Page 81 - Drumul_socialismului_1967_02

“ 11 1

PRIND VIATĂ

PROPUNERILE

CETĂŢENILOR

Sala căminului cultural din
salul Popeşti, comuna Cîrjiţi,
era plină de oameni. In faţa
lor se prezenta un program
artistic. Melodiile soliştilor
de pe scenă se împleteau cu
gîndurile spectatorilor. Era
cintatâ viaţa lor nouă, care,
prin muncă, ei o ridică me­
reu pe treptele prosperităţii.
Numai in ultimii ani. braţele
harnice ale cetăţenilor de
aici au ridicat o şcoală nouă
cu 4 săli de clasă şi un cămin
cultural, imobilele respective
fiind dotate cu mobilierul şi
malerialele necesare. Dar cea
CUViNTAREA TOVARĂŞULUI mai mare satisfacţie a lor a
fost aceea că şi la ei
arde
lampa electrică în locul celei
cu petrol.

N I C O L A E C E A U Ş E S C U

Intîlniri ale

la Consfătuirea privind activitatea candidaţilor F. D. P.
cu alegătorii
I
Cel mai tinăr furnal din ;Hunedoara (nr. 8) are o capaci­
tate de 1.000 m.c. El este opera priceperii şi ingeniozităţii con­
în domeniul comerţului exterior structorilor noştri. Anul trecut, intr-o adunare
populară, oamenii au hotârît
să construiască un drum care
să lege satul de Almaşul Mic.
materiale, de nivelul scăzut al numai cu munca unui ade­ Departamentul de valorificare 67 dintre locuitori lucrează
Necesitatea sporirii continue productivităţii muncii. In ulti­ vărat comerciant, dar cu ca­ a legumelor si fructelor au în­ Actualităţi hunedorene la Hunedoara şj la Deva.
lităţile elementare ale unui e­
că mari posibilităţi de a contri­
mă instanţă,
productivitatea
Pînâ atunci le venea greu 6ă
muncii sociale determină e- conomist. Comerţul, inclusiv bui la creşterea exportului, în­ parcurgă acest drum Hotărî-
fieienţa mărfurilor exportate. comerţul exterior, nu se face deosebi dc legume şi fructe. In rea luată insă în adunarea a­
a eficientei comerţului Cu cit productivitatea muncii de dragul comerţului. Nu vin­ acest sector anul acesta planul Reorganizarea rile de electrificare. Se execută mintită a prins viaţă in scurt
este mai ridicată, preţul de dem pentru a vinde şi nu do­ nu a fost realizat integral. Va montarea firului de cale pen­ timp. Acum e mai uşor de
revenire este mai redus. In­ rim să fim puşi in situaţia ca, trebui să orientăm producţia a­ tru locomotivele electrice. La parcurs calea spre Hunedoa­
dustria noastră, inclusiv indus­ pe calea comerţului exterior, gricolă într-o mai mare măsură fr ontul I această luci ar e a fost ra şi Deva. In afara contri­
exterior al tării noastre tria construcţiei de maşini, se să pierdem o parte din plus- către culturile cerute pe pia­ cercului literar din terminată, iar la frontul II fi­ buţiei voluntare alocate în
bazează pe o productivitate produsul poporului muncitor. ţa internaţională, care aduc un nii de cale s-a montat pe a­ acest scop, cetăţenii au pres­
încă redusă, în raport cu si­ Organelor comerţului exterior, însemnat aport de valută. proape 3.000 m. tat peste 2 400 zile de muncă
Stimai! tovarăşi, noi, ponderea maşinilor şi uti­ tuaţia din alte ţâri şi, de a­ ministerului de resort, finan­ Cu toate măsurile luate şi Alba lulia patriotică Au început apoi
lajelor în totalul exportului re­ ţelor ţării, tuturor celor care succesele obţinute în ridicarea amenajarea şi pietruirea uli­
Dezvoltarea în ritm susţinut prezintă numai 19 la sută. ceea ceea, în această direcţie tre­ continuă a calităţii produselor, Avînd in vedere etapa nouă A început turnarea ţelor salului. O dală cu ter­
