Page 83 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3780

CUVINTAREA TOVARĂŞULUI

N IC O L A E CEAUŞESCU

la Consf "ifuirer pri rfc.j act vi > ifea

în tkimenîul comerţului exterior

(Urmare din pag. 1) pecesar să îmbunătăţim or­ cum se realizează planul de co- I
ganizarea controlului atît la merţ exterior cu ţările respec- I
Întreprinderile şi ministerele tive, de avantajele sau deza- I
productive, cit şi la ministe­ vantajeje obţinute în schimbu- I
0 necesitate obiectivă actuală - extinderea rul şi întreprinderile comer­ rile economice, de extinderea I
ţului exterior. colaborării şi cooperării econo- I
Trebuie să arătăm că orga­ mice şi tehnico-ştiinţifice.
nele de control ale ministe­ Ciţiva tovarăşi s-au referit I
cooperam economice cu alte ţari relor şi întreprinderilor, ale aici la problema pregătirii ca- I
Ministerului Comerţului Exte­ drelor pentru comerţul exte- 1
rior, şi îndeosebi Oficiul de rior. Consider că, într-adevăr, I
Control al Mărfurilor, nu au este o problemă deosebit de I Tainele meseriei se însuşesc aici, în faţa maşinilor. In fotografie : elevi din apul
Slimall tovarăşi, ranitaţii şi independenlei na­ cercetare ştiinţifică cu alte desfăşurat întotdeauna un con­ importantă, căreia trebuie să 1 I H.B. strungari de la Şcoala profesională a Grupului şcolar al C,S. Hunedoara )a p
ţionale, să asigure deplina e­ ţări, In baza unor convenţii ca­ i se acorde atenţia cuvenită. I oră de instruire practică cu tema strunjirea metalelor.
Viaţa Internaţionala arată câ re să asigure reglementarea o- trol exigent şi eficient. Nici
în relaţiile economice mon­ galitate In drepturi, neamestecul organele Ministerului de Fi­ In comerţul exterior lucrează I
diale formele clasice de co­ in treburile interne şi avanta­ blîgatnlor între părţi. nanţe şi ale Băncii Naţionale, mulţi specialişti valoroşi din I
jul reciproc. Sîntem împotriva
merţ exterior se schimbă tot unor forme de proprietate co­ In realizarea cooperării eco­ care au legături zilnice cu în­ diferite domenii de activitate. I
mal mult, apar forme noi de nomice şi tehnico-şţîintifice cu treprinderile producătoare şl Trebuie acordată mal multă I
cooperore economică, tehnică mună asupra mijloacelor de ţările socialisţe. cit şi cu ţările cu societăţile de comerţ ex­ atenţie îndrumării şi instruirii I
tâţile de ştiinţe economice tre- I Productivitatea - văzută
şi ştiinţifică. Acesle ‘forme ou producţie, din molivelo cunos­ capitaliste şi ţările în curs dc terior, nu au exercitat un con­ lor. In acelaşi timp, se impu- I
luat o amploare tot mal mare cute. Dar aceasta nu înseam­ dezvoltare trebuie să se mani­ trol sistematic şi operativ care ne revizuirea actualului sistem I
atîţ în cadrul relaţiilor dintre nă c3 nu pot fi găsite şi apli­ feste multă iniţiativă şi holă- să scoată la iveală deficien­ de pregătire a .cadrelor. Făcui- I
cate nenumărate forme accep­
ţările socialiste, dintre cele ca­ tabile de cooperare între ţări. rîre. Este necesar să se înţe­ ţele şi mal ales să le prevină.
