­ p a n ţi i d e z b a t d i f e r i t e p r o p u ­
niul comerţului exterior al ţă­ nizaţiilor economice şi între­ n e r i p r i v i n d r e d u c e r e a p e r i ­
rii noastre. prinderilor- în domeniul comer­ c o l u l u i n u c l e a r In Europa
Au participat t o v a r ă ş i i ţului exterior. Au urmat dezba­ î n d e o s e b i c r e a r e a d e z o n e
Nicolae Ceauşeseu. Ion Gheor- teri la care au luat cuvînlul fără a r m e n u c l e a r e d i n S c a n ­
ghe Maurer, Ilie Verdeţ, Ma­ numeroşi participanţi la con­ d i n a v i c p î n ă in Balcani.
xim Berghianu, Manea Mânes- sfătuire. ★
cu, Mihai Dalea. In încheierea consfătuirii a
ANUL XIX. NR. 3779 VINERI 24 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI In m a r e a sal ă d e c o n c e r t e
Au luat parte miniştri, con­ vorbit t o v a r ă ş u l Nicolae d i n R ig a a a v u t lo c c o n c e r ­
ducători ai unor instituţii cen­ Ceauşescu, secretar general al tul o r g a n i s t u l u i H o r s t G e h a n
trale, şefi de misiuni diploma­ Comitetului Central al Parti­ d i n R e p u b l i c a S o c i a l i s t ă
tice şi şefii agenţiilor comer­ dului Comunist Român, cate a R o m â n i a . M u z i c a n t u l a i n ­
ciale ale României în străină­ subliniat sarcinile ce revin mi­ t e r p r e t a t în p r e z e n t a a 1.500
Săptăm înal, veţi putea IN NUMĂRUL de comerţ exterior, directori ai nisterelor şi întreprinderilor, d e s p e c t a t o r i p i e s e d e o rg ă
tate, directorii întreprinderilor
măsurile cc trebuie luate pen­
S c h u m a n n ,
lui
d in c r e a f i a
unoh întreprinderi producătoa­
tru dezvoltarea in continuare
B r a h m s, F r a n c k . Liszt şi A l -
re de mărfuri pentru export,
niei.
activişti ai C.C. al P.C.R. şî ai a comerţului exterior al Româ­ Ire d M e n d e l s o h n .
urmări în ziarul nostru: DE AZI:
• VIATA ŞCOLARA

Tuturor elevilor - o
pregătire temeinică

% PE TEME ALE

MUNCII POLITICE DE
MASA. Convorbirea

O acţiune de presa menită să contribuie la specifice de mela) la produsele siderurgice şi, ale uzmeloi
constructoare dc maşini ; întărirea disciplinei tehnologice în la locul de producţie
creşterea producţiei de otel, gospodărirea cu toate compartimentele in scopul eliminării rebutului şi pier­
maximă eficienţă a metalului şi ridicarea carac­ derilor dc metal : respectarea obligaţiilor contractuale şi sa­
tisfacere» cerinţelor calitative ale beneficiarilor şi altele. • Noi implicaţii în
teristicilor fizico-mecanice şi funcţionale ale Examenul metalurgişliloi va avea loc o dală pe sâplâmînă.
oţelului şi maşinilor fabricate. In cadrul examenului pot fi puse întrebări de către ioti be­ drama de la Dallas
neficiarii de metal din regiune şi dinafară, precum.şi de către Apropierea primăverii se face lot mai mult simţită în rîndul mecanizatorilor dc la
La examen participă ingineri, tehnicieni, maiştri, beneficiarii produselor unităţilor constructoare de maşini din SM.T. Haţeg Ialft cîliva din ci vcrificind modul în caro a fost reparat cel', de al 100-lea
muncitori cu înaltă calificare şi alte cadre tehnico<eco- regiunea Hunedoara Aşadar, prima îmrebnre : tractor.