a economiei României ridică ce ne situează în urma multor buie depuse eforturi deosebit lucrează în acest domeniu, le şi în anul 1966 au mai existat in care se găseşte, cercul lite­ minarea drumului s-a intro­
orobleme deosebit de comple­ ţări europene cum sînt: R. P de mari Ministerele care pro­ revine răspunderea de a asi­ cazuri de nerespectare a unor rar din Alba lulia a holârît să, primului radier dus şi o cursă de aulobuze ce
te, de a căror rezolvare de­ Bulgaria — 24 la sută. R.S F. duc mărfuri pentru export gura ca pentru o anumită can­ clauze contractuale de calitate. se reorganizeze şi, totodată, sâ * face legătura cu cele două
pinde asigurarea progresului Iugoslavia — 23.6 la sută. Fran­ vor trebui să asigure, în tim­ titate de mărfuri exportate să Ele s-au datorat unor neglijen­ înceapă munca sub un nume oraşe.
întregii societăţi. Una din pro­ ţa —- 26 la sulă, Italia — 30 pul cei mai scurt, lichidarea primească mărfuri din import ţe şi nu lipsei de materiale şi nou, al. unui artist care- Ie va Pe şantierul noului laminor Toate aceste înfăptuiri au
blemele de importanţă vitală la sută. Printre ţările socia­ acestei stări de lucruri, reali­ in valoare echivalentă. Deşi materii prime. Trebuie lichida­ servi drept model în creaţia; bluming de 1.300 nun., lucră­ fost reliefate în programul
pentru dezvoltarea economi­ liste europene, la acest capitol zarea produselor pentru export acesta este un lucru elementar, te cu desăvirşire asemenea ne­ viitoare — Lucian Blaga. rile se desfăşoară intens. Pa­ lor de către artiştii amatori
că şi socială a ţării noastre o ne situăm pe ultimul loc, atît Ia parametrii tehnico-econo- înţeles de toată lumea, din ajunsuri. Toate produsele des­ La festivităţile care au avut! ralel cu continuarea execuţiei pe scena căminului cultural.
halei laminorului şi sălii ma­
reprezintă comerţul exterior. ca pondere, cit şi ca volum mici caracteristici produselor păcate, unii tovarăşi de la noi tinate exportului, ca de altfel loc cu acest, prilej, au partici­ şinilor. a început turnarea be- Şi ele sînt doar citeva sec­
Este cunoscut că, an de an. absolut In acelaşi timp, mate­ similare de pe piaţa mondia­ nu-1 înţeleg încă cum trebuie. şi cele destinate consumului pat soţia poetului, Cornelia loanclor la primul radier al venţe ce mărturisesc hărnicia
ţara noastră importă cantităţi riile prime, combustibilul şi lă. Creşterea rapidă a produc­ Iată de ce consider că trebuie intern, să fie realizate la nive­ Blaga, Dumitru Mircea, Ion halei cuptoarelor adinei. Con­ cetăţenilor din Popeşti. Des­
din ce in ce mai mari de ma­ metalul reprezintă in exportul tivităţii muncii in toate sec­ luate toate măsurile pentru lul cerinţelor pieţei mondiale Oarcaşu şi I. Maniţiu de la re­ comitent se lucrează la devie­ pre ele. dar mai ales despre
terii prime şi materiale. Prin­ nostru 25 la sulă, în timp ce toarele producţiei de bunuri creşterea eficienţei comerţu­ la absolut toţi indicii calita­ vista „Tribuna" din Cluj, ad­ ce au de făcut în viitor, au
cipalele importuri sint desti­ în exportul R.S.F. Iugoslavia materiale este un obiectiv cen­ lui nostru exterior. tivi. Credem că economia noas­ miratori şi oameni care l-au rea liniei de înaltă tensiune vorbit şi cei din circumscrip­
spre a se crea posibilitatea în­
