Page 79 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3779

CONVORBIREA LA LOCUL Regiunea Hunedoara

vin, greutăţile care le-am în-
DE PRODUCŢIE timpinat în producţie. In func­ IN CIFRE Şl FAPTE
ţie de acestea, facem şi instrui­
rea La aceasta atragem cele
mai competente cadre tehnico- Pline dc semnificaţie sint şi 4.908 capele porcine, 32.501 ca­ lo st ^ p la n tat i p o m i fructi ie ri,
In viaţa cotidiană a fiecărei ficienţă, biroul organizaţiei inginereşti care expun obiecti­ prefacerile adinei înfăptuite în pete ovine în timp ce efective­ iar p e a lte 2 0 7 0 ha., v i ţ ă d e
secţii snu loc de producţie, noastre de bază a insistat la vele planului şi ce trebuie fă­ anii puterii populare pe me­ le proprietate obştească erau vie.
munca politică de masă, orga­ instruirea periodică asupra cut pentru înfăptuirea lor. leagurile raionului Sebeş. în 1959 de numai 1.112 capete Au fost construite, numai
nizată în forme şi mijloace va­ necesităţii extinderii acestei Atunci cînd apare un docu­ Fabrica „Sebeşul", care în taurine, 483 porcine şi 9.2G2 ca­ in perioada 1959-1966, 250 a­
riate, exercită o mare influen­ forme. La hala de turnare se ment de partid sau au loc e­ anii regimului burghezo-mo- pete ovine. partamente din fondurile sta­
ţă în eliminarea unor neajun­ întîmplâ uneori ca din nea­ venimente politice mai im­ şicrcsc producea anual în me­ G .A .S . d in ra io n u l S e b e ş tului, iar 2.155 cetăţeni din
suri, îndeplinirea sarcinilor de tenţii mici să se producă ne­ portante, biroul organizaţiei de dic doar 750.000 perechi cio­ au r e al iz a t la s f îr ş it u l a n u lu i mediul rural şi 123 cetăţeni
din mediul urban şi-au cons­
plan şi informarea operativă plăceri mari. De aceea am bază instruieşte membrii de rapi şi-a lărgit considerabil tr e c u t o î n c ă r c ă t u r ă d e 53 truit din fonduri proprii, locu­
c a p e l e ta u r i n e (d in ca r e 26
a oamenilor asupra evenimen­ căutat ca şi munca politică de partid, şi pe toţi aceia care capacitatea ajungînd ca în inţe individuale.
telor politice pe plan intern şi masă să vizeze neajunsurile desfăşoară muncă politică de 1966 să producă 13.348.000 pe­ vnci| şi 73 c a p e t e o v i n e la V o l u m u l m ă r l u r i lo r v i n -
internaţional. Cu dorinţa de şi să i e ia atitudine împotriva masă in vederea dezbaterii sau rechi ciorapi din bumbac şi 100 ha. le r e n . d u t e prin c o m e r ţ u l d e s t a l a
In scopul adăpostirii ani­
a reda cititorilor noştri din lor. Nu de mult, comunistul explicării lor oamenilor mun­ 1.175.000 perechi ciorapi din malelor, cooperativele agricole î n s u m a t In anul trecut
experienţa ocumulată de orga­ Teodor Jurj, observînd nea- cii. rclon. Faţă dc 1959, producţia au construit 135 grajduri, 45 181 323.000 lei, liin d cu
nizaţiile de partid de la O.S.M. — Ce vă propuneţi pentru globală a acestei întreprinderi saivane, 32 maternităţi pentru 81.3-17.000 lei m a i m a r e d e c i l
11 din CS. Hunedoara în con­ viitor ? a sporit dc 3,6 ori. In fabrică scroafe şi 12 coteţe pentru in a n u l 1959. P r in tr e o b i e c t e ­
ducerea muncii politice de s-au montat în ultimii ani păsări. le d e l o l o s i n l ă î n d e l u n g a t ă
masă, ne-am adresat tovară­ Pe teme ale — Sâ realizăm un caracter sute de maşini noi, s-au ame­ A p l i c i n d a n i m a l e l o r o v i n d u t c In a n u l 1966 p o p u ­
şului Dumitru Grigoroaia, res­ mai combativ şi operativ najat noi spaţii dc producţie, în g r ij ir e şi h r ă n i t e r a ţ i o n a ­ la ţi e i p o l li a m i n t i t e c e l e 793
muncii politice de masă. Am
valoarea investiţiilor depăşind
ponsabil cu munca de propa­ reliefat mai sus cîteva crini- «unta de 23.000.000 lei. lă, c o o p e r a t i v e l e a g r i c o l e au a p a r a t e d e rad io. 534 t e l e v i ­ O.C.L Produse industriale Deva
gandă în biroul organizaţiei peie din activitatea noastră. re uş it ca In a c e s t an să r e a - z o a r e . 507 b i c i c l e t e şi a lt el e.