nomice, activişti de partid, sindicat şi U.T.C. de la Com­ Un calcul estimativ arată că dacă pierderile
binatul siderurgic Hunedoara, Uzina „Victoria" Călan, de metal înregistrate în cursul lunii ianuarie la
Uzina mecanică Cugir, Uzina „30 Decembrie" Cugir, O.S.M. nr. 1 de la C.S. Hunedoara se vor men­
Atelierele de reparat material rulant din Simeria şi U­ ţine tot timpul anului, în final, valoric, ele se
zina de reparat utilaj minier din Petroşani. Ce se cuibăreşte
vor ridica la circa 1.700.000 lei. Adăugind la a­
Examenul are drept scop rezolvarea unor probleme în le­ Anchetă pe tema
gătură eu Îmbunătăţirea muncii dc concepţie şi cercetare ceasta sumă şi valoarea pierderilor de la O.S.M.
pentru ridicarea nivelului calitativ al producţiei ; moderni­ nr. 2 ne putem da seama ce rezervă importantă
zarea proceselor tehnologice in scopul creşterii productivităţii
muncii şi îmbunătăţirii calităţii produselor ; îmbunătăţirea stă la îndemîna colectivelor de oţelari pentru rentabilizării gospodăriilor
programului şi urmărirea producţiei pe intregul flux tehno­ creşterea producţiei de metal si a eficienţei c-
logic : întărirea asistenţei tehnice (creşterea rolului maistru­ sub carapacea
lui ca organizator şi conducător direct al producţiei ; ingine­ conomice a activităţii lor. Subiectul nostru de agricole de stat
rul — om dc concepţie); aprovizionarea tehnico-malcrială la examen este următorul : CUM POT FI EVITA­
nivelul cerinţelor ; folosirea deplină a capacităţilor de pro­
ducţie existente şi atingerea parametrilor proiectaţi la insta­ TE PIERDERILE DE METAL LA OŢELARII ?
laţiile noi ; modernizarea agregatelor şi instalaţiilor, în vede­ Această întrebare se adresează tovarăşilor : ing. Nicolac
rea obţinerii unor producţii sporite şi de calitate superioară ; Sinlimbrcanu, inginer sef ou probleme de oţclârii, ing. iMihai
creşterea gradului de mecanizare a operaţiunilor grele şi cu Grigorc, şeful O.S.M. nr. 1 ing Cornel Dchclcanu, şeful O S.M.
volum mare dc muncă ; îmbunătăţirea cointeresării materiale nr. 2, maishului Cornel Ardelcanu şi prim-topilorului Con­ pierderilor planificate
pentru realizarea planului zilnic : gospodărirea materiilor şi stantin Enache de la O.S.M. nr 2. şefului de echipă în hala de
materialelor şi ridicarea nivelului profesional: extinderea turnare de la O.S.M. nr. 1, Vasile Popcţ.
muncii în acord şi a normelor cu motivare tehnică ; îmbună­ Răspunsurile la această întrebare sc vor pu­
tăţirea parametrilor calitativi ai produselor unităţilor side­
rurgice şi constructoare de maşini ; reducerea consumurilor blica în ziarul nostru de joi, 2 martie a.c. In cuviniarca la Plenara C.C al P.C.R. din tar. Lipsa <le spirit gospodă­ lizare gunoiul de. pasăre de
21—23 decembrie I9C6, tovarăşul Nicolae resc în cc priveşte cele două la Avicola ca un ingrâşâmînt
Ceauşescu arăta că situaţia economică a gospo mituri s-a concretizat în pier­ preţios Nimeni insă nu vrea
dariilor care lucrează cu pierderi planificate, ca derea a aproape 270.000 lei. su facă acest lucru şi atunci
şi activitatea in ansamblu a gospodăriilor de stat Tovarăşul Popa sc consola nu-i de mirare de ce pierde­
Cornel electoral stadiul aciuai şi dc perspoctivă al dotărilor teh­ cu' faplul câ „nu numai la rile planificate persistă.
trebuie analizată temeinic, jinîndu-sc scama dc
nice, preţăzîndu-se măsuri care să asigure îmbu­ Mintia ci şi la uite unităţi <c
pier­
înregistrează astfel de
nătăţirea radicală a intregii lor activităţi. Tot­ deri". Evident, dacă se merge Unde duce
M ÎN D R IE odată, se impune o simplificare a activităţii ad­ pe linia nuiolinişlirii şi justi­
ministrative care ocupă o mare parte din munca
ficărilor, desigur câ şi în vii­
specialiştilor. Este o cerinţă a agriculturii mo­ lor vor fi generale pierderi. fluctuaţia
derne ca toţi specialiştii din G.A.S., inclusiv di­ Considerăm insă câ la G A S.