pitaliste. cit şi în relaţiile din­ Exista, de altfel, un Însemnat leagă faptul că dezvoltarea in Din experienţa de pină a­ buie să predea tinerilor teo- I
tre târî cu orînduirl sociale di­ viitor a economiei rfbastre In cum reiese că subordonarea rie economică, dar, în acelaşi I
ferite. O extindere crescută şi număr de propuneri valoroase ritm înalt este legată nemijlo­ controlului celor care au sar­ timp, trebuie să-i pregătească 1
!| intr-o optico nouă
o diversificare continuă cu­ în această direcţie privind ntît cit de extinderea cooperării cina de a produce şi a expor­ mai bine fn problemele prac- I
noaşte cooperarea în domeniul cooperarea economică şl lehni- Internationale. Trebuie asigura­ ta nu dă rezultatele cele mai tice ale comerţului exterior, I
industriei, construcţiilor, co- co-ştiinţiflcă cu ţările socialis­ tă o perspectivă sigură şi în­ bune. Apare necesitatea ca or­ sâ-l înveţe cum se face astăzi I
merlqlul, în activitatea tehni- te, cît şi cu tarile capitaliste. delungata relaţiilor economice ganul de control să fie orga­ comerţ mondial.
co-şlilnliflcă. Aceasta constitu­ Subliniem posibilitatea con­ externe ale României atît în nizat independent de între­ Trebuie organizate şi cursuri 1
ie în societatea contemporană, struirii unor obiective economi­ ce priveşte exportul, cit Şi rea­ prinderile producătoare şi ex­ de scurtă durată de perfeeţio- I
o formă avansată a relaţiilor In­ ce in cooperare cu alte târî, cu lizarea unor importuri ferme. portatoare, să depindă direct nare, cursuri post-universitare I
terstatale, Factor de seamă al condiţia ca proprietatea si con­ In acest fel se creează condi­ de Consiliul de Miniştri. A­ sau, pur şi simplu, cursuri în I
progresului, cooperarea econo­ ducerea lor să aparllnă tarii ţii tot mai bune pentru elabo­ ceastă metodă se practică în cadrul ministerelor cu cadrele I Păreri ale unor specialişti
mică s-a Impus atenţiei gene­ nonstre. Sc poate concepe con­ rarea planurilor de perspectivă multe ţâri, inclusiv în ţările de specialitate existente. I
rale, joacă un rol tot mai im­ struirea în România a unor o­ ale economiei, pentru progresul capitaliste, unde alătur! de
Să fie promovate cu curaj I
portant in dezvoltarea materia­ biective industriale la care un general al societăţii noastre so­ controlul capitalistului, sta­ cadrele care dau dovadă de I de la i.M. B arza
lă a statelor. partener străin sa livreze echi­ cialiste. lul, interesat să desfăşoare un iniţiativă şi inventivitate în I
In această privinţă trebuie a- pamente şl utilaje pe credit, po Infăptuireo cooperării eco­ comerţ exterior intens, contro­ această muncă. Cei care nu se I
termen lung, cu plata in pro­
rătot că, deşi conducerea par­ duse fabricate de întreprinde­ nomice si tehnico-şthnţifice cu lează dacă mărfurile trimise la dovedesc buni pentru comerţ, I
tidului şi statului , au indicat rea respectiva sau: eventual, alte ţări pune sarcini deosebit export corespund exigenţelor. cărora le e ruşine să facă I Problemele pe care Ie ridi­ cţpl dc vedere despre ceea cc desfăşoară pe toate planurile.