nate unor ramuri de bază ca 11 la sută, al Austriei 16,4 îa tral al partidului şi guvernului In expunerea tovarăşului tră dispune de toate posibili­ cunoscut pe Lucian Blaga. A ceperii execuţiei estacadei şi ţia electorală nr. 13 la întâl­
siderurgia şi metalurgia ne­ sută, al Italici 8,7 la sută. Din nostru, al tuturor organizaţii­ Verdeţ şi cuvîntările altor to­ tăţile pentru realizarea acestui avut loc o peregrinare la inor- , continuarea decan torului ori­ nirea pe care au avut-o cu
feroasă, industriei uşoare, iar această analiză reiese eă pon­ lor economice. varăşi, s-au remarcat, pe drept deziderat Ministerele, organele mîntul poetului din Lancrâm, zontal dc ţunder. Miron Lupea pe care l-au
în anii următori se va impor­ derea cea mai mare a expor­ Realitatea arată că proble­ cuvint, şi alte neajunsuri ale economice, întreprinderile, or­ unde membrii cercului literar propus candidai a) F.D.I*. în
ta o cantitate din an in an tului nostru o deţin produsele ma rentabilităţii comerţului comerţului nostru exterior Nu ganizaţiile noastre de partid au depus o coroană de flori „Cum ne comportăm alegerile de deputaţi pentru
mai mare de ţiţei. Cerinţele cu un grad mic de prelucrare, nostru exterior nu a stat în­ doresc să mai mă opresc a­ au îndatorirea de a veghea ca La Casa de cultură din Alba sfatul popular comunal. Cei
industrializării rapide a ţării ceea ce are o influenţă defa­ totdeauna în centrul atenliei supra lor. Consider câ aceste fiecare produs ce trece frontie­ lulia, în cadrul şedinţei festi­ care au luat cuvîntul la a-
impun importarea unui volum vorabilă asupra rentabilităţii organelor noastre de comerţ. probleme au reţinut atenţia rele ţării să aibă o calitate i- ve a cercului literar, au fost în localurile publice** ceaslâ întâlnire au arătat
mare de utilaje şi instalaţii comerţului exterior. Ele nu au manifestat o preo­ tuturor tovarăşilor de care reproşabilâ, să răspundă întoc­ arătate motivele care au de­ calităţile de bun gospodar ale
complexe. Este cunoscut că cea Am ascultat ce au spus aici cupare serioasă şi permanen­ depinde lichidarea, în cel mai mai condiţiilor contractuale. terminat schimbarea denumi­ Comitetul orăşenesc U.T.C. candidatului lor. nelipsit în
mai mare parte a întreprinde­ mai mulţi tovarăşi în legătu­ tă pentru ca produsele româ­ scurt timp, a neajunsurilor Tn domeniul importului de rii cercului iar oaspeţii clujeni Hunedoara a organizat cu ti­ acţiunile obşteşti întreprinse,
rilor noi sint construite cu a- ră cu activitatea agenţiilor e­ neşti să fie valorificate la pre­ Sarcinile mari care stau in materii prime şi materiale au vorbit despre personalitatea' nerii din localitate, a treia ac­ bun organizator al aclivitâţii
jutoru! utilajelor, instalaţiilor conomice. Deşi nu s-ar putea ţuri cit mai avantajoase pen­ faţa noastră în următorii ani, — parte componentă de mare şi opera lui Lucian Blaga ţiune pe tema „Cum ne com­ comitetului dc ceiâţeni al
şi licenţelor importate. Asi­ spune că, în ce priveşte nu­ tru ţara noastră crearea condiţiilor pentru dez­ importanţă a activităţii gene­ Membrii cercului literar au portăm în localurile publice" cărui preşedinte este Gheor-
citit din creaţiile lor, iar elevi
ghe Jude, Petru Lăscâu, A-
gurarea importului de materii mărul, personalul comercial şi Din păcate, eficienţa comer­ voltarea în perspectivă a so­ rale de comerţ exterior — este aî liceului din localitate au re­ la care au participat 350 de dam Crişan şi alţii, şi-au ex­