Mintia sini create toate con­
C E T Ă Ţ E N E A S C Ă rectorii, sâ participe efectiv la procesul de pro­ diţiile pentru ca in scurt timp cadrelor
ducţie.
Avind in vedere că in toate gospodăriile agri­ unitatea sâ devină rentabilă.
cole dc stat există posibilitatea ridicării intregii Astfel, pentru anul acesta s a
Comuna Sibişel are patru — Văd că aţi primit diplo­ activităţi pe o treaptă calitativ superioară, ne ţinut mai mult seama de pu­ — Pierderile cele mai mari.
sate râspînditc la poalele mă de comună fruntaşă pe ra­ propunem ca in ancheta dc faţă sâ reliefăm ci- nerea in valoare a rezervelor de peste DOU.OOO lei, s-au înre­
munţilor : Sibişelul vechi. Si- ion în acţiunea de gospodărire (cva din cauzele cc determină încă ncrcntabili- de creştere a producţiei şi re­ gistrai la ferma de porci Pro­
bişelul nou. Cucuis şi Măgu- şi înfrumuseţare. (atca unor gospodării de stat. ducere a preţului de cost. Prin venienţa lor este explicată prin
reni. De aici, de la Sibişelul — Da In anul trecut ne-am măsurile preconizate, şi ovînd faptul că producerea unui kg
vechi, începe drumul forestier clasat pe primul loc în între­ în vedere noua aşezare a pre­ greutate vie la tineret nc-a
cc străbate mulţi kilometri cerea cu celelalte comune din Paravanul în unitatea noastră. De fapt, ţurilor in sectorul vegetal, s-a costat 30 lei şi noi l-am livrat
printre versanţii munţilor Iar raionul Orâştie. Am făcut, cu faţă dc volumul loial prevă­ planificat obţinerea unui be­ cu 17 lei — ne relata tovară­
dacă mergi mai deparle dai sprijinul deputaţilor Toan A­ zut la capitolul „pierderi pla­ neficiu în valoare dc peste şul Knrol Kosca, directorul
peste masivul Godcanw, impu- . vram. Cezar Ivaşcu, Ilie Plos- nificate", noi am „realizat" o 900.(100 Ici. Totuşi, la ferma de gospodăriei de slat din Călan.
nâtor şi semeţ. Acum însă, iar­ car, Vasile Tomescu. Maria îngâduinţelor economie dc 150.000 lei. păsări pierderile continuă sâ Acest preţ dc cost exagerat se
na. c mai greu de ajuns pe Cimporescu şi al altora multe Interesant mod de a ghidi. fie destul de mari. Sînt. pre­ dalorcştc faptului că nu am
Godcanu. Dar, dacă rămîi la lucruri frumoase Pe scurt Intr-unui din numerele tre­ Adică in mod conştient le pla­ văzute pierderi de circa 265.000 realizat planul dc 6.000 purcei
Sibişel poţi admira in voie mai arăt că am reparat 2 ki­ cute ale ziarului nostru, sc re­ nifici cu pierderi, pentru ca lei numai ca minare a preluă­ inţârcaţi dccîl in proporţie de
atil frumuseţea locurilor cît lometri de drum, s-a făcut leva faptul că gospodăria agri­ la sfirşitul activităţii sâ pori rii de la G.A.S. Avicola a 45.000 53 la sută. In loc de 1,9 fătâri
mai ales înnoirile petrecute in canalizarea rîului Sibişel pe o colă de stat din Apoldut dc spune că ai făcut... ceva eco­ cocoşei din rasa Starkros. Ei pc scroafă s-au realizat doar
ultimii ani. Despic ele am dis­ distanţă de 150 m. renovarea Sus. a primit Diploma dc uni­ nomii. Desigur că sub această sînt primiţi la virsta de 30 de 1.4. Dc asemenea, pentru fie­
cutat cu tovarăşul loan Crişan, localului sfatului popular, con­ tate fruntaşă pe regiune în îngăduinţă se ascund multe zile, cînd consumă mult şi spo­ care scroafă, in loc dc 12,5
preşediniele comitetului execu­ strucţia unui pod in satul Cu- întrecerea socialistă pe anul' deficienţe de natură tehnică resc puţin în greutate. In pri­ purcei înţărcaţi au revenit
tiv al sfatului popular comu­ cuiş şi altele. 1966. Este rezultatul unei şi organizatorică. Sâ vedem în ma fază. conducerea gospo­ doar 6 capete.