organelor de specialitate să de importante în fala ministe­ Acest organ de stat pe care îl munca dc comerciant, să prac- I că creşterea eficienţei econo­ numim productivitatea muncii. Din indicaţia organelor de
dea toată atenWa problemei co­ cu alte mărfuri. Pot fi întreprin­ relor şi celorlalte organe cen­ preconizăm va fi încadrat cu lice alte îndeletniciri. Aici să I mice a întreprinderii miniere Practica a demonstrat că la
se acţiuni ele cooperare cu fir­
operării economice cu alte ţări. trale, a întreprinderilor, Insti­ specialişti în măsură să efec­ lucreze oameni cărora le pla- I Barza au fost puse de către re­ specificul nostru creşterea to­ partid, au fost creoto mai mul­
s-a realizat încă puţin. Cred că me străine pentru livrarea în tuţiilor ştiinţifice şi de proiec­ tueze un control riguros şl o­ ce comerţul exterior, care au I dacţia ziarului nostru în dis­ najului de minereu pe post nu te colective caro studiază fie-
nu a existat o concepţie destul comun cu echipamente, insta­ tare. Ţinînd seama de însemnă­ perativ atît în întreprinderile este urmată in aceeaşi propor­ caro compartiment al produc­
de clară la tovarăşii care tre­ laţii şi pârli de instalaţii pe tatea acestor sarcini, Comite­ producătoare cît şi la preda­ pregătire şî înclinaţii pentru I cuţia mai multor specialişti de ţie, sau uneori chiar de loc, de ţiei. Pe de altă parte, so fac
terţe pieţe. în care partea ro­
" la această întreprindere.
buiau să acţioneze pentru în­ mana poate avea fie calitatea tul Executiv a hotărît înfiinţa­ rea mărfurilor către benefi­ această activitate. creşterea’ producţiei de metal. analize la nivelul raioanelor
făptuirea In practică a politi­ de furnizor principal, fie ce rea unui organ special Inter­ ciar. Va trebui întărit contro­ Sarcini importante revin or- I — Aş dori să abordez căile Orientarea care începe sa se dc producţie, la care partici­
cii noastre în acest domeniu. subfurnizor/ acţiuni de coope­ ministerial a cărui atribuţie va lul în special in domeniul pro­ ganelor şi organizaţiilor noas- I creşterii eficienţei economice profileze este de a înlocui spo­ pă carlre de conducere, maiş­
Avantajele cooperării sint e­ rare în producţia unor maşini, fi coordonarea întregii activi­ duselor chimice, al construcţii­ tre de partid din unităţile I sub două aspecte — care vizează tri şi şefi de echipe, mergîn-
vidente şl nu trebuie prea mult tăţi de cooperare economică si lor de maşini, al produselor fi­ producătoare şi din organiza- I direct productivitatea şi cali­ rul de cantitate cu creşterea du-se pînă ia fiecare front de
demonstrate. Desigur, trebuie utilaje şi echipamente pentru ţehnico-ştiintifică, asigurarea li­ nite din lemn. al legumelor şi • iile de comerţ exterior. Ele I tatea — ne-a declarat tovară­ conţinutului de metal, menţi- lucru.
menţionat că o dată cu dez- satisfacerea nevoilor celor do­ nei concepţii unitare pe ansam­ fructelor, produse la care se trebuie să se preocupe îndea- I şul Vasile Hanciu, inginer nindu-se normele care stabi­ Ponderea cea mai mare în
4 Ypltârea .cooperării au apărut uă pârli,’ fiecare rcallzînd anu­ blul economiei o nebunilor de prevede o creştere înseninată a pronpe. cu toată seriozitatea, I principal în cadrul serviciului lesc producţia de minereu. Ex­ cheltuielile de producţie o are
. încercări,' şi chiar forme con- mite piese sau suhans-nmole; cooperare. Ministerele şi cele­ volumului exporturilor. de realizarea obligaţiilor ce I organizarea muncii. Con­ perimentarea făcuta de noi ]a consumul de forţă de muncă.
