Page 78 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3779

TUTUROR ELEVILOR

O PREGĂTIRE TEMEINICĂ UN NOU ZACAMÎNT DE talelor de gheaţă, a comunicat

DIAMANTE IN URAL N. Kozîrev unui corespondent
al agenţiei TASS.
In partea de nord a regiunii Această descoperire este con­
Perm (Ural) a fost descoperit firmată de cîleva zeci de spec-
După un trimestru încheiat sigure timpul necesar pregăti­ mult dezbătute şi de importan­ un nou zăcămînt de diamante. trograme efectuate la Observa­
cu rezultate mulţumitoare în rii pentru fiecare lecţie. ţă covîrşitoare în viaţa elevilor El este situat pe terasele înal­ torul din Crimeea.
privinţa situaţiei la învăţătură Directorii de şcoli au datoria claselor a Xl-a (şi a VlII-a) te ale unui afluent al rîului
a elevilor din şcolile de cul­ să verifice şi să îndrume cu este orientarea lor profesiona­ Vişera şi conţine o mare can­ RECOLTE DURLE DE
tură generală şi cele profesio­ grijă activitatea fiecărui cadru lă. Experienţa de pînâ acum titate de cristale preţioase.
nale, ne aflăm acum în plină din şcoala ce o conduce, să ne arată că deseori în această Primele diamante au fost CARTOFI
desfăşurare a celui de al doi­ urmărească modul cum se asi­ activitate desfăşurată de unii descoperite in Ural în urmă cu
lea trimestru şi ne gîndim la gură parcurgerea materiei sta­ profesori diriginţi şi-a făcut loc peste 100 de ani. Dar primele Oamenii de ştiinţă de la
modul în care pregătim închi­ bilite de programă, cum se face formalismul, că nu s-a acţio­ zăcăminte găsite s-au dovedit Institutul memorial Baltelle
derea anului şcolar, la măsu­ notarea elevilor pentru ca a- nat cu toată răspunderea ce­ a fi sărace. Explorările au fost din Columbus (statul Ohio —
rile cele mai eficiente cc tre­ ceasla să fie un stimulent la rută de importanţa problemei. reluate în anul 1941 şi de a­ S U A ) au reuşit să determine
buie să le luăm în continuare învăţătură şi să reflecte real Simple discuţii cu elevii, în- tunci producţia de diamante a scurtarea cu mult a perioadei
pentru a putea asigura o te­ nivelul lor de pregătire. tr-o oră sau două de dirigen- sporit necontenit. Pe rîul Vişe­ de repaus de 90 zile a carto­
meinică pregătire elevilor noş­ Pornind de la adevărul de ţie, pe tema orientării profe­ ra şi pe afluenţii săi au fost fului, astfel îneît în acelaşi an
tri, necontestat că frecvenţa elevi­ sionale, nu rezolvă o asemenea găsite diamante de pînă la 24 pot avea loc două recolte.
Analiza activităţii desfăşura­ lor este un factor hotărîtor al problemă. Dacă ne gîndim că, Oră dc desen tehnic la anul I-B al Liceului industrial dc construcţii — Deva. carate. Incepînd de la plantările
te in prima etapă a anului şco­ pregătirii lor, trebuie să se de­ în cele mai multe cazuri, ele­ Foto : I. TEREK normale de primăvară, cartofii
lar ne-a dat posibilitatea să pună în continuare toate efor­ vii nu pot avea un sprijin efi­ DESCOPERIREA maturi au fost expuşi unei ra­
desprindem anumite concluzii turile, solicitîndu-se sprijinul cient al familiei pe această li­ diaţii înlre 250 şi 2.000 raze
şi, pornind de la acestea, să nie, pentru că, practic, nici pă­ ASTRONOMULUI SOVIETIC gama de la o sursă de cobalt
chibzuim la ceea ce este nece­ rinţii nu cunosc în amănunte N. KOZ1REV, 60 In ciuda acestei doze ma­
sar să facem în fiecare şcoală structura învâţămintului supe­ Cum îndrumăm activitatea sive, cartofii încolţesc, dar in­
şi clasă, în mod diferenţiat, în rior, a celui tehnic, mediu de Astronomul sovietic Nikolai tr-o perioadă mult mai scurta.