nal, candidat dc deputat pen­ Preşedintele a venit cu amă­ munci susţinute a întregului ce constau ele. dăriei de stat din Mintia a re­ Care să fie cauzele acestor
tru alegerile de la 5* martie. nunte despre felul cum au fost colectiv de aici care a realizat La cultura griului, faţă dc fuzat sâ primească „aceste realizări sub nivelul posibili­
Ioan Crişan a lucrat într-un antrenaţi cetăţenii la acţiuni­ peste 1.570 000 lei beneficii. Cu 2.000 kg, cît a fost planificat pierderi", gata realizate. Dar tăţilor ? Tovarăşul Kosca pre­
parchet forestier ca maistru. le patriotice, despre bucuria sâ se obţină de pe fiecare hec­ Departamentul Gostat nu a ciza câ din cauza leptospiro-
De cît.iva ani i s-a încredinţat muncii împlinite. Apoi a po­ rezultate bune au încheiat ac­ tar, unitatea a realizat doar acceptat Lipsa dc răspundere zei şi a apariţiei brucelozei în
tivitatea anului trecut şi gos­
funcţia de preşedinte de sfat. vestit cite ceva privind viaţă podăriile agricole de stat clin 1 700 kg. iar preţul de cost a faţă de o asemenea situaţie anul trecut au avortat un nu­
Cind aduci vorba de înfăptui­ nouă pe care o duc oamenii Alba şi Orâştie. Tn multe uni­ fost depăşit cu 231 lei pentru reiese şi din faptul că nimeni măr de 70 scroafe. Slaba asis­
rile realizate, vorbeşte eu acea de prin aceste locuri. tăţi nu s-a realizat însă aceas­ fiecare tonă de produs. De ce nu-şi asumă „riscul" să dea tenţă veterinară a dus la con­
mîndrie cetăţenească specifi­ La ora actuală cea mai mare tă cerinţă de bază pentru acti­ toate acestea ? Pentru câ o dispoziţie in scris, ci numai taminarea celor 350 de scroa­
că fiecărui gospodar. dorinţă a locuitorilor din Si- Melalul, în drumul său ţia de profile uşoare. Lami­ vitatea unei întreprinderi a­ parte din lucrările de pregă­ verbal. Tovarăşii de la G A S fe cu brucelozâ, lucru care a­
— Păi să încep cu localul bişe) este să înalţe un cămin de la oţelârii spre depozitul natorii dc la 750 acordă o gricole. Care să fie cauzele ? tire a terenului şi de însâmin- Mintia sînt de părere că ar fi cum impune lichidarea aces­
şcolii generale. La Sibişel era cultural cum puţine sînt prin final, face un scurt popas atenţie deosebită organizării ţare a griului au fost de slabă mai bine ca creşterea coco­ tei ferme.
loca) de şcoală, dai devenise partea locului. Ei vor ca în în hala laminorului de 750 judicioase a producţiei, ex­ — Unitatea noastră, ne spu­ calitate. Specialiştii din unita­ şilor sâ o facă în continuare Spuneam câ asistenţa vete­
neincapâlor. Intr-o sesiune a toamnă să fie gata. mm. Aici, cu ajutorul agre­ ploatării raţionale a agre­ nea tovarăşul Vaier Popa, con­ te nu s-au ocupat cu suficientă Avicola, care are posibilităţi rinară a fost slabă. Intr-ade­
sfatului popular comunal de­ — Trebuie să-l terminăm gatelor, metalul este mode­ gatelor. ceea ce explică re­ tabil şef la G.A.S. Mintia, a răspundere de aplicarea dife­ să-şi acopere pierderile res­ văr în timp de un an la G.A.S.