prime şi materiale, de insta­ diplomatic din străinătate este ţului exterior nu preocupă în cietăţii noastre, cer să se la necesar să se ia măsuri pentru citat minunate poezii de Lu­ fete şi băieţi, precum şi pe­ primat convingerea câ vor
laţii complexe cere, desigur, insuficient, trebuie să spunem suficientă măsură nici pe pro­ toate măsurile pentru ridica­ asigurarea unei aprovizionări cian Blaga' . ' rechi de tineri căsătoriţi. Acţi- realiza tot ce şi-au propus să
eforturi serioase din partea cu toată claritatea că eficienţa ducătorii de bunuri pentru rea întregii activităţi din do­ de perspectivă pe o perioadă MIRCEA STANCIU .unea a început cu un concurs facă de acum înainte şi-i vor
mai îndelungată de timp. A­
muncii acestui personal nu se
statului ; în acelaşi timp ea ridică încă la nivelul necesită­ export. Pînâ nu de mult, e­ meniul comerţului exterior la „Cea mai bună pereche de asculta îndemnul. „Ceea ce
este legată nemijlocit de buna ţii economiei noastre .şi al po­ xista la unii tovarăşi părerea un nivel superior, corespun­ ceasta o cere dezvoltarea în dansatori”,'după care, comisia am făcut pînâ acum, spuneau
desfăşurare a comerţului ex­ sibilităţilor pe care le avem. că, în definitiv, esenţial e să zător cerinţelor economiei na­ ritm susţinut a economiei na­ Montarea firului de urmărire a concursului' a ei, reprezintă doar temelia,
terior. obţinem dolari, oricît ne-ar ţionale. Şi după acest cincinal făcut precizări despre compor­ baza de la care vom porni în
Desigur, cauzele neajunsuri­ ţionale, exigenţelor pieţei ponderea materiilor prime şi tarea în timpul dansului şi
Comerţul exterior are o im­ lor activităţii din comerţul ex­ costa. O asemenea mentalita­ a materialelor importate pen­ cum se dansează în stil mo­ acţiunile viitoare peniru sis­
portanţă deosebită pentru asi­ terior sînt multiple, şi de na­ te nu are nimic comun nu mondiale. tru nevoile producţiei va creş­ de cale dern. Au urmat apoi jocuri tematizarea satului, pentru
gurarea dezvoltării în ritm tură obiectivă şi subiectivă. te. De aceea problemele pros­ distractive şi alte două con­ continua lui înfrumuseţare".
usţinut a României, pentru Trebuie să arătăm eă mult pectării unei aprovizionări de La tunelul minier Teliue- cursuri dotate cu premii în
rrfăptuirca politicii de desă­ timp comerţul exterior al perspectivă capătă o însemnă­ Ghelar, viitorul drum al mine­ cărţi pentru cel mai bun reci­ I. CIOBANU
vârşire a construcţiei socialis­ României a avut un caracter Perfecţionarea comerţului tate deosebită. In acest dome­ reului de fier spre uzina de tator, solist de muzică popu­
te şi creare a condiţiilor ma­ limitat. Abia în ultimii ani s-a niu sintem încă la primii paşi. preparare, se efectuează lucr ă­ lară şi muzică uşoară.
teriale în vederea trecerii la extins în unele ţări capitaliste Este, de asemenea, necesar să
construirea societăţii comu­ avansate şi în unele state în exterior — cerinţă a acordăm o atenţie mai mare la
niste. curs de dezvoltare. Zone în­ importul de utilaje şi-instala­
In ultimii ani, volumul co­ tregi din Europa şi îndeosebi ţii complexe, termenelor de li­ Probleme ale zootehniei din regiune
merţului exterior a crescut ne­ din America de Sud, Africa, progresului neîntrerupt vrare şi. mai cu seamă, nivelu­
întrerupt ; el a fost in 1966 Asia au rămas neprospeetate lui tehnic al acestora.