i ciettr, de încălcare a indepen­ fabricarea în România a unor lalte organe centrale trebuie să Organul de control respectiv revin comerţului exterior, in- I sider ca ulilizind mai raţional secţia Brădişor a confirmat a­ De aceea, asupra acestui ca­
dentei şl suveranităţii statelor piese, dispozitive, utilaje pe acţioneze cu hotărîre şi opera­ trebuie să aibă atribuţii l^rgi, cepînd de la elaborarea pla- I actualele mijloace tehnice şi cest lucru. pitol ne-am îndreptat în mod
bază de licenţe si documentaţii
mai mici sau mal slabe din ale partenerului slrâin, cu o­ tivitate pentru aplicarea hotă- să poală acţiona asupra între­ nulul de producţie, a planului I forţa de munca, puleirj obţine Complexitatea procesului de deosebit atenţia, dată fiind şi
punct de vedere economic. bligaţia de a-i asigura acestuia rîrilor adoptate de conducerea gii activităţi de comerţ exteri­ de imporl-export şl pînă la f rezultate mai biţne. Iată pe extracţie de la Barza oferă nu­ existenţa unui mare număr de
Poale şi aceasta a constituit o necesarul respectiv pe o pe­ partidului şi statului In proble­ or, să ia măsuri care să facă îndeplinirea Iul în condiţiuni I ce mă bazez cînd fac această meroase a/le posibilităţi de re­ muncitori auxiliari şi de de­
frînă. a determinat o anumită rioadă mai îndelungata. Se ma cooperării economice şl teh- imposibilă ieşirea din ţară a exemplare — din punct de ve- I a;'i:*mqţie. Din indicaţia comi­ ducere a cheltuielilor de pro­ servire. Aş cita în această di­
reţinere la unii tovarăşi fală de nico-ştllntiflce. Dacă se va produselor ce nu îndeplinesc derc al valorii, al sortimon- I tetului de partid şi a condu­ ducţie. Mai mulţi specialişti recţie cîteva exemple. Datori­
activitatea dc cooperare. Dar, poate realiza construirea de că­ munci bine, într-o perioadă nu condiţiile cerule de contrari, lelor, al ralilăţii şi rentabili- I cerii întreprinderii, am piali- cărora li s-a splicitat părerea - tă dispersării instalaţiilor, în
asa cum se spune, dacă tre R. S. România a unor obi­ prea lungă se vor putea obţi­ să verifice modul in care în­ taţii. î* zat în ce niă.şură sînt puşi în in scopul evidenţierii rezerve­ prezent sectorul electromeca­
ti-e frică de lup nu trebuie ective industriale sau acorda a- ne rczullote pozitive In această treprinderile comerţului ex|e- Problemele economice fro- I valoare factorii care concură lor de creştere a eficienţei e­ nic, arc aproximativ 1.300 do
să %intrl In pădure. De frica de sistentB tehnică, licenţe şi do­ direcţie Sîntem convinşi că rior îşi îndeplinesc atribuţiile. buie dezbâlule cu toată scrio i la creşterea productivităţii conomice, printre care ipvară- lucrători. Prin concentrarea
a nu afecla principiul suverani­ cumentaţii altor lari. plătlbile vom realiza în acest domeniu Subliniem că ministerele şi zitalca in organizaţiile noas muncii. O primă constatare a şii inginer Şlofan Groşii — şe­ activităţii, efectivul acestui
tăţii noastre naţionale nu tre­ în produse din întreprinderile lucruri deosebii de utile pen­ întreprinderile producătoare tre de partid. Ele trebuie să-şi I fost aceea că timpul efectiv ful serviciului cercetări, ingi­ sector va putea fi mult redus,
respective sau în alte mărfuri.