funcţie de specificul respectiv, cultură generală, de specialita­ Kozîrev a descoperit câ în ine­ La numai trei sâptâmînj după
pentru ridicarea nivelului cali­ te şi a celui profesional, ne lele planetei Saturn există o tratamentul prin iradiere, car­
tativ al învăţământului. VIAŢA dăm seama că munca pentru o­ zonă atmosferică cu o grosime tofii au putut fi plantaţi in pă-
In această privinţă, trebuie rientarea profesională necesită cercurilor tehnice de 5-10 mii kilometri. Atmosfe­ mînl. In acest mod a putut fî
să arătăm că secţiile de învă- timp, cunoaşterea elevilor, a fa­ ra — deosebit de vizibilă între produsă o a doua recoltă îna­
ţămînt raionale şi orăşeneşti, miliilor acestora, înarmarea lor planetă şi extremitatea interi­ intea îngheţului de iarnă. In
multă grijă pregătirii elevilor ŞCOLARĂ
directorii şcolilor acordă mai cu toate cunoştinţele despre oară a inelelor — este foarte acele ţări unde perioadele de
formele de învâţămînt din ţara
creştere sînt îndeajuns de lungi
in perioada ce a mai rămas noastră, despre perspectivele de la casele pionierilor rarefiată, densitatea ei fiind de se pot astfel produce recolte
aproximativ un miliard de ori
pinâ la sfirşitul anului şcolar. fiecărei profesiuni, pentru a mai mică decît a atmosferei duble.
In planurile de activitate ale îndruma pe viitorii absolvenţi terestre. După părerea lui Ko­ Prof. Lloyd Brownell, coor­
acestora, şi aş aminti aci sec­ potrivit dorinţelor şi posibili­ zîrev, atmosfera din inelele lui donatorul programului Battel-
ţiile de învâţămînt ale oraşu­ sfaturilor populare, al organi­ tăţilor lor. Activităţile desfăşurate în la tehnica fotografierii, cînd calitatea lucrărilor exeeulaleşi Saturn a apărut în urma cioc­ le, a declarat câ tratarea simi­
lui regional Petroşani, raionu­ zaţiilor de tineret ca şi al altor Se ştie că excursiile, vizite­ cadrul cercurilor tehnice de la s-au organizat ieşiri în oraş se explică importanţa acesteia nirii particulelor de meteoriţi. lară a altor plante a dat ace­
lui Alba, conducerile unor li­ factori în vederea participării le, organizate cu elevii în ţară, casele pionierilor şi din şcoli şi în împrejurimi, unde elevii în procesul de producţie. Mai Au fost obţinute dovezi directe leaşi rezultate. Procedeul se
cee ca: „Decebal" Deva. „Ho- elevilor cu regularitate la lec­ în mari unităţi economice, în­ au un însemnat rol educativ. au imortalizat pe peliculă as­ mult chiar: cînd unii elevi ale prezenţei în atmosfera Ine­ află încă înlr-un stadiu expe­
ria, Cloşca şi Crişan" Alba Iu- ţii. treprinderi, la monumentele Prin lucrările efectuate, pio­ pecte din peisajul citadin sau mai îndemînalici execută ace­ lelor a aburului de apă şi cris­ rimental.