cu 75 la sută mai mare decît şi necuprinse de activitatea Atît Ministerul Comerţului
in 1960. Cu toate acestea, com- noastră comercială. Nici în al economiei naţionale Exterior cît şi ministerele be­
neficiare, Comitetul de Stat al
parînd nivelul comerţului nos­ prezent organele Ministerului ce trebuie să acorde cea mai Ce dorini să aflăm
tru exterior pe locuitor cu al Comerţului Exterior nu dispun Planificării, agenţiile economi­
de o analiză temeinică asupra
altor ţâri, rezultă că avem posibilităţilor de dezvoltare a Tovarăşi, planificate. Aşa cum s-a ară­
încă serioase rămîneri in relaţiilor noastre economice cu In activitatea vastă de edifi­ tat în cadrul consfătuirii, foar­ mare atenţie contractării la
timp a utilajelor, de aceasta
tii. realizarea producţiei prevă­ din experienţa unei unităţi
urmă Comerţul exterior pe un număr de tari. Unele ţâri care a noii orinduirî sociale, co­ te multe ministere pretind ma­ depinzînd insăşi îndeplinirea
locuitor a fost la noi în anul doresc să aibă legături cu laborarea şi schimburile eco­ terii prime şi materiale de ca­ în termen a planului de inves­
1965 de 115 dolari. în timp ce România, dar organele comer­ nomice cu alte ţări ocupă un litatea 1 pentru a produce bu­
Belgia a realizat 1.310 dolari ţului exterior, care s-au limi­ loc important. nuri de calitatea a II-a şi chiar zute în cincinal.
pe locuitor, Olanda 1 127, Da­ tat vreme îndelungată la cola­ După cum este ştiut. în an­ a lll-a. Este necesar să înţele­
nemarca 1.089, Suedia 1 080, borarea cu un număr redus de samblul relaţiilor economice gem, tovarăşi, că din tot ceea Desigur, trebuie să facem to­ CUM SÎNT REZOLVATE PROBLEME­ stat pînă acum in brazde săp
Finlanda 450. Cehoslovacia state, nu au înţeles câ s-au externe ale tării noastre, ce importăm — ca de altfel şi tul pentru a achiziţiona cele tâmini şi chiar luni de ziI■
379, Bulgaria 287 dolari, Gre­ schimbat mulle în lume în ma­ schimburile comerciale cu ţări­ din materiile prime şi materia­ mai înaintate realizări ale teh­ LE CREŞTERII EFECTIVELOR, ALE SE­ ceea ce a dus la depreciere
nicii contemporane, dar aceas­
cia 171 dolari. Desigur, in par­ terie de comerţ exterior. O lun­ le socialiste ocupă ponderea lele produse in tară — trebuie ta ghidindu-ne nu numai du­ LECŢIEI, COINTERESĂRII MATERIALE calităţii lor. Pentru a evita *
te, nivelul mai scăzut al co­ gă bucală de timp organele principală. Desigur, colabora­ să obţinem o valoare maximă. pă reviste sau comunicări şti­ cest lucru cred că esle mai b;
merţului nostru exterior este comerţului exterior s-au limi­ rea multilaterală bazată pe Industriei constructoare de inţifice, ci după ceea ce s-a a­ ŞI RETRIBUIRII ÎNGRIJITORILOR, SPO­ ne ca furajele să fie clădii
determinat şi de faptul că a­ tat la exportarea produselor principiile independentei şi su­ maşini ii revine sarcina de a plicat în practică, s-a verificat RIRII PRODUCTIVITĂŢII PAJIŞTILOR, in şire pe locurile dc unde ai;