buie să renunţăm la coopera­ Există, de asemenea, oosibili- tru economia noastră naţiona­ poartă răspunderea nemijloci­ îndeplinească tot mal bine ro- I de luciţi nu este bine folosit. ner Nicolae Lungu — şeful nsigprîndu-se totodată o mai
re. tatea unor acliuni de coope­ lă, pe o bază care să constituie tă pentru realizarea producţiei Iul ce le revine în viaţa cco- La Barza se lucrează în medie serviciului producţie, Gheor- bună încărcare a utilajolor şi
Pornind de la înţelegerea ne­ rare cu firme comerciale străi­ exemplu de relaţii între ţări de export, pentru vînzareo nomică. să exercite un control I fi-î ore pe scljimb. Prin refa­ gho Todea — contabil şef şi un grad mal ridicat de ocu­
cesitam obiective a cooperării ne pentru desfacerea produse­ egale în drepturi — ţări socia­ mărfurilor în conformitate cu şi o îndrumare iot mai caii- cerea căli ferate şi întreţine­ Lucian Ivan. economist, s-au pare. Dispunem de mari posi­
în producţie si tehnico-stiinţi- lor româneşti, Inclusiv partici­ pievederile cuprinse în con- ficală în rindul membrilor dc rea ci corespunzătoare, prin referit la posibilităţile de fo­ bilităţi în transport şi aprovi­
fica cu alte ţâri. trebuie să a­ parea noastră la crearea unor liste sau aparţintnd unor orîn- l raclele încheiate cu străinăta­ partid. respectarea intocpiai a grafi­ losire mai raţională a forţei zionare. Introducerea micii
vem criterii precise cnre să asemenea firme cornerc ile. Ne duiri sociale diferite — care tea. Lucrătorii din pcest senior In întreprinderile pwducti- cului jle transport pc orizon­ de muncă prin concentrarea
stea la ba/.a întregii activllăţi gîndlm si la acliuni de coope­ să excludă orice fel de ames­ vor pulea avea venituri supli­ ve ş) în cele do comerţ ex- tală, viteza dc circulaţie jn ga­ producţiei, reducerea persona­ mecanizări a transportului pe
desfăşurate în această direcţie. tec în afacerile interne ale al­ mentare dacă îşi îndeplinesc în lorjor lucrează un număr mure lerii ya pgtpa creşte. Astfol sc galerii va face disponibili pen­
Cooperarea trebuie să se baze­ rare tehnico-şliinţifice, la par­ bune eondiţiunj atribuţiile, du­ de comun|ŞI|. Ei trebuje să poate ajungă maj repede la lului auxiliar şl de deservire, tru a fi trecuţi în munci pro­
ze desigur pc respectarea suve- ticiparea la unele programe de tora. pă cum pentru neajunsuri >>i facă toiul pentru realizarea în pul cu aproximativ 15 minute. la rezervele care pot fi puse ductive un mare număr din
raţional
în valoare utilizînd
pagube vor trebui $n suporte cel nud hune condiţii a sar- To' 'cent dc p.'jsjbjliţpl.jlc c.pes- maşinile şi utilajele. cei 370 dc muncitori dc de­
t consecinţe materiale. elnllor trasate de partid in servire, iar dacă reuşim să rc-
' Jn buna desfăşurare a între­ domeniul rc6pcctjv, să-şi în­
îmbunătăţirea organizării şi conducerii gii activităţi de comerţ exte­ deplinească cu pasiune rjfllopa NUMAI PRIN APUCAREA UNOR MASURI DE ORGANIZARE
rior sorcini mari revin agen­
fală dc partid, fală dc clasa
ţiilor economice Mulţi tovarăşi muncitoare, faţă dp popor.
care lucrează în agenţiile eco­ Tovarăşi, MAI BUNĂ A TRANSPORTULUI,
comerţului exterior, rolul oficiilor diplomatice nomice au înfăţişat pe larg ac­ Discuţiile şi analizele din
tivitatea pe care o depun, au
adus* critici, şi-au făcut auto­ cadrul grupelor de lucru ale TIMPUL EFECTIV
critica. s-au angajat să-şi îm­ consfătuirii au scos în evi­
şi agenţiilor economice in dezvoltarea bunătăţească munco, Este tim­ denţă realizările obţinute în DE LUCRU LA
nostru
domeniul comerţului
pul ca agenţiile noastre econo­
mice. conducătorii lor să înţe­ exterior, precum şi neajunsu­
leagă răspunderea deosebiiă pe rile existente, au prilejuit un
larg schimb de experienţă, o
relaţiilor externe care o au, exigenţele mari pe examinare temeinică, exigentă
care le Implică aetivilaieo lor.