1 la. Liceul industrial Hunedoa­ Multă atenţie trebuie să se istorice şi de artă au un rol nierilor li se dezvoltă pasiunea industrial al oraşului nostru, eaşi lucrare, li se fixează şi un
ra, conducerile şcolilor gene­ acorde asigurării timpului ne­ mare în consolidarea şi adîn- pentru ştiinţă, deprinderile de surprinzînd cele mai semnifi­ anumit termen de execuţie. în­
rale nr. 4 Vulcan şi nr. 1 Lu- cesar elevilor pentru pregăti­ cirea unor cunoştinţe dobîndite muncă, 11 se cultivă mîndria cative fapte. cadrarea în această disciplină
peni ca şi cele din Brănişca, rea lecţiilor şi temelor. Activi­ în cursul unui an şcolar. Ne­ pentru înfăptuirile ştiinţei şi A urmat activitatea de labo­ a muncii aduce copiilor o sa­
Baia de Criş, Dobra, nr. ^Alba tăţile multiple ce se organi­ cesitatea de a atrage atenţia tehnicii. rator, in cadrul căreia li s-a tisfacţie nebănuitâ, avînd ca
lulia şi altele, sînt incluse mă­ zează in şcoli, la care elevii directorilor de şcoli, a cadrelor Bazîndu-ne pe experienţa explicat elevilor cum se exe­ urmare imediata o frecvenţă
suri pentru înlăturarea defici­ sînt solicitaţi, trebuie şi pot fi didactice, asupra acestei pro­ muncii cu copiii în cercuri, şi cută developarea, care sînt de sulă la sută la cerc şi o
enţelor reieşite în urma anali­ făcute în condiţiuni bune dacă bleme îşi are temeiul în defi­ ţinînd seama că aceştia vin la materialele necesare acesteia, comportare perfectă.
zei activităţii din primul tri­ se chibzuieşte atent asupra sta­ cienţele serioase constatate în cercuri în timpul lor liber, ne­ li s-a vorbit despre camera Urmărim continuu rolul ac­
mestru şi a faptelor constatate bilirii lor în timp şi dacă se ultimii ani în legătură cu mo­ am străduit să creăm o atmos­ obscură şi, in sfîrşit, despre a­ tivităţilor de masă organizate
cu prilejul îndrumării şi con­ pregătesc bine sub îndrumarea dul de organizare a acestor ac­ feră care să se deosebească de paratul de mărit. cu membrii cercurilor, în func­
trolului efectuat în aceste şcoli. celor mai competente cadre. tivităţi. In multe cazuri, ex­ o lecţie de clasă: elevii săjse In prezent toţi elevii, mem­ ţie de specificul acestora, avem
Din verificările făcute se poa­ Deşi nu e o problemă de j- cursiile se organizează în pri­ mişte în voie în laborator, să bri ai cercului, sînt capabili în planul nostru de acţiuni
pă, fără un scop precis, pe ili-
te aprecia că există o seamă de medială actualitate, recapitu­ nerarii lungi, obositoare şi întrebe tot ce-i interesează, sâ sâ execute corect o fotografie vizite, expoziţii, drumeţii, în-
iniţiative, care dovedesc spori­ larea, în special cea finală, de­ şi să aprecieze calitatea aces­ lîlniri etc. cu scopul completă­
rea preocupării conducerilor de ţine o importanţă deosebită şi fără a avea în vedere posibili­ folosească singuri aparatura. rii cunoştinţelor şi deprinde­
şcoli, a cadrelor didactice pen­ este nevoie să se bucure de tăţile de adîncire sau comple­ Pleeînd de la faptul că ele­ teia.
tru a putea găsi căile şi mij­ toată grija. Sinteza materiei, tare a unor cunoştinţe. Soco­ vii solicită activităţi concrete Cu ocazia schimbului de ex­ rilor însuşite la cercuri.
tesc că, pornind de la acest a-
loacele cele mai adecvate ridi­ după un an de muncă este pe devâr, unor asemenea acţiuni şi cu rezultate cît mai apro­ perienţă, organizat cu condu­ Conducătorii cercurilor teh­
cării continue a cunoştinţelor cît de necesară, pe atît de pre­ piate, am indicat tovarăşilor cătorii cercurilor tehnice, şi a nice au stabilit organizarea u­
elevilor. tenţioasă, deoarece ea cere gîn- trebuie să li se acorde atenţia profesori ca raportul dintre asistenţelor la şedinţele de nei expoziţii comune, unde vor
cuvenită încă de pe acum, fie
teorie şi practică să fie cit mai
Se urmăreşte tot mal mult dire şi un volum de muncă în câ le organizăm în timpul va­ strîns, folosindu-se un volum cerc, am generalizat o serie de fi etalate rezultatele obţinute.