coperim înlr-o măsură din ce aşa-zis tradiţionale ale Româ­ veranităţii naţionale, egalităţii asiguro dotarea economiei cu în producţie. Orice import de ASIGURĂRII SUCULENTELOR, CARE fost recoltate iar transportul
în ce mai mare trebuinţele niei, acordînd foarte mică a­ în drepturi şi neamestecului în un volum din ce- în ce mai utilaj trebuie să fie precedat lor la ferma de animale să se
ţării din producţia proprie ; tenţie creării de noi resurse de treburile interne. întrajutorării mare de utilaje, instalaţii şi EŞTE PONDEREA PRODUCŢIEI MĂR­ facă după terminarea celor­
aceasta nu justifică însă în în­ export. Desigur, aceasta este o tovărăşeşti $i avantajului reci­ maşini-unelte. precum şi de de o temeinică şi multilaterală FA ETC. ? lalte munci din cimp. In a­
analiză a posibilităţilor diferi­
tregime râmînerea in urmă. deficienţă a întregii noastre ac­ proc are o importantă deosebi­ piese de schimb de o calitate telor firme străine de a răs­ cest fel vom asigura o folosi­
tot mai bună. Aceasta este o
Merită să fie cu deosebire tivităţi economice care nu a tă pentru dezvoltarea fiecărui cale de bază pentru uşurarea punde nevoilor reale ale eco­ re mai raţională a mijloacelor
stat socialist in parte si, prin
subliniat faptul că în cadrul acordat suficientă atenţie dez­ aceasta, pentru întărirea între­ sarcinilor de import, pentru de­ nomiei noastre, de a asigura Complexitatea problemelor rului pentru faptul că făcea un de transport, iar furajele vor
comerţului exterior asistăm Ia voltării ramurilor menite să a­ gului sistem socialist mondial. grevarea balanlei noastre de realizarea într-un termen scurt pe care le ridică creşterea e­ consum intern de lapte exage­ fi de o calitate mai bună".
sigure produse de export.
o creştere mai rapidă a im­ Totodată, tinînd seama de plăti externe. In această di­ a parametrilor lehnico-eeono- fectivului de animale şi îm­ rat, ceea ce a dus la 'diminua­ „Aplicarea unui complex de
portului. In timp ce exportul Este cunoscut că resursele diviziunea mondială a muncii, recţie posibililălile noastre sînt miei stabiliţi prin proiecte. A­ bunătăţirea calităţii acestora rea producţiei marfă. In ur­ măsuri organizatorice şi teh­
a sporit în anul 1966 faţă de noastre de materii prime şi ma­ România dezvoltă legături e­ mari; trebuie să avem o atitu­ genţiile economice, ministerele preocupă intr-o măsură tot mai ma acestei critici s-au luat nice privind creşterea, luăni-
1960 cu 67 la sută, importul a teriale sînt limitate, de aceea conomice cu toate statele, in­ dine lermă fată de ministerele beneficiare de import trebuie mare pe lucrători* din sectorul măsuri pentru . instalarea a rca şi reproducţii), ne scrie
crescut cu aproape 90 la sută. dezvoltarea economiei este diferent de orînduirea lor so­ care apelează la import atunci să cunoască, să studieze, să zootehnic al cooperativelor a­ două separatoare de lapte la tovarăşul Traian Popa din Ba-