Proba eficienţei activităţii lor a activităţii din acest jmpm*7 mmm
o constituie capacitatea de a tnnt sector al vjeţii sociale. DE MINUTE
Tovarâşi, zare, să le promovăm cu mai joase. Totodată, va trebui să vinde mai mult, de a obţine Au fost făcute propuneri pre­ AR PUTEA CREŞTE CU PE ŞCHIM8 SI OM
ţioase menite să contribuie Ia
mult curaj şi fermitate in ve­ analizăm situaţia creată prin preţuri mai bune, de a asigu­
îndeplinirea sarcinilor care aceea că pagubele pricinuite ra o rentabilitate sporilâ in co­ îmbunătăţirea activităţii în
stau în fata comerţului nostru derea dezvoltării relaţiilor e­ de activitatea deficitară în merţul exterior. Activitatea a­ domeniul relaţiilor economice
ţării
conomice externe
ale
exterior cere îmbunătăţirea comerţul exterior sînt supor­ genţiilor trebuie apreciată în externe, s-au preconizat mă­ terii timpului efectiv de lucru In discuţiile purtate, inter­ zolvăm problema aducerii va­
radicală a organizării şi con­ noastre. tate de stat. Trebuje să ne gîn- raport cu creşterea schimburi­ suri care vor duce la perfec­ csţc necesar să se fixeze mai locutorii au subliniat în mod goanelor C.KIt. piuă la Gura-
ducerii sale. El trebuie să se Descentralizarea activităţii dim ca pagubele provocate e- lor cu ţările în care îşi desfă­ ţionarea comerţului exterior. amănunţit orele de puşcarc, deosebit necesitatea reducerii karza, vom elimina complet
adapteze sarcinilor noi pro­ de comerţ exterior nu trobuie conomîei naţionale datorită şoară activitatea. Ele trebuie Pe baza observaţiilor, pro­ deoarece ccic existente au un consumurilor specifice de ma­ depozitul inlcrmodiar din
venite din schimbările care să diminueze şi nu va dimi­ lipsurilor în activitatea între­ să cunoască toate fenomenele punerilor şi sugestiilor formu­ cadru prea larg şi conduc la teriale. La Barza este încă ri­ Hrad. care ne blochează 120
intervin ca urmare a modifi­ nua cu nimic răspunderea Mi­ prinderilor producătoare şi a economice din ţările respeclive late în consfătuire, ministerele pierdere dc timp. Rezolvînd dicat consumul.de explozivi. dc muncitori.
cării structurii exportului, a nisterului Comerţului Exterior. celor de comerţ exterior să şi să acţioneze pentru găsirea producătoare, Ministerul Co­ aceste probleme şi altele, apa- De mai mult timp întreprinde­ Posibilităţile de creştere a
diversificării schimburilor e­ Dimpotrivă, răspunderea sa fie suportate nu de către în­ celor mai diverse forme de co­ merţului Exterior trebuie să rpnt mărunte, timpul efectiv rea nu se încadrează în consu­ eficienţei economice a între­
conomice cu străinătatea, a pentru realizarea unei politici treprinderi, de către stat, ci laborare şi cooperare economi­ întocmească un program con­ dc lucru ar crcşţe eu aproxi­ mul de lemn. prinderii sint mult mai multe.
cooperării economice şi tehni- unitare de comerţ exterior, de către cei vinovaţi pentru că şi în producţie cu aceste cret de măsuri, a cărui apli­ mativ 20-30 de minute pc Roferindu-se la posibilităţile Ele pot fi descoperite în fieca­
co-şliinţificc. pentru creşterea eficienţei e­ producerea lor. Atunci vom ţări. care în viaţă să urmeze fără schimb şi oni. de creştere a eficienţei econo­ re compartiment de activitate.