Am prezentat cîleva din as­
aspecte ale muncii: în primul
creşterea eficienţei lecţiilor plus pentru a nu cădea în for­ cantelor sau în timpul anului
predate de marea majoritate a malismul întîlnit la multe ore şcolar. de noţiuni strict necesar înţe­ rind caietul de evidenţă al e­ pectele muncii educative pe
învăţătorilor şi profesorilor. In de recapitulare, a căror desfă­ Am abordat în acest material legerii operaţiilor şi fenomene­ levilor, cu însemnări ale acti­ care o desfăşurăm în cadrul Un original tip dc canapelc-fololii care au început să apa­
vităţii fiecăruia, aprecieri asu­
cele mai multe şcoli, compozi­ şurare se rezumă la rememo­ doar o parte din multitudinea lor prezentate. cercurilor tehnice. In toată ac­ ră la Londra.
ţia profesională a cadrelor, îm­ rarea mecanică a unor date, ci­ problemelor ce trebuie sâ preo­ Astfel, în cadrul cercului pra disciplinei, hărniciei, cali­ tivitatea noastră ne străduim
bunătăţită în ultima vreme, ni­ fre, fapte sau la împărţirea a- cupe pe oamenii şcolii în pe­ „foto'* de la Casa pionierilor tăţii lucrărilor executate; apoi, să facem ca, prin aceste
velul perfecţionării acestora, rilmetică în 3—4 ore a lecţii­ rioada ce urmează. Ne expri­ din Petroşani, elevii au trecut caietul de schiţe al fiecărui cercuri, copiii să îndrăgească
ca şi conducerea şi îndruma­ lor predate în cursul anului. măm convingerea câ îrt cadrul prin întreaga filieră de pre­ elev, păstrat îngrijit şi com­ munca, să fie harnici, entu­
rea competentă de către direc­ In această perioadă, dală fiecărui colectiv didactic există zentare a aparatelor, de Ia pletat la zi. ziaşti, şi cînd îşi vor alege me­ DIVERSE.
tori a întregii activităţi inslruc- fiind noua structură a anului toată atenţia şi solicitudinea în principiile de funcţionare pînă Permanent se controlează seria dorită, sâ facă acest pas
(iv-educative au făcut ca ni­ şcolar şi măsurile luate în le­ pregătirea şi luarea celor mai cu siguranţă, conduşi de în­
velul general de pregătire-al gătură cu desfăşurarea exame­ adecvate măsuri menite să a­ demnuri proprii, care să-i că­
elevilor să fie bun şi să existe nelor de bacalaureat şi de ad­ lăuzească mereu.
perspectiva ca rezultatele fi­ mitere în facultăţi, conduceri­ sigure o pregătire temeinică tu­ Prof. VICTOR IAŢENKO see, urmînd sâ sosească Ia De­
nale să fie din cele mai rod­ lor liceelor şi cadrelor didacti­ turor elevilor din şcolile regiu­ directorul Casei pionierilor Comisia pantofilor va, primul la ora 10,22, iar al
nice. ce care predau la clasele a Xl-a nii noastre. Petroşani doilea la 8.14.
Acesta e un turnus fantomă.
Pe linia aceasta, consider le revin sarcini deosebite in Prof. CORNEL CISMAŞU pierduţi Şi nu unicul. Mai pot fi con­
necesar să mă opresc asupra vederea pregătirii elevilor. So­ statate pc concret, aproape zil­
cîtorva probleme care trebuie cotesc că, pe lingă buna pregă­ şeful secţiei de învâţămînt nic, atunci cind trebuie să ple­
să fie mai mult in atenţia tire, una dintre problemele a Sfatului popular regional SPORT ce autobuzul de Tg. Mureş. Dar
noastră pentru a putea obţine Şi-ar fi închipuit cineva câ sâ nu vă impacientaţi. Nu. Bi­
rezultate şi mai bune, atît în ar putea fi creată şi o comisie roul de mişcare al autobazei
cel de al doilea trimestru, cît Pe adresa rubricii penlru nişte pantofi pierduţi ? rezolvă totul. Cu 10, 20, 30 de
şi la încheierea anului şcolar. Şi lotuşi acesta e adevărul O minute sau o oră înlirziere,
Creşterea nivelului calitativ Fo tb al astfel de comisie se va crea în dar le rezolvă. Se conduce
al învăţâmîntului şi, implicit, Prin intermediul corespon­ curînd la secţia de cizmărie după dictonul: „Mai bine mai
Călan.