de bază din schimbul nr. 3 C. muncii politice Trebuie să spun că pe lîngă La la b r i c a „ C â p r i o m a " In perioada 1959-1966 au
— Vă rugăm să nc relataţi acestea mai există şi unele de­ p r o d u c ţ i a d e m a r o c h i n â r i e WM fost construite unităţi comer­ a deschis un raion specializat dc confecţii la ultima pro­
d in a n u l 1948 s e r e a l i z e a z ă
cum imprimă biroul organiza­ de masă ficienţe. Mult timp agitaţia vi­ a c u m in n u m a i 6 zile. N u ­ ciale în comunele Şugag, bă, in cadrul magazinului „ELEGANT" din cvartalul 23
ţiei dc bază muncii politice zuală a avut un caracter ge­ m ă r u l m o d e l e l o r d e a r t i c o l e H e io n ifiB Şpring, Ungurci, Râhău, Pia­ August Deva.
(Ic masă, conţinutul şi eficaci­ neral, munca politică de la om d c m a r o c h i n â r i e a c r e s c u t d e nul dc Jos, Gîrbova, Cunţa,
tatea necesară ? la om şi convorbirile ce se la 60 in a n u l 1059 ia 197 in Rcciu şi Deal, iar cele din Că-
Doştad,
pîlna,
Gusu, Daia,
— Aceasta se asigură prin organizează nu au întotdeauna a n u l 1966. S e b e ş Miercurea şi altele au fost mo­
atragerea la munca politică de tenţîa cu care se lucra în e­ un caracter permanent. Sar­ • O pondere însemnată în dernizate şi dotate cu mobilier
masă a celor mai pregătiţi chipa condusă de Ioan Lupu, cinile de mare importanţă ce economia raionului o arc în­ nou. T. C. M. M. • secţia
muncilor!, cadre tehnice, care s-a folosit de exemplul concret ne revin în producerea unei treprinderea forestieră. Pentru O g r i j ă d e o s e b i t ă a c o r ­
din punct de vedere politic şi ce i se oferise şi a vorbit ce­ cantităţi sporite de oţel şi de transportul ntasei lemnoase, la U z e z e , In medie pe raion, o d ă s t a l u l n o s t r u o c r o t ir i i să­
profesional stăpînesc bine pro­ lor din hală despre urmările sortimente superioare, impun Sebeş a luat fiinţă o întreprin­ p r o d u c ţ i e d e 1.615 I. l a p t e p e nătăţii. In ra io n u l S e b e ş
blemele ţinînd seama bineînţe­ ce Ie are nerespectarea tehnolo­ îmbunătăţirea muncii politice dere dc transporturi forestiere, c a p d e v a c ă lu r a ja tă . In f u n c ţ i o n e a z ă in a c e s t s c o p 2
les, de problemele pe care le giei de turnare — neînchideri de masă. Ca urmare a măsu­ dotată cu peste 400 autocami­ G.A.S. a c e a s t a a a j u n s la s p i t a l e , o p o li c li n ic ă , 3 d i s ­ utilaje transport
urmărim într-o etapă sau alta. corecte de dop, necurăţarea oa­ rilor luate, agitaţia vizuală s-a oane. 3.070 litri lată d e n u m a i p e n s a r e d e î n t r e p r i n d e r e . 6
De exemplu, cei mai buni lei — care influenţează cali­ îmbunătăţit. Au fost afişate C o n c o m i t e n t c u d e z v o l ­ 2.260 litri In a n u l 1959. p u n c t e s a n i t a r e In î n t r e p r i n ­
maiştri, prim-topitoi i, oţelari tatea oţelului, aspectul lui noi lozinci, panouri, grafice t a r e a e x p l o a t ă r i i le m n u l u i , Continua creştere a pro­ d e r i şl 27 c i r c u m s c r i p ţ i i s a ­ cu sediul în Bircea Mică, regiunea Hunedoara, tele­