zultatele frumoase obţinute
putaţii au propus sâ construim pînă la toamnă — spunea pre­ lat în forme corespunzătoa­ în perioada scursă din acest îndeplinit în anul trecut pla­ renţiată a măsurilor agroteh­ pective. Trustul regional şi De­ Călan s-au perindat mai mulţi
un local nou. modern. .Şi l-am şedintele. Şi ştiţi de ce ? La re urci prelucrări ulterioa­ nul la producţia marfă vîndu- nice. S-a mers de la început partamentul Gostat susţin însă medici veterinari. In luna fe­
construit. Şcoala e mîndria sfirşitul anului vom vota elec­ re. care se face, de aslă dală an. La aceste succese contri­ tă şi încasată in proporţie de pe principiul „şi aşa avem dc câ Avicola este profilată pen­ bruarie tovarăşul Mircea Mol-
buţia manevranlului Nîco-
tuturor. Are mai multe clase şi trificarea satelor. E o dorinţă de călre laminatorii din sec­ lae Fiiip este efectivă. 104 la sută. Cu toate acestea, realizat pierderi planificate". tru producţia de ouă. $i iată dovan s-a transferat prin a­
laborator. Localuri noi de veche a noastră, a tuturor. am înregistrat pierderi în va­ La fel s-a procedat şi la cultu­ cum pierderile sint pasate de probarea Departamentului la
şcoală am mai construit în sa­ loare de peste 600.000 lei. Aşa ra orzului, unde producţia a la o unitate rentabilă Ia alta, Trustul Gostat Arad. Pînă în
tele Cucuîş şi Măgureni. V. ALBU a fost planificată activitatea fost de numai 1.530 kg la hec- care şi aşa are destule neca­ luna iunie ferma a rămas fără
zuri obiective Dar ce se face nici un medic veterinar Apoi
cu cauzele subiective care îm­ a fost angajat tovarăşul Bo­
piedică rentabilizarea gospo­ lea Ilarie care a stat trei luni
P e r s o n a l, n - a m în tiln it l e v ă in p l e n i t u d i n e a lui m a r o c h in ă r ie ). in felu l a­ m ă s u r i t e h n i c e se r e l e v ă dăriei ? Conducerea unităţii şi a plecat Ia G A S Petreşti
incâ v r e u n m e s e r i a ş a l l î n d că, d e (apt. î n t r e ­ GUST Şl FANTEZIE c e s t a p r o d u c t i v i t a t e a a c u p r e g n a n t ă ro lu l o m u ­ trebuie să ia asemenea măsuri cu aprobarea trustului. A ve­
b u n c a r e să nu s p u n ă că g u l c o l e c t i v se s i t u e a z ă c r e s c u t In c o n d i ţ i i l e u n e i lui in hăt ăl ia c e se dă incit sâ realizeze o apropiere nit după aceea tovarăşul Nico­
p r o f e s i a sa e s t e c e a m a i i n t r - o n e c o n t e n i t ă e m u l a ­ e x e c u ţ i i m a i î n g r ij it e , m a i p e n t r u c a l i t a t e . El e s t e intre preţul producţiei şi pre­ lae Tânase care a stat 30 de
g re a , c e a m a i c o m p l e t ă , ţie cu g u s t u l rafinat şi r e z i s t e n t e şi e x a c t e . In t o ­ p r o m o t o r u l t u t u r o r i d e i ­ ţul de valorificare la carnea zile şi a fost înlocuit cu Vio­
a t u n c i e t n d î n c e r c a m să m e r e u m a i e l e v a t al m a ­ tal. s p u n e a m că s- a u m e ­ lor noi. A n g r e n a j u l u m a n de pasăre. Dar din păcate, nici