din
cooperativei
a
îmbunătăţirea continuă a pre­ denţei primite din partea tova­ zuale. Activităţile pioniereşti „Drum nou". tîrziu, decît niciodată".
gătirii elevilor sînt sarcini de răşei Aurelia Zsigmond, co- se bucură şi ele de aprecierea Cum s-a ajuns aici? La 21
mare Importanţă pentru secţii­ mandanta unităţii de pionieri elevilor. Dintre acţiunile cu tn tîln iri amicale octombrie 1966, Budiu Virginia
le de învăţămint, conducerile un larg ecou în rîndul elevilor,
de şcoli şi întregul personal di­ de la Liceul din Simeria, a- menţionăm vizitele Ia între­ a dus la onorata cizmărie din Sămâdâtsl
Călan o pereche de pantofi, a­
flâm despre principalele acti­
dactic. De aceea, este necesar vităţi educative din această prinderea „Marmura", Atelie­ între proape noi, pentru a le repara
ca la toate nivelele să fie în­ şcoală In orele de dirigenţie rele R.M.R. şi parcul dendrolo- tocurile. A primit bonul nr.
treprinse măsurile cele mai co­ se dezbat teme orientate după gic din localitate, excursiile în Jiul Petroşani şi 62.909 şi asigurarea gestiona­ de la Sebeş
•
respunzătoare. Secţiile de în­ aer liber Ia Mureş şi Strei, şe- rului primitor al atelierului câ
noile programe ale orelor e-
văţămint au obligaţia să veri­ ducatîve ca: „Oameni de sea­ zâlorile literare, precum şi vi­ Metalul Hunedoara în două zile vor fi gala. Dar Sâ nu faceţi cumva vreo le­
fice în ce măsură conducerile mă ai regiunii hunedorene şi zitarea casei memoriale „Aurel după expirarea celor 48 de ore, gătură între sămădăul de la
de şcoli îşi realizează sarcina rolul lor în cultură', „A învă­ Vlaicu" şi a barajului de la Conlinuînd pregătirile în pantofii n-au mai fost găsiţi Sebeş şi Lică, cel din „Moara
de bază a îndrumării procesu­ ţa înseamnă a-ţi iubi patria", Cinciş, vederea reluării campiona­ Parcă au intrai în pămînt nu cu noroc". Nu, penlru că cel de
lui instrucliv-educativ, să apre­ Un frumos montaj lilerar- tului, Jiul Petroşani a jucat alta! Şi n-au fost găsiţi nici la la Sebeş e doar o umbră pc
cieze conţinutul şt eficacitatea „Poziţia ateistă a marilor noş­ muzical a avut loc la Casa pio­ două meciuri de verificare următorul termen şi nicî pînâ lîngâ eroul lui Slavici. Se nu­
acestei îndrumări. Trebuie, de tri poeţi şi oameni de ştiinţă". nierilor din Orăştie, ne scrie în compania formaţiei de astăzi. meşte Bologa Ioan şi lucra
prof. Emilia Rarjuca. Intitulat
Prin puternicul ei efect educa­
asemenea, să vegheze ca fieca­ tiv, emoţionantă a fost şi lec­ categoria C, Metalul Hune­ cindva la o şcoală din Sebeş.
re oră de curs să fie folosită cu ţia deschisă „Luptele ceferişti­ „O pagină de glorie şi eroism', doara. In primul meci, Ca să scape fată curată, ges­ Precizăm: lucra, pentru câ a­
maximum de randament, evi­ lor în ilegalitate" la care a par­ montajul a fost realizat cu co­ Jiul a dominat cu autori­ tionarul primilor a făcut rost cum nu maj lucrează, se odih­
ţi nd scoaterea de Ia clasă a u­ ticipat un muncitor ceferist, laborarea profesoarelor Ţipan tate, dar n-a reuşit decît de nişte pantofi vechi, pe care neşte. Are un „concediu' de
Maria şi Pleşa Victoria, bucu-
nor învăţători şi profesori, ur­ vechi ilegalist, şi au fost folo­ rîndu-se de o apreciere deose­ Se lucrează la unul din blocurile cu 10 etaje din Petroşani. un rezultat egal: 1—1. Go­ i-a reparat şi a vrut să-i resti­ trei ani, pe care şi-l petrece
tuie păgubaşei ca fiind ai ei.
mărind ca acestora să li se a- site bogate mijloace auclio-vi- bită. Foto: N. MOLDOVEANU lurile au fost înscrise de Aceasta nu i-a primit, cum era într-o staţiune.. corecţională.