cu o vastă experienţă, au pri­ exterior. Aşa s-a procedat la care au înscrise sarcini, che­ şi- a s p o r it s i m ţ i f o r c a p a c i t a ­ ducţiei a permis cooperativelor n ita re. N u m ă r u l p a t u r i l o r In fon 1504,
mit ca sarcină să se ocupe de sfîrşitul lunii trecute şi în faţa mări concrete. Pentru ca mun­ t e a si l a b r i c a d e c h e r e s t e a agricole să se întărească tot s p i t a l e e s t e d e 288 angajează:
explicarea problemelor tehni­ cuptorului nr. 4. Observînd că ca politică să aibă un conţinut d in a c e e a ş i l o c a l i t a t e . In a - mai mult din punct dc vedere Numărul cadrelor medica­ — mecanici auto Diesel;
ce şi economice legate concret Gherasim Costinaş a efectuat corespunzător, instruirea ce­ n u l 7966, v a l o a r e a p r o d u c ţ i e i economic. In prezent, ele dis­ le a ajuns in prezent la 37 în — mecanici utilaje;
de procesul tehnologic de ela­ o desfundare necorespunzătoa­ lor care o desfăşoară se face g l o b a l e a a c e s t e i u n i t ă ţi a pun de un fond dc bază care mediu urban şi la 29 în me­
borare şi turnare a otelurilor. re, topitorul şef Ioan Botău în condiţii mai bune, de către d e p ă ş i t 54.803.000 lei. sc ridică (a peste 100.000.000 diu rural, al personalului cu — şoferi categoriile I, II, III cu vechime;
Propagandiştii, tovarăşii care a luat poziţie critică şi a vor­ cele mai competente cadre. Raionul Sebeş dispune dc Ici faţă dc numai 11.375.000 lei pregătire medie la 112 în me­ — tractorişti;
au o bună pregătire politică şi bit echipei întregi despre gra­ Pentru o informare mai ope­ posibilităţi însemnate pentru in anul 1959. diu urban şi 63 in mediu ru­
ideologică, sînt atraşi pentru vitatea faptului. Neatenţia şti- rativă, la propunerea comite­ dezvoltarea unei agriculturi in­ In s c o p u l c o i n t e r e s ă r i i ral, iar al personalului sanitar — maiştri auto utilaje.
explicarea documentelor de carului poate duce pînâ la de­ tului de partid, au fost afişate tensive. Aceste posibilităţi sint m e m b r i l o r c o o p e r a t o r i la o b ­ cu pregătire elementară la 49
partid şî de stat. a semnifica­ clasarea şarjei. la fiecare grup de cuptoare valorificate raţional şi într-o ţ i n e r e a u n e i p r o d u c ţ i i a g r i ­ în mediu urban şi 56 in mediu
ţiilor unor evenimente poli­ Asemenea convorbiri se in hala de turnare, la întreţi­ măsură tot mai marc. In ulti­ c o l e m e r e u s p o r i t e In u l t i m i i rural.
tice interne snu internaţio­ bucură de eficienţă maximă. nere, «Panouri operative1*. Aici mii ani s-nu dezvoltat atît cul­ ani s- a a p li c a i c u tot m a i O la rgă d e z v o l t a r e a A
nale. Am redat cîteva exemple pri­ se scrie de către maistru sau tura plantelor cerealiere, cit si b u n e r e z u l t a t e s i s t e m u l r e ­ luat in anii p u t e r i i p o p u l a r e întreprinderea pentru recuperarea,
zootehnia, viticultura şi pomi­
i n v ă t ă m i n t u l .