Trebuie subliniat că centra­ conomice a acestuia va spori avea cu adevărat o cointere­ Dezvoltarea relaţiilor econo­ înlîrziere. — V-aţi referit numai la po­ mice, tovarăşul inginer Aurel Dar pentru ca rezervele să fie
lizarea excesivă a comerţului şi mai mult. Ministerul Co­ sare reală pentru activitatea mice internaţionale ale Româ­ Ne exprimăm convingerea sibilităţile de creştere a tim­ Lăpuşcâ, directorul general al puse in valoare, este necesar
exterior a început să devină o merţului Exterior trebuie să bună şi o răspundere reală niei cere ca Ministerul Aface­ câ lucrătorii din întreprinde­ pului efectiv de lucru. Pur în întreprinderii, ne-n relatat: ca această acţiune să capele
desfăşoare o activitate şi mai
frînâ în buna desfăşurare a pentru pagubele pricinuite din rilor Externe să participe mai rile şi instituţiile de comerţ legătură cu folosirea mai raţio­ — Acţiunea pentru descope­ caracter de masă, să pătrundă
exportului şi importului. Este intensă de lărgire a relaţiilor incompetenţă şi neglijenţă. activ la realizarea politicii exterior, din cadiul agenţiilor nală a acestui timp ce ne pu­ rirea şi punerea în valoare a pînă în cel mai îndepărtat
partidului şi guvernului in a­
cu
comerciale ale României
necesar să crească mai mult Tovarăşul Maurei* spunea că cest domeniu. In aprecierea ac­ economice ş| oficiilor diploma­ teţi spune ? front dc lucru.
rolul ministerelor economice ţările lumii. în capitalism stăpînul se pe­ tivităţii Ministerului Afaceri­ tice, din ministerele economi­ — Dacă în cursul schimbu­ noi rezerve de sporire a efi­
şi al întreprinderilor mari Este necesar să trecem ]n depseşte singur, cînd greşeşte, lor Externe va trebui să se al­ ce şi unităţile producâtoorc, lui maiştrii ar urinari mai în­ cienţei activităţii noastre se S. POP
atît în activitatea de export, crearea în cel mai scurt timp deoarece cîştigă maj prost. F. bă în vedere şi cpnlribuţia pc vor pune întreaga pricepere şi deaproape înlăturarea cauze­
cît şi de import. Ele trebuie să a unui organism specia! pen­ adevărat, tovarăşi, la noi îpsâ care o aduce la colaborarea e­ pasiune pentru înfăptuirea sar­ lor care duc la pierderi de
aibă legături directe cu prin­ tru prospectarea pieţei străi­ stăpinuT este clasa muncitpa- conomică cu alte ţări. cinilor încredinţate de partid timp — goluri în aproviziona­
goale, defecţiuni tehnice — N O T A
cipalii furnizori şi clienţi ex­ ne, pentru studierea conjunc­ re, poporul. El a pus în eco­ Un rol lot mai mare în poli­ şi guvern în vederea ridică­ rea cu materiale şi vagonote
terni. Corespunzător atribuţii­ turii pieţei, a perspectivelor nomie oameni care să admi­ tica comerţului exterior al ţâ­ rii pe o treaptă calitativ su­
lor sporite acordate ministe­ de dezvoltare a economiei nistreze în numele Iui. Este rii revine misiunilor noastre perioară a întregii noastre creşterea timpului de lucru la
relor economice, creşte şi răs­ mondiale, a posibilităţilor de oare normal ca poporul, clasa diplqmalice. Ele trebuie să cu­ activităţi de comerţ exterior. front s-ar putea traduce m
spot de productivitate. In in-
punderea lor în desfăşurarea desfacere a produselor şl de muncitoare să suporte nepri­ noască bine problemele econo­ In felul acesta, lucrătorii din treprinderea noastră există im­ Drumul din Mintia
comerţul exterior îşi vor adu­
comerţului exterior. îndepli­ importare a materiilor prime ceperea, lipsa de interes pen­ mice, lelmico-ştlinţifice ale ţâ­ ce contribuţia la înfăptuirea I portante rezerve în aceaslâ di­
rii sau zonei de ţâri unde îşi
nirea sarcinilor de export tre­ şi materialelor, pentru cunoaş­ tru bunul mei-s al activităţii duc activitatea, să-şi consacre măreţelor obiective ale celui recţie.