Dobîndâ pentru Metalul şi firesc, şi atunci gestionarul s-a De ce ? Pentru câ, sămădăul
m x n m m m gs£ es (zn in Crăciun (din 11 m) pentru supărat foc: Bologa a fost prins asupra fap­
Jiul. In cel de al doilea — Nu vrei sâ-i primeşti?! tului. Cumpăra porci de prin
meci, disputat ieri (a Hu­ Lasă câ fac eu o comisie care părţile Turdei, unde erau mai
muzical: Bucureşti-Sibiu-Baîa Mare ; 9,40 „De la nedoara, victoria a revenit va dovedi că pantofii (prezen­ Ieftini, şi-i vindea în alte părţi,
Pentru ................ Valencia la... Liliana" — muzică uşoară ; 10,05 echipei Metalul cu scorul taţi de el — n.r.) sînt ai du- mai scump. Cum s-ar spune,
Teatru radiofonic. „Egmont" de Goethe ;
12,10
făcea speculă.
milale!
de 2—0.
12,30
Ritmurile cincinalului ;
din
Selecţiuni
...Acum se gîndeşle cu invi­
Sîntem nerăbdători să vedem
„Estrada duminicală". Autograf muzical: Lumi­ CORNEA TITU la lucru comisia pantofilor die la timpurile lui Llcă Să-
corespondent
tMidumneo voasîro liber sate; 15,30 Ineluş-învîrtecuş „Meşterii de jucării": cepe lucrările cu o sesiune fur­ mâdâul, dacă... nu cumva i-a
niţa Cosmin ; 13,30 Piese pentru vioară de Sara-
pierduţi. Probabil că îşi va în­
venit mintea la cap.
A treia jucărie din concurs : Piticul ; 16,30 „La
tunoasă. Sîntem tentaţi să cre­
anii mei" — muzică uşoară ; 17,40 Coordonate Preparatorul dem că vor participa şi invi­
Vineri 24 februarie culturale. Din carnetul scriitorului. Activitatea Petrila— Minerul taţi de la birourile centrale dîn Una de aur
culturală la sate ; Stagiunea teatrelor populare
Hunedoara, ale sus-numitei co­
i ^ m n i (radioreportaj); 18,35 „Să-mi cînţi cobzar" — Aninoasa 1-2 (0-1) operative, care, deşi sesizată
vechi melodii populare ; 19,30 Noapte bună, copii:
C 1 i. „Legenda lacului Wielochowo" ; 19,50 Retransmi- încă de la 1 decembrie anul Vă amintiţi de povestea an­
Jocul echipelor Prepara­
PROGRAMUL I : 5,06 Program muzical de di­
Spectacole mineaţă ; 6,15 Actualitatea agrară ; Scurtă lecţie siune de la Opera română de stat din Cluj : torul Petrila şi Minerul A- trecut, tace cu o perseverenţă tică a „linei de aur?" După
de invidiat.