t a i o n u l
In
Să vă dau cîteva exemple vind munca politică pentru şeful schimbului tot ce e nou, cultura. tri bu ir ii s u p l i m e n t a r e . î n d e o ­ S e b e ş e x i s t ă in p r e z e n t 63
c u l t u r i l e p r ă s i t o a r e
s e b i la
concrete. Printre comuniştii şi respectarea tehnologiei şi com­ demn de urmat, precum şi u­ şi In z o o t e h n i e . In r a p o r t d c ş c o l i g e n e r a l e . 46 g r ă d i n i l e
tovarăşii din activul fără de baterea unor acte de indisci­ nele lipsuri. De pildă, este e­ ' La s p o r i r e a p r o d u c ţ i e i a- s p o r u l r e a li z a i, m e m b r i l o r d e c o p ii , 2 li ce e şi o ş c o a l ă recondiţionarea şi valorificarea
partid care au primit sarcini plină. Aş vrea însă să relev videnţiată o echipă care a re­ g r i c o / e o c o n t r i b u ţ i e v a l o ­ C o o p e r a t o r i li s - a u r e p a r t i z a t p r o f e s i o n a l ă , f r e c v e n t a t e d c
concrete se numără şi maistrul aportul însemnat ce îl adure dus timpul de elaborare a u­ ro a s ă o a d u c e S.M .T . d in produse a g r i c o l e sl b a n i in p e s t e 16.000 d c e l e v i . V a l o a ­
M i e r c u r e a . A c e a s t ă s t a ţ i u n e
Safta Toma. El este unul din­ ea în mobilizarea oţelarilor la nei şarje şi care s-a încadrat d i s p u n e d e 298 t r a c to a r e , 90 v a l o a r e dc 9.882000 Ici. re a m a n u o l e l o r d i s t r i b u it e ambalajelor Deva
tre cei care, de regulă, organi­ îndeplinirea sarcinilor de plan. in normele de calitate şi sor­ c o m b i n e p e n t r u p ă i o a s e , 316 La rezultatele bune obţi­ g r a t u i l e l e v i l o r in a c e s t an
zează convorbiri în faţa cup­ Zeci de oameni dintre cei mai timentul stabilit Faptul se e­ s e m ă n ă t o r i p e n t r u p ă i o a s e si nute în agricultura raionului o ş c o l a r s c rid ic ă la 670.000 cu sediul în strada Traian Vuia nr. 20, telefon 2855,
torului despre necesitatea res­ bine pregătiţi, vorbesc tova­ videnţiază şî se lansează che­ p o r u m b , 13 m a ş i n i p e n t r u contribuţie valoroasă au adus-o lei.
pectării tehnologiei. In ultimul răşilor lor despre obiectivele marea de a fi urmat. Acest r e c o l t a t c a r to fi, 91 cultiva­ şi specialiştii din C.A.P. şi Pc văile Sebeşului şi Sc- angajează imediat remizieri pentru achiziţii de sticle şl
timp primim fontă cu un con­ planului de producţie, căile pe procedeu a înviorat activitatea. t o a r e si d e a lte m a ş i n i şi u- G.A.S. Numărul acestora a caşului, cultura a pătruns pînă
ţinut mai mare de fosfor. Pen- care se înfăptuiesc. Şi cîlc forme, metode nu mai i il a je a g r ic o le . fa(ă d c n u ­ crescut în 1966 la 72, faţă de în cel mai îndepărtat sat. borcane de la populaţie în localităţile: Deva, Hunedoa­
Iru a obţine mărcile de oţe­ — Pentru a desfăşura o sus­ pot fi folosite ! Noi ne vom m a i 70 I r a c lo a rc , 2-1 scmu/in- numai 23 citi existau in 1959. Există acum şi în raion 47 dc
luri cerute şi o calitate cores­ ţinută muncă politică de masă strădui sâ introducem şi alte­ tori, 4 c u l t i v a t o a r e ctc., cit F o l o s i r e a r a ţ i o n a l ă a t e ­ cămine culturale, 48 dc biblio­ ra, Alba Iulia, Petroşani, Lupeni, Vulcan, Slmcrla, Brad,
punzătoare, maistrul S. Toma şi cu o ţintă precisă, trebuie le, să le aplicăm cu mai multă d e l i n e a in 1959. re n u lu i a c o n s t i t u i t o p r e o c u ­ teci cu 165.000 volume. 44 dc Zlatna, Ghelar şi Cugir.