buie să fie un criteriu de bază terea fluctuaţiei preturilor pe economice ? Să le suporle cei o mare parte din preocupările de-al IX-lea Congres al parti­ In toamna anului 1966 au Credem că c momentul ca
în aprecierea activităţii între­ piaţa mondială. vinovaţi I In acest sens va tre­ lor relaţiilor economice cu sta­ dului nostru privind dezvol­ început In satul Mintia lucrâ- întreprinderile care utilizează
tarea economici şi
ridicarea
prinderilor producătoare şl a Se impune să aducem îm­ bui să acţionăm pe toată li­ tele respective. Ambasadorii, bunăstării întregului popor. rilo termocentralei. Din acest acest drum, respectiv şantie­
ministerelor economice, fn a- bunătăţiri sistemului de co­ nia — de Ia întreprinderile miniştrii plenipotenţiari poartă Vă urăm dumneavoastră, — Aminteaţi câ aţi dori moment, cum c şi firesc, dru­ rul Mintia, trustul de con­
răspunderea înfăptuirii politi­
mul ce trece prin sat a fost
cesl sens. după cum şti ţi, au interesare materială a orga­ producătoare pînă la cele ce cii economice a partidului şi tuturor lucrătorilor din co­ să abordaţi căile creşterii efi­ din cc în cc mai solicitat dc strucţii, trustul minier, să ia
măsurile necesare pentru re­
fosl luate unele măsuri, dar nizaţiilor şi lucrătorilor din efectuează operaţiile de co­ guvernului Jn ţara respectivă, merţul exterior, oamenilor cienţei economice sub două către zecile dc maşini care pararea lui. Permanentizarea
se impune să acţionăm cu mai comerţul exterior. Sistemul de merţ exterior. răspund de bunul mers al co­ muncii care produc pentru ex­ aspecte care vizează djrect transportă diferite materiale unei astfel dc situaţii ar cau­
laborării economice, tehnice şi port, succese cît mai mari în productivitatea şi calitatea. dc construcţii pe şantier. Zil­
multă hotârîre : să nu ne fie premiere trebuie să fio mai Avînd în vedere importan­ ştiinţifice dintre ţara noastră munca de viitor. Care este cel de al doilea as­ nic circulă pc aici circa 200 de za prejudicii serioase parcului
teamă de a introduce metode strîns legat de realizarea ex­ ţa pe caro o are comerţul ex­ şi ţara unde sînt acreditaţi. pect ? maşini. Acest fapt a făcut ca nuto, ar ingreuna desfăşurarea
lucrărilor şantierului precum
noi in aclivilalea de comerţ portului şi importului canti­ terior în economia naţională Vom aprecia în viitor munca ( E x p u n e r e a t o v a r ă ş u l u i —• De regulă, prin produc­ drumul să fie degradat deve­ şi circulaţia pietonilor.
exterior. Trebuie să păşim for­ tativ şi pe sortimente, de ob­ şi neajunsurile care s-au ma­ diplomaţilor noştri. în primul N i c o l a e C e a u ş e s c u a f o s t tivitate înţelegem doar canti- nind aproape impracticabil.
rînd a ambasadorilor şi miniş­ s u b l i n i a t ă d e a p l a u z e l e
me cit mai elastico de organi- ţinerea unor preţuri avanta- nifestat în acest domeniu, este trilor, şi în funcţie de modul p u t e r n i c e a l e a s i s t e n ţ e i ) . 8 taica dc minereu extras pc Chiar şi maşinile de mare to­ ALEXANDRU IOJA
jj post. Pc noi însă ne intere- naj intimpină greutăţi. corespondent
9 scază în mod deosebit şî ca­
I li ta tea minereului. Dc aceea
H cred câ, în condiţiile noastre,
I trebuie schimbat însuşi pun-