Pentru oricine analizează cu slrîns legată de import şi. ca cială. cînd necesităţile pot fi rezolva­ viziteze, să vadă la faţa locu­ gricole. Dovada o fac ;şi scri­ . brigăzile din Deva şi Sîntu- lomir, a făcut posibil ca pînâ
simţ de răspundere acest lu­ atare, de crearea mijloacelor “ Planul cincinal prevede ca te în întreprinderile proprii lui, în lucru, instalaţiile, utila­ sorile primite • Ia redacţie pe halm. Astfel vom avea posi­ în prezent efectivul de bovine
necesare de plată Acest lucru
cru — şi tovarăşii care lucrea­ trebuie să-l înţeleagă şi minis­ volumul comerţului exterior va In anii viitori structura co­ jele de care avem nevoie şi să marginea dialogului care se bilitatea să hrănim viţeii nu­ din unitatea noaslră să ajungă
ză în domeniul comerţului ex­ terele producătoare care, soli- creşte în 1970 cu 55 la sulă la­ merţului nostru exterior urmea­ aleagă, din tot ce oferă dife­ poartă în coloanele ziarului mai cu lapte degresat. Rău la 241 capete, din care 120 ca­
terior trebuie să facă o ase­ eilînd cantităţi de materii pri­ tă de 1965. ză să sufere schimbări radica­ rite firme şi ţâri, ceea ce co­ privind problemele^ ridicate în este câ nu s-a făcut acest lu­ pete veci şi juninci. Paralel cu
menea analiză a problemei — me şi materiale din ce în ce Sarcinile cincinalului privind le. Posibilităţile de export ale respunde din loate punctele de consfătuirea de Ia Sebeş, dc cru mai de mult, deoarece se­ aceasta au crescut şi produc­
iesle evident că lucrurile nu mai mari, nu se preocupă în exportul trebuie considerate produselor aşa-zis tradiţionale vedere necesităţilor noastre călre crescătorii de animale paratoarele sînt procurate în­ ţiile. In luna ianuarie, planul
pot continua în acest fel. Iată aceeaşi măsură de asigurarea minime,- este necesar să fie sini din ce în ce mai mici; du­ Esle cunoscută importanţa pe din această parte a regiunii. că din toamnă la livrări de lapte a fost de­
ce ne arată comparaţia cu produselor necesare exportului, luate măsuri pentru a se asi­ pă cum şliti, din tară exporta­ care o are balanţa de plăţi ex­ Confruntările, părerile şi pro­ In calitate de contabil îmi păşit cu aproape 2.000 litri.
punerile de pînâ acum au scos
alte ţări : in timp ce Româ­ acoperirii contravalorii mărfu­ gura o sporire mult mai mare toare de ţiţei vom deveni, în- terne pentru economia fiecărei dau seama cît de mult ne cos­
nia a realizat în 1965 un ex­ rilor importate. a volumului producţiei $î li­ cepind cu anul 1968, importa­ (ăi i, necesitatea ca ea să fie la iveală marile rezerve care tă lipsa de organizare a trans­
port de 68 dolari pe locuitor, Organizaţiile de comerţ ex­ vrărilor de mărfuri pentru ex­ toare. Este prevăzut să crească, echilibrată, să asigure pe calea există în fiecare raion şi coo­ portului Ia furaje Fînurile au (Continuare în pag a ?