prin convorbirile organizate cu să se cunoască bine sarcinile, operativitate pe cele care şi-au Importante realizări s-au p a r e d e scamă, p e n t r u t o a t e cinematografe care anul trecut
echipele conduse de Nicolae obiectivele colectivului înlr-o dovedit eficienţa înregistrat în zootehnic. Co­ u n i t ă ţi l e a g r i c o l e d in r a i o ­ au atras aproape 730.000 spec­ Condiţii avantajoase de salarizare.
Moldovan şi Teodor Karama- anumită perioadă. Cum asigu­ operativele agricole dc produc­ n u l S e b e ş . In a c e s t s c o p . p e tatori. Numărul artiştilor ama­
lis, prin munca politică de la raţi pregătirea celor care au Convorbire realizată dc ţie deţineau la sfîrşitul anului m a i m u l t d c 900 ha. t e r e n In tori a ajuns la 4.000, cuprinşi Solicitanţii se vor adresa la sediul întreprinderii.
om Ia om, a insistat asupra sarcini concrete în această di­ S. CERBU trecut 14.825 capete bovine. p a n tă , s u p u s e r o z iu n ii , au în 165 formaţii artistice.
respectării reţetei de dozare, recţie ? t
asigurarea unei topiri cores­ — Prin instruirea diferenţia­
punzătoare, evacuarea zgureî l ă care are loc ori de cîte on­
primare. este nevoie. De exemplu, la 1 T O T E
Intrucit convorbirile Ia lo­ începutul unei luni noi cu­ Grupul şcolar de calificare
cul de producţie au o mare e- noaştem sarcinile care ne le-
C. F. R. Timişoara
programul de prezentare a anunţă:
Text dintr-o filmelor.
Pe data de 2 martie 1967 se va ţine la staţia C.F.R.
Dacă nici tovarăşii din con­ Simcria, examen de admitere pentru şcoala de gradul
ducerea secţiei raionale de ci-
scrisoare neficare şi nici comitetul exe­ I.M. (acari, frînari-manevranţi).
cutiv al sfatului popular co­ c î ţ i v a z e c i d e m e t r i d i s t a n ţ ă d c Se primesc numai bărbaţi absolvenţi al şcolii gene­
munal nu au cunoscut, pinâ F o t o r e p o r t e r u l n o s t r u , V l R - rale de 7 sau 8 ani şi în lipsă de asemenea candidaţi,
Satul Straja (raionul Alba), G l b O N O I U , a s u p r i n s p e p e ­ s t a ţ i a d i n c e n t r u ( o r a ş u l v e c h i ) se primesc şi cu 4 clase elementare, in virstă de 20-38
îşi are originalitatea lui în acum. cele notate mai sus, spe­ l ic u lă d o u ă a s p e c t e p r i v i n d s t a u c o c h e t e 5 a u t o b u z e g o a ­ ani, care îşi au domiciliul stabil în Simeria sau pe o
prezentarea spectacolelor cine­ răm că, prin aceste rindurî, t r a n s p o r t u l in c o m u n în o r a ş u l le, i a r în s t a ţ i e z e c i d e o a m e n i rază de 60 km. în jurul acestei localităţi.
matografice. Spre edificare, vor afla şi ne vor da şi nouă H u n e d o a r a . L e o f e r i m cu ac e s t c a r e a ş t e a p t ă cu s u f l e t u l la * înscrierile se fac pînă în preziua examenului prin
redăm fragmente dintr-o scri­ un răspuns prin fapte". p r i l e j şi c o n d t t c c r i i î n t r e p r i n ­ g u r ă să p l e c e în d i f e r i t e d i r e c ­ stafiile C.F.R. de domiciliu sau direct la staţia Simeria,
soare sosită la redacţie. d e r i i d c g o s p o d ă r i r e o r ă ş e n e a s ­ ţii, u n d e m u l t i p l e t r e b u r i le unde se pot primi şl informaţii suplimentare.