multe peripeţii şi peregrinări
„Trubadurul" de Verdi ; In pauz&: carnet plastic;
de agricultură aplicată. Buletin agro-meteorolo- 22,30 Moment poetic. Versuri din volumul „Mieii ninoasa a fost influenţat de a fost găsită şi toată lumea
gic ; 6,45 Emisiune penlru pionieri ; fi,00 Sumarul terenul greu. Oaspeţii au a fost mulţumită. Lîna des­
HUNEDOARA : „Andromaca', piesa lui Jean primi" de Adrian Păunescu ; 23,10 Discuri ine­
Racine va fi prezentată de colectivul Teatrului de presei ; fi,10 „Viers, nai şi strune" — muzică de dite : Lucrări de Henri Sauguet; 0,05 Pe aripile fost mai buni şi au învins Un „turnus“ pre care vă povestim noi, ce-i
stat „Valea Jiului" din Petroşani. folclor ; 8,25 Moment poetic — interpretat de melodiilor. cu scorul de 2-1 prin golu­ drept nu-i de aur, dar nici
ORAŞT1E ŞI GEOAGIU : Concertul de muzică Sebastian Radovici ; 8,30 La microfon, melodia Buletine dc ştiri şi radiojurnale. rile marcate de către Zlăg- n-a mai fost găsită, spre sur­
populară „Mărioară dc la Gorj", susţinut de or­ preferată ; 9,30 Sfatul medicului : Funcţia glan­ 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12,00 ; 14,00 ; 18,00 ; neanu (min. 35) şi Boylhe fantomă prinderea noastră, necazul cli­
chestra populară „Taraful Gorjului" dîn Tg. Jiu, dei tiroide şi sănătateu femeii ; 10,15 Interpreţi 22.00 ; 23,52 (programul F) ; 7,30 ; 9,00 ; 13,00 ; (mln. 60). Pentru oaspeţi a entului şi nedumerirea celor de
cu participarea artistei emerite Maria Lătâreţu. de muzică populară : Ana Ispas şi Florentin losif; 15.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 23,00 ; 0,57 (programul II). la vopsi torie. Căci de vopsito-
10.30 Emisiune muzicală pentru şcolari ; 11,20 înscris Magda (min. 70). ria cooperativei „Progresul"
Dialog pe teme coregrafice. Pictura modernă şi Ştiţi ce-i acela turnus? To­ din Deva este vorba, care a
Cinema dansul. Scenografia românească de balet; 11,45 leleviziune GH. TRIFA varăşii de la garajul autobazei primit spre vopsire în negru,
„De ce nu vii neieuţâ al meu" — cîntece de dra­
corespondent
D.R.T.A. din Deva ne-au in­
600 grame lînâ ţigaie, fire ră­
goste ; 12,45 Cînlă formaţiile dirijate de Edmond format precis. Turnusul e o sucite. încă în noiembrie 1966
DEVA : Mondo cane seriile 1 şi II (cinemato­ Deda şi Werner Muller ; 13,00 Poemul simfonic listă a personalului de bord, ce şi nici astăzi n-a mai eliberat-o
graful („Patria'); Dimineţile unui băiat cuminte „Narcise" şi Scherzo de Ion Nona Ottescu ; 13,30 18,00 Penlru cei mici „Ala Bala" ; 18,30 Penlru Hochei se întocmeşte în fiecare seară, clientei Burza Agafiadin Zain,
(„Arta') ; SIMERIA : Alfabetul fricii; HUNE­ Inlîlnire cu melodia populară şi interpretul pre­ linerelu) şcolar „O viată de om". Pagini literare pentru ziua următoare, în sco­ raionul Uia. Motivul? N-a mai
DOARA : Coplan îşi asumă riscul („Siderurgis- ferat ; 14,08 „Trenul veseliei" — muzică uşoară; despre Nicolae Bălcescu ; 18,50 Publicitate ; 19,00 pul evitării oricăror nereguli fost adusă de la vopsilorie, la bi­
tul"); Femeile („Flacăra"); Old Shaterhand 16.30 O poveste pentru voi, copii : „Cui îi trebuie Telejurnalul de seară ; 19,17 Buletinul circulaţiei Patinoarul din Lupeni a sau întîrzieri în circulaţia au­ roul de comandă. E într-ade-
(„Constructorul'); GHELAR : Mofturi 1900 ; TE- cartea" ; 16,40 „Pămînt al patriei iubite" — pro­ rutiere ; 19,25 „Dulce mamă". Emisiune muzica­ găzduit două întîlniri de tobuzelor. Adică, se stabileşte văr un motiv... foarte serios.