s o n d e z in u n i v e r s u l ştiu relui pu bli c, a d e s e a d i f e ­ h i n ă m a st f e l n u a n ţe l e şi n i v e l u l c o n d u c e r i i fa bricii s o r t i m e n t e cu u n s p o r e ­ c a n iz a t z e c e o p e r a ţ i u n i c a r e d ă In p r i n c i p a l t o ­ în luna ianuarie nu s-a reali­ I. MANEA
s p ir it u a l şi p r o f e s io n a l. rit d e la u n s e z o n la a l ­ e l e m e n t e l e c o m p o n e n t e p r e o c u p a r e a d e c a r e v o r ­ v i d e n t de e l e g a n t ă şi b u n pr in ca r e p r e d o m i n a n t a nul p r o d u c ţ i e i U i r e l e v ă zai decît 50 la sută din spo­
S u p e r l a t i v e l e n i c io d a tă tul, d e la t r i m e s t r u la tr i­ incit fi e c a r e cumpărătoa­ b e a m s-a m a t e r i a l i z a t prin g u s t. R c f e r i n d u - m ă la c i ­ m u n c i i m a n u a l e In s e c ţ i a a p r o a p e d e la s i n e c i t e v a rul în greutate planificat. De ing. A. POTOPEA
nu v e n e a u ca nişte ba­ m e s tr u . A c e a s t ă concu­ re să g ă s e a s c ă ceva p o ­ c i l e v a m ă s u r i d c su c c e s , l e v a d i n a c e s t e a a m să m a r o c h i n ă r i e a fost î n l ă ­ n u m e af la te la foc d e asemenea, tovarăşilor de la
nali făli c i i n s o l i t e d e renţă n e c o n t e n i t ă r e p r e ­ tr ivit cu f i z io n o m ia , cu r e l e v a t e d e m g . S a bi n a î n c e p ch ia r d e la opera­ turată. c i n s t e p e p a n o u l î n t r e c e ­ Mintia li s-a oferit posibilita­
m u lte , ch ia r to a r te m u lte , z i n t ă d e la p t e l e m e n t u l p r e i e r i n f e l e sale". ţiunea d e croit. A c t u a l ­ In î n c h e i e r e as s p u n e că rii s o c i a l i s t e : P a r a s c h i v a tea sâ folosească pentru ferti­ (Continuare în pag. a 3-a)
a r g u m e n t e d e b u n si m t. d i n a m i c al p r o f e s i u n i i lor. C it d e a d e v ă r a t ă e s te m e n t e o e f e c t u ă m prin s p o r u l d e e l e g a n ţ ă al p r o ­ P ă r c a ş şi P o r t i k Piti, c o n ­
A ş a c e v a m i s-a i n t i m - o b i e c t u l u n e i m u n c i d e a c e a s t ă a l ir m a f ie II i d a i s t a n f a i e a m e c a n i c ă p e n ­ d u s e l o r c e le f a b r i c ă m t r o l o a r e d e c a l i t a t e , A n -
plal d e u n ă z i v i z i t î n d s e c ­ c r e a ţ i e şi d e p e r f e c ţi o n ă r i s e a m a in m o m e n t u l in c J t n e m n ă i i tru a p r o a p e î n t r e a g a p r o ­ a c t u a l m e n t e sc d a t o r e ş l e r/e/a L u p u , V i o r i c a A i l o a -
ţia m a r o c h i n ă r i e a I n tr e - c a l i t a t i v e c o n t i n u e — m a ­ c a r e alli că In l a b r ic a li a d u c ţ i e O b ţ i n e m a s t f e l si folo siri i u n u i n o u m a ­ ie, V i r g i l H c lg iu . E c a le ri -
p r i n d c r l i „ C ă p r i o a r a " d in rca c h e i e a s u c c e s u l u i p r e z e n t ă se altă 90 d e p i e s e c r o i te e x a c t , fără a- ter ial p l a s t i c c u p r o p r i e ­ na For o, R e m u s M a r ta .