„La origine, sala cinemato­ că. r o a t e că v o r m e d i t a m a i r e c l a m ă p r e z e n ţ a . P o a t e că in Şcoala durează două luni şi jumătate, iar pe timpul
grafului din Straja a avut Seri goale m u l t a s u p r a m ă s u r i l o r c a r e a c e s t f e l c o n d u c e r e a l. G .O . î n ­ şcolarizării elevii primesc o bursă lunară de 612 lei şl
altă destinaţie Prin unele îm­ v o r t r e b u i l u a t e p e n t r u î m ­ c e a r c ă sd r e z o l v e m u lt d i s c u t a ­ abonamente de călătorie gratuită pe C.F.R. pentru do­
bunătăţiri aduse a fost trans­ b u n ă t ă ţ i r e a t r a n s p o r t u l u i in ta p r o b l e m ă a t r a n s p o r t u l u i în miciliu.
formată în sală cinematogra­ De cînd au început serile c o m u n . D u p ă c u m se o b s e r v ă , la c o m u n . După absolvirea şcolii vor primi salarii majorate cu
fică. Nu ştim însă dacă se lungi de iarnă, tinerii din sa­
poate numi sală de cinemato­ tul Almaşul Sec, comuna Cîr- 12,5 la sută faţă de salariile actuale, uniforme gratuite,
graf o încăpere fără pardosea­ jîţi (oraşul Deva), aşteaptă me­ precum şi permise de călătorie gratuit pe C.F.R. pen­
lă şi fără nici un mijloc de reu să vadă geamurile cămi­ tru ei şi familii.
încălzire. Există o sobă. dar nului cultural luminate, iar ei
ea aparţine exclusiv cabinei să participe la o acţiune sau
de proiecţie. Spectacolele nu alta, sâ înfiripe un program
sint lipsite de surprize : într-o artistic sau un concurs pe o
zi, din pricina sonorului, în temă oarecare.
alta din lipsă de benzină, in Zilele trec, directorul cămi­ Uzina de prototipuri şi reparaţii
alta din cauza unei bujii de nului cultural, tovarăşul Va-
Buna funcţionare a maşinilor de injecţie din secţia motor, în alta... sile Busuioc, urmăreşte liniştit
mase plastice a Fabricii chimice din Orâştie este condiţio­ apropierea primăverii, fără ca
nată de întreţinerea lor corespunzătoare Fotoreporterul nos­ Localnicii nu cunosc nici azi acţiunile de iarnă, cuprinse in de utilaj chimic Făgăraş
tru I. Terek i-a surprins pe operatorul Adam Marcu şi — după doi ani de la înfiinţa­ planul de măsuri, să găsească
mecanicul 'Ioan Depcea verificînd maşina de injecţie. rea cinematografului In sat — măcar cea mai mică rezolvare.
strada Ileni nr. 1
oferă spre vinzarc din stoc disponibil, fără repartiţie,
pe bază de comenzi ferme:
— piese de schimb auto şi maşini-unelte;
ceastâ „siguranţă", care a dus
CE SE CUIBĂREŞTE la scăderea simţului gospodă­ dării agricole de stat. In pri­ — cărămidă refractară şamotă ;
mul rînd, trebuie combătută
— ţevi construcţii fierbătoare;
cu tărie atitudinea unor con­
resc şî a ajutorului din partea
trustului.
simt .încă suficient răspunde­
Intr-adevăr la G.A.S. Galda ducători din G.A.S. care nu — proflle grele din' oţel carbon şi aliat;
— sîrmă zincată peste 0 3 m m ;
nu s-a ţinut o evidenţă clară rea lichidării neajunsurilor
a producţiei şi a cheltuielilor. semnalate, continuînd sâ con­ — lacuri şi vopsele pe bază de ulei;
Dar nu-i mai puţin adevărat sidere munca după sistemul — diverse materiale descentralizate.