L IU C : Fanfan Ia Tulipe; PETROŞANI : Golgota gram de cîntece ; 16,50 Studioul tînărului inter­ lă ; 20,00 Săplămîna ; 21,00 Reflector ; 21,15 A- hochei între echipele Şuria- precis ce şofer, ce taxator şi Numai că Burza Agafia nu
(„7 Noiembrie*); Barbă roşie seriile I şi II („Re­ pret: violonistul OUo Georges Rolh ; 17,10 In vanpremîerâ ; 21,30 Teleglob : Pakistan ; 22,00 nul Sebeş şi Preparatorul ce autobuz vor deservi cursele vrea să-l ia în seamă. Ea zice
publica") ; LU P E N I: Diligcnţa („Cultural"); LO- slujba patriei ; 17,40 Basmul în creaţia lui Rimski Dansuri inspirate dîn picturi celebre ; 22,40 Te­ din localitate. In ambele în­ de călători pe toate traseele. A­ că din acest „motiv" nu poate
NEA : Yoyo („7 Noiembrie"); Boccaccio Korsakov ; 18,15 „Concert ghicitoare" — muzică lejurnalul de noapte ; 22,55 Închiderea emisiunii. tîlniri victoria a revenit cum credem că aţi înţeles. să-şi lucreze un jerseu, şi încă
70 („Minerul"); V U LCA N : In fiecare zi, sărbă­ de operă ; 18,40 Radiosimpozion. Familia şi locul hochciştilor din Sebeş cu Dar un turnus fantomă ştiţi în iarna asta, aşa cum inten­
toare: CRIVIDIA : Tom .Iones : ANINOASA : ci în ansamblul relaţiilor sociale ; 19,00 O me­ scorul de 9-3 şi respectiv ce este? Pentru definirea a­ ţiona. De aceea întreabă con­
Nu plînge, Peter; ORAŞTIE : Minunata Angelica lodie pe adresa dumneavoastră ; 19,30 Melodia 13-2. cestuia n-am mai făcut apet-'C^ ducerea cooperativei dacă poa­
(„Patria"); Diavolul deşertului („Flacăra"); CU- zilei : „Ninge" de Aurel Manolache ; 21,05 Aten­ In urma acestor rezultate, autobază. Ne-au informat <î^ te să conteze pe lină pentru
G1R : Duminică la ora 6 („7 Noiembrie"); ALBA ţiune părinţi ! — „Vă cunoaşteţi copilul ?" ; 22,20 echipa Şurianul Sebeş s-a tăţenii care au aşteptat la au­ iarna următoare. Dar fără
IULIA : Warlok („Victoria"); Haiducii („23 Au­ Viaţa de concert a capitalei : fragmente din con­ PENTRU 24 ORE calificat pentru etapa finală tobuzul de 7,45 spre Simeria, „motive".
gust") ; ZLATNA : Prea tîrziu ; TEIUŞ : Cele 4 certul prezentat în ciclul „Cvartete de Beetho- Vreme schimbătoare, cu cerul mai mult noros. a campionatului republican în ziua de 21 februarie. Tur­
zile ale oraşului Ncapolc; SEBEŞ : Serbările ga­ ven" ; 23,00 „Iti dedic o melodie" — muzică u­ Izolat vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, de juniori. nusul prevedea ca această Rubrică redactată de
lante („Sebeşul"); Wcek-end la Zuydocotc („Pro- şoară ; iar fn munţi va ninge. Vînt moderat, cu intensi­ cursă sâ fie deservită de şofe­ GH. PA VEL
greşul"); APOLDUL DE SU S: Băieţii de la to- PROGRAMUL II : 7,00 „Munţilor cu brazi ficări locale din sud-vest. Temperatura aerului MARIN MARIN rul Adam Ion II şi taxatorul cii sprijinul colaboratorilor
nomat: BRAD : Clinele din Baskcrvillc ; HAŢEG; înalţi" — emisiune de folclor; 7,55 „La braţ cu staţionară ; ziua va fi cuprinsă între 4-5 şi -f-10 corespondent Stăncioiu Ionaş. Dar cei doi şe şi* corespondenţilor volun­
Maigrct şi afacerea Saint Fiacrc. tine" — muzică uşoară ; 8,30 Itinerar folcloric grade, iar noaptea între 4-1 şi -f 4 grade. aflau deja în cursă pe alte tra­ tari.