S e b e ş . Si d e d a t a a c e a s t a c o m e r c i a l d e ca r e s e b u ­ s o r t i m e n t e d e m a r o c h i n ă ­ de reporter b a i e r i d i m e n s i o n a l e c e tăţi t o a r t e a s e m ă n ă t o a r e Ş t e f a n Moga. m u n c it o r i,
c i f i v a I n te r lo c u to ri . m u n ­ cu ră in r e a l it a t e c o l e c t i ­ rie.■ p o ş e t e cu r a m ă , cu po l d a n a ş t e r e la d e f o r ­ al e pielii. In l i m b a j p r o ­ N i c o l a e Moga, M/hal
cito ri cu in a /t ă c a li li c a re , v u l fabricii. d i v e r s e î n c h iz ă to r i, p o r i - m ă ri al e p r o d u s u l u i Unit. f e s i o n a l ti n u m i m S C A I , K a u î e r t şi H or st W e i n h o l t .
te h n ic ie n i, m i - a u v o r b i t In a c e s t c o n t e x t d e ide i larduri, s a c o ş e d e d if e ri te La o p e r a ţ i u n e a d e î n c h e ­ iar m a i a c c e s i b i l p i e l e ta l e n t a t i şi n e o b o s i f i
d e s p r e m u n c a lor c u t o ­ ni se p a r e r e v e l a t o a r e a- tipuri. Bucătarii, şeJa serv iciului iat — la z ă h o t ă r l l o a r e a ar tif ic ia lă d in P V C e x ­ c r e a t o r i d e m o d e l e noi.
nul o m u l u i i n d r ă g o s t i t d e li r m a l i a u n u i creator d e De a ll l e t v i z i l i n d secţia teh ni c. „ S a lt u l c o n s i d e r a ­ p r o c e s u l u i n o s t r u d e p r o ­ p a n d a t pc s u p o r t tricot. A c e ş t i a s î n t d o a r c i f i v a
f r u m u s e ţ e a m e s e r i e i sale . m o d e l e c u v e c h i st a te de de produci ie a acestor o­ bil d e c a l i t a t e l- a m o b ţ i ­ d u c ţ i e — trei p i e s e i m ­ E st e f o a r te f l e x i b i l a re d i n a u t o r i i c i f r e lo r c a r e
D e d a t a a c e a s t a a m î n ­ s e r v i c i u in fab ric ă : „P e n ­ biecte de lux c o n s t a ţ i că nui p rin m e c a n i z a r e a i n : p o r t a n t e ale s a c o ş e i se a ­ t u ş e u p lă c u i , e l a s t i c i t a t e r e l le c l ă d e p ă ş i r e a p r i n c i ­
c lin a t să c r e d că l u c r u r i ­ tru n oi g u s t u l şi fa n te zi a p r e o c u p a r e a p e n t r u o b ţ i ­ tr-un t i m p r e l a ti v sc u r t a s a m b l e a z ă d i r e c t , e l im i- m a r e — c a r a c t e r i s t ic i p a li lo r i n d i c a t o r i d e p l a n
le s t a u c h ia r a ş a c u m mi s ln t d o u ă e l e m e n t e c a r e n e r e a u n o r p r o d u s e d e z e c e o p e r a ţi u n i. C u a j u ­ n i n d u - s e d o u ă o p e r a ţ iu n i c e c o n f e r ă p r o d u s e l o r şi r e a l iz a r e a u n e i p r o d u c ­
s-a s p u s . c ă nu s-a s t r e ­ t r e b u i e m e n ţ i n u t e tr e z e c a l tat c a re u n c a r a c t e r to r u l d i f e r i t e l o r d i s p o z i t i ­ d e coasere. S -a m e c a n i z a t n o a s t r e un a s p e c t c o m e r ­ ţii In e x c l u s i v i t a t e d e c a ­
cu ra t nici o e x a g e r a r e c l u a r şi In s o m n . In m o ­ m u lt m a i larg-, munca fi e ­ v e c r e a t e a m în lo c u it s u ­ şi m o n t a r e a d i f e r i t e l o r a c ­ li ta te a I.
p r o f e s i o n a l ă . E l e m e n t u l d e l e l e n o a s t r e d e m a r o ­ c ă r u i o m p o a r t ă a c e a s t ă b i e c t i v i s m u l m u n c i i m a ­ c e s o r i i (bufoni rapizi, c u ­ c ia l p lă c u t
g r e a ai m u n c i i lor s e r e ­ c h in ă r ie t r e b u i e să Im- a m p r e n t ă . D ir ija tă d e la nu ale, r e a l i z t n d In final ie p r o i e c t o a r e , b u l o n i d e Din c o n t e x t u l a c e s t o t A. OARGÂ