SUB CARAPACEA PIERDERILOR că nici din partea trustului nu „pierderilor planificate”, ca Informaţii suplimentare se primesc zilnic la serviciul
s-a făcut simţit ajutorul de- normală. De asemenea, este aprovizionare între orele 7-15.
cît prin... hîrtii. In centrala necesar să se ia măsuri pentru
o planificare mai reală, în-
trustului birourile sînt înţesa­
P L A N IF IC A T E care transporta finurile pen­ te de funcţionari, unii care de­ a pierderilor nu este de natu­
trucît sistemul de planificare
tru hrana oilor tocmai de la
ţin chiar funcţii de îndrumare
Gelniar (circa 70 km), sau din
alte părţi ale regiunii. Ială o şi control fără a avea pregă­ ră sâ lichideze lipsurile exis­
defecţiune organizatorică care tirea corespunzătoare. Aceş­ tente, ci dimpotrivă, creează întreprinderea de gospodărie
un climat
favorabil pentru
a făcut ca in anul trecut sâ se tia se mulţumesc doar cu în­
(Urmare din pag. 1) muri de producţie duce la în­ ajuns la concluzia câ abia în scurgă cu peste 60 Ia sută mni tocmirea a tot felul de lucrări perpetuarea lor. După cum ne orăşenească Cugir
registrarea unor cheltuieli su­ 1970 unitatea poate sâ dea cir­ multe fonduri decit cele plani­ de birou care reţin de la mun­ relatau unii interlocutori acest
plimentare şi la apariţia pier­ ca 50.000 lei beneficii, dar nu­ ficate la capitolul transporturi ca productivă numeroase alte procedeu duce la lîneezirea
re! Ardcieanu caic abia şi-a derilor. mai din punct de vedere scrip­ spiritului gospodăresc. Pe de
făcut prezenta şi a plecat să-şi tic. Acest colectiv, din care au dc furaje. Situaţii asemănă­ cadre şi îndeosebi pe specia­ altă parte se impune să exis­ are vacante următoarele posturi:
termine stagiul militar. Dar la făcut parte şi tovarăşi din ca­ toare sînt şi in alte părţi şi a­ lişti. Sint numeroase exemple te mai multă preocupare şi — un post contabil şef;
ferma de porcine nu s-au pe­ De ce drul trustului, nu a văzut în­ tunci nu-i de mirare de ce nu­ cînd diferite servicii ale trus­ faţă de stabilitatea şi folosi­ — un post contabil I.
rindat însă numai medicii, ci să câ există posibilitatea câ mai la G.A.S. Petreştl preţul tului cer din partea unităţi­ rea cadrelor de specialişti, e- Condiţiile de studiu şl stagiu sint cele prevăzute în
şi tehnicienii veterinari şi prin măsuri organizatorice, în­ de cost pe hl de lapte a fost lor aceeaşi situaţie, sînt şi alte forturîle acestora să fie diri­ H.C.M. 1053/1960, anexa IV.