perativă agricolă în ce priveş­
exportul Olandei a fost de terior n-au depus eforturile ne­ port. In mod deosebit trebuie de asemenea, ponderea la ex­ exporturilor resursele de va­
520 dolari, al Belgiei de 674, cesare pentiAi a pătrunde pe să ne oprim asupra faptului că port a produselor industriei lută necesare importului de te mărirea substanţială a pro­
ducţiilor medii, ca o cale prin­
al Danemarcei de 488. al Fin­ piaţa capitalistă cu produse şi în acest cincinal importurile constructoare de maşini (ma- materii prime, materiale şi in­
landei de 309, al Bulgariei de noi ale industriei constructoare sint programate să depăşească şîni-unelte. electrotehnice şi stalaţii complexe cipală de satisfacere a cerin­
144, al Cehoslovaciei de 190. de maşini, chimire şi ale altor exporturile cu aproape 2 miliar­ utilaje complexe), ale industriei Trebuie să perfecţionăm po­ ţelor creseînde de produse a­
Ţinind seama câ noi nu avem ramuri industriale. Se poate de şi jumătate lei valută, ceea dumice $i industriei producă­ litica noastră de comer ţ exte­ nimaliere. Cei ce au scris pînă
toare de bunuri de consum. A­
alte mijloace de plată a im­ spune, de altfel, eă nici pe pia­ ce, e de înţeles, creează o în­ ceasta impune ministerelor şi rior. relaţiile economice, cores­ acum ziarului pe această te­
mă au arătat câ eforturile vor
portului în afară de cele re­ ţa ţărilor socialiste nu s-a de­ cordare a balanţei de plăţi ex­ întreprinderilor producătoare punzător telurilor politicii trebui îndreptate spre rezolva­
zultate din exportul de măr­ pus o activitate susţinută în terne. Se impune necesitatea să asigure realizarea produse­ noaslre economice, politicii rea acelor probleme dc care
furi, apare cu toată clarita­ direcţia aceasta elaborării unui program spe­ lor respective la un înalt nivel noastre generale de dezvoltare depinde mărirea in continua­
tea că o asemenea stare de Aşa cum am mai arătat, cial în vederea sporirii expor­ calitativ, iar Ministerului Co­ Or ganele de comerţ exterior şi re a şeptelului, creşterea pro­
lucruri este de natură să cree­ una din deficienţele importan­ turilor peste prevederile cinci­ merţului Exterior să se adapte­ ministerele furnizoare trebuie ducţiei medii, îmbunătăţirea
ze greutăţi serioase în dezvol­ te ale comerţului nostru ex­ nalului Răspunderi deosebite ze rapid si elicient la cerinţe­ să prosoecleze mai bine piaţa calitativă a animalelor, schim­
tarea economiei naţionale revin în această privinţă mi­ externă, să asigure exportul u -
terior, ce trebuie grabnic re­ nisterelor economice; în între­ le noii structuri o mărfurilor nui volum mai mare de pro­ barea raportului dintre efecti­
Pentru a se înţelege bine prinderile cărora se produc destinate exportului. vele matcă şi total specii, ren­
ansamblul acestei probleme mediată. rezidă în faptul eâ mărfuri Dentru export, precum Paralei cu aplicarea măsurilor duse. peni rn a nu se produce tabilizarea zootehniei, lată şi
decalai intre imoorluri şi ex-
este necesar să analizăm struc­ noi exportăm numeroase pro­ si organelor comerţului exteri­ pentru sporirea exportului de oorturj în relaţiile cu unele citeva exemple :
tura comerţului nostru exte­ duse cu un grad scăzut de or. In acelaşi timp. trebuie să produse cu un grad înalt de 'âri Ministerul Comerţului Ex­ Intr-o relatare a tovarăşului
rior în comparaţie cu alte ţări. prelucrare. Eficienta redusă a se acorde mai multă atenlie prelucrare, trebuie să valori­ terior. toate ministerele trebuie Ion Bâlănescu, contabil la co­
Este cunoscut că în lumea exportului unor astfel de pro valorificării resurselor interne ficăm în mai mare măsură re­ să asigure echilibrul perma­ operativa agricolă din Deva, se
ţărîlor capitaliste dezvoltate duse se datoreşlo costurilor ri­ de materii prime şi moteriale. zervele din agricultură, care nent al balanlei noastre de spune : „Zilele trecute unitatea
exportul de maşini şi utilaje folosirii pe scară cît mai lar­ rămîne o sursă importantă a plăţi cxlerne. S.M.T. — Haţeg. Pentru campania dc primăvară s-au
reprezintă circa 30 la sulă din dicate determinate de consu gă a înlocuitorilor din ţară, re­ exportului tării noastre. Gos­ noastră a fost criticată |>e bu­ făcut reparaţiile planificate la peste 100 de tractoare.
volumul total al exportului. La mul mare de metal şi de alte ducerii unora din Importurile podăriile agricole de stat şl (Continuare tn pag. o 3-a) nă dreptate în coloanele zia