maiştrii, în total 0 cadre In să aninăm că din acest an, în unele sec­ depăşit cu 35 lei. manifestări de birocratism. Pe jate spre activitatea producti­
timp de un an. Fluctuaţia de toare se poate renunţa la do- Este adevărat câ terenurile bună dreptate în cadrul an­ vă şi nu spre rezolvarea a tot
cadre cu pregătire medie şi laţii. Fără efort prea mare unităţilor sînt dispersate în chetei sc semnala faptul câ felul de adrese. Rezultă deci
superioară n dus la lipsa de rentabilizarea poate fi înlăturată situaţia foarte multe trupuri şi la dis­ actuala evidenţă primară, că In mare parte activitatea
răspundere faţă de soarta pro­ transporturilor inutile. Şi in tanţe mari ceea ce influenţea­ contabilă şl statistică este economică nesatisfăcătoare din A
ducţiei. prezent se continuă ca furaje­ ză negativ asupra preţului dc foarte voluminoasă şi greoaie, unele gospodării de stat se da- întreprinderea raională
— De această stare de lu­ le pentru hrănirea animalelor cost la transporturi. Dar, prin- cuprinzînd elemente care de­ toreşte nu unor calamităţi na­
cruri, preciza tovarăşul ing. pină in 1970 ? din Călan să fie aduse tocmai tr-o amplasare mai judicioasă păşesc nevoile dc analiză ne­ turale, aşa cum au căutat sâ
Gcorge Răican, directorul de la Chitid, iar gunoiul de a culturilor, poale fi evitată a- cesară activităţii operative justifice acest lucru tovarăşii de industrie
Trustului Gostat, nc facem vi­ la ferma din Călan sâ fio ceastâ situaţie. Pentru aceasta tovarăşul ing. de la G.A.S. Călan, Mintia,
novaţi şi noi. Dar tot atit dc In toate gospodăriile de stat transportat la Chitid. Această Gospodăria agricolă de stat Lazăr Domşa, directorul G.A S. Brad, Petreşti şi Galda. Este
adevărat este că nici conduce­ din regiune care continuă sâ anomalie dăinuie de am de zi­ Calda a încheiat anul 1966 cu Orlca făcea propunerea ca vorba de unele greşeli în mun­ locală Orăştie
rea gospodăriei din Călan nu lucreze cu „pierderi planifica­ le dar nimeni nu se ginde.şte pierderi, cînd se ştia câ pot fi „sistemul dc evidenţă in gos­ ca de planificare a producţiei,
s-a preocupat dc permanenti­ te" s-au întreprins studii în sâ ia măsuri hotârîle pentru realizate beneficii. Iată şi răs­ podăriile dc stat să fie revi­ de lipsa de organizare şi spi­
zarea cadrelor. Ha mai mult. vederea rentabilizării lor. In curmarea ei. Tot legat dc chel­ punsul primit: zuit in direcţia simplificării rit gospodăresc, care duc la angajează:
in mod preconceput, conduce­ cadrul anchetei am constatat tuielile enorme care se fac cu — Este adevărat câ In mod lui, iar specialiştii să se poată risipă, neglijenţă, birocraţie
rea acestei unităţi a văzut însă că nu peste tot aceste stu­ transportul trebuie spus câ şi previzibil noi trebuia sâ re­ consacra exclusiv activităţii etc. De aici concluziile sînt e­ — 20 muncitori necalificaţi, cu studii 4—8 clase,
ferma dc porcine ca un gene­ dii ţin seamă de condiţiile şi G.A.S. Mintia continuă să du­ nunţăm la dotaţii şi să înche­ direct productive". vidente. Ele trebuie sâ ducă la pentru a se califica în meseriile dc zidari betonişti şi
rator dc pierderi şi a cerut dc posibilităţile reale. La G.A.S că furajele de la Hârâu pînâ iem activitatea pe anul trecut ☆ luarea unor asemenea măsuri
multe ori desfiinţarea aces­ Călan. de pildă, după un stu­ la Lâpuşnic cale de peste 30 cu 200.000 lei beneficii, spunea Din cele relatate se desprind îneît în scurt timp fiecare fierari betonişti.
teia. diu de aproape două săplă- tovarăşul ing. Augustin Moca- cîteva concluzii de o deosebi­ gospodărie agricolă de stat din
lată, deci, cum slaba preo­ mini, un grup de specialişti km. Pînâ nu de mult aceeaşi nu, directorul gospodăriei. Ma­ tă importanţă pentru activita­ regiunea noastră sâ devină Pentru nefamilişti se asigură cazarea.
cupare pentru soarta unei ra­ din cadrul Departamentului a situaţie era şi la G.A.S. Brad rca greşeală constă tocmai în a- tea viitoare a fiecărei gospo­ rentabilă.