Page 85 - Drumul_socialismului_1967_02

CARNET ELECTORAL
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VA 1

P regitri în vederea alegerilor

Cu cit ne apropiem de 5 oraşelor Bucureşti şi Constan­ s-au purtat discuţii însufleţite
martie, ziua cînd vor avea loc ţa au confirmat membrii celor despre căile şi metodele de îm­
alegerile de deputaţi in sfatu­ 7.591 comisii electorale ale sec­ bunătăţire continuă a muncii
rile populare comunale, cu alil ţiilor de votare, din care fac sfaturilor populare, despre par­
se intensifica acţiunile menite parte 44 458 cetăţeni. ticiparea activă a cetăţenilor la
sâ asigure acestui important e­ In acelaşi timp continuă sâ rezolvarea treburilor obşteşti.
veniment in viaţa satelor noas­ se desfăşoare intilnirile între Din cele peste 87.800 de propu­
tre condiţii cit mai bune de candidaţi şi alegători. Pînă în neri făcute cu acest prilej,
desfăşurare. Pînâ la 25 februa­ prezent au avut loc astfel de multe se referă la probleme e-
rie au fost înscrişi in listele de
ORGAN Al (M IT U L U I REGtONAl HUNEDOARA Al P.CJL 9 AL SFATULUI POPULAR RE90NAL alegători 8.338.503 cetăţeni cu întîlniri în 113.129 circumscrip­ dilitar-gospodâreşti şi soeial-
cultuiale.
ţii electorale. In cadrul
lor
drept de vot.
Potrivit prevederilor legale,
comitetele executive ale sfatu­
ANUL XIX . NR. 3781 DUMINICA 26 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI rilor populare regionale şi ale
A v e m
OPTIMISMUL d e c e n e b u c u r a

O a m e n i i m a i v l r s l n i c i d in d e d r u m î n c ă n e c o r c s p u n z ă -
TREBUIE ÎNSOŢIT s p u n că tn u r m ă cu t r e iz e c i le a m e n a j ă m c u g r i j ă ş i s ă Je
S ă
l o a t c , s p u n e a I o a n T a b a c
O c o l i ş u l M a r e , r a i o n u l H a ţ e g ,
î n t r e ţ i n e m . A l t l e l . e l e ne v o r ­
d e a n i s e a d u n a u in faţa b i r ­
b e s c d e rău t r e c ă t o r i l o r d e -pe
tu lu i d i n sa t u n d e p r i m a t u l le
aici. M a i t r e b u i e să m a i c o n ­
c e r e a s ă - i a s c u l l c o r d i n e l e . A ­ s t r u i m o p o r ţ i u n e n o u ă d e
şa s t ă t e a u l u c r u r i l e şi c i n d e -
DE FAPTE ra v o r b a d e a ş a - z i s e l e a le g e r i . d r u m ...
F ă c e a c u m fă c e a , şi t o t e l ră-
— N e a p ă r a t să f a c e m a c e s t
S i g i s m u d
m t n e a suveranul sa tu lu i.
C r i ş a n . Şi să m a i
M u l t s - a s c h i m b a t v i a ţ a o a ­ lu cr u , l-a s u s f i n u l c o n s t r u i m
m e n i l o r d e p e a c e s t e m e l e a ­ a l t e d o u ă p o d e ţ e . V r e m să
g u ri . B e l ş u g u l şi f e r ic ir e a au c i r c u le a u t o b u z u l şi pe la noi.
p ă t r u n s in c a s a fi e c ă r u ia . E - D e a c e e a c e r e m să s c s t u d i e ­
Problema nr. 1 în campania l e c t r i l i c a r e a s a l u l u i le - a a d u s z e p o s i b i l i t a t e a i n t r o d u c e r i i
u n e i c u r s e p e ru ta O c o l i ş - C ă -
al i ţ e a satis fac ţii. .. D e s p r e t o a ­
te a c e s l c a Ic-a v o r b i t c e t ă ţ e ­ l a n -l l u n c d o a r a .
însâmînţărilor de primăvară: n il o r d i n c i r c u m s c r i p ţ i a e l e c ­ lumina e l e c t r i c ă la g r a j d u r i —
— T r e b u i e să i n t r o d u c e m si
d e
nr. 12 c a n d i d a t u l
t o r a lă
d e p u t a t S a m o i l ă U n g u r , p r e ­ a (inul s ă p r e c i z e z e R o m u l u s
funcţionarea utilajelor agricole ş e d i n t e al c o m i t e t u l u i e x e c u ­ V işa. A v e m d e c î ş l i g a t d e p e
t i v al s f a tu lu i p o p u l a r comu­ u r m a a c e s t e i lucrări...
nal. A/ f i i s - a u o p r it la a l i n i e r e a
g a r d u r i l o r , a s tr ă z il o r , p r e c u m
— D u p ă c i l e v c d e ( i , s p u n e a
şi la a l t e a c ţ i u n i d c m o d e r n i ­
Experienţa de pînă acum a aşa-zis „obiectivă", se ascund el. a v e m lo/î d e c e n e b u c u r a . z a r e c a r e - i I r ă m î n t ă p e c e t ă ­
dovedit că succesul în cam­ insă şi o seamă de alte defi­ S a l u l n o s t r u d e a s t ă z i nu mai ţ e n i i c i r c u m s c r i p ţ i e i e l e c t o r a ­
de calitate
Controlorul
pania însămînţărilor de pri­ cienţe. In primul rînd este cu lăcătuşul Dorin Pătraşcu Planul — îndeplinit ritmic seamănă n ic i p e d e p a r t e c u le nr. 12 d in O c o l i ş u l M a r e .
Nicolae Crăciun împreună
măvară, scurtarea termenelor vorba de slaba preocupare c e l d i n v r e m u r i l e t r e c u t e Dar. F i e c a r e a s u b l i n i a t c ă c e e a c e
de executare a lucrărilor a­ manifestată de unii şefi de de la U. M. Cugir execută II p u t e m t n / r u m u s e l a m a i au In lă p lu ii p i n ă acum c o n s t i ­
gricole şi obţinerea de recolte brigadă pentru punerea la ultima recepţie la o nouă m u lt. t u i e u n p r i l e j d e s a t i s l o c f i e , că
sporite pe această cale sint timp în stare de funcţionare maşină de frezat ce urmea­ Au luat c u v f n t u f şi o a m e n i a u cu c e s e m i n ă r i , şi c ă In v i ­
determinate în măsură holărî- a utilajelor aflate Ja sediile ză a fi livrată beneficiari­ „Asaltul" a fost mîn sub plan Nerealizările se întrecut prevederile planului d i n sa lă , a l e g ă t o r i . D in g r i j a ilor. p r i n p e r s e v e r e n ţ ă tn a c -
toare de activitatea pe care o brigăzilor. Intr-o asemenea lor. datorese deficienţelor de orga­ cu mai mult de 6600 de tone. p e n t r u b i n e l e o b ş t e s c , ei au t i v i t e a o b ş t e a s c ă , s e v o r b u ­
desfăşoară mecanizatorii, de situaţie s-au complăcut tova­ Foto: V. ONOIU eliminat nizare şi de echilibrare a e- La celelalte 2 secţii de bază fă c u t p r o p u n e r i c o n c r e t e î n ­ c u r a m a i m u lt d e r o d n i c i a•
modul cum funcţionează uti­ răşii Nicolae Cristea, Vasile feclivelor". ale combinatului nerealizarea s p r e c a r e să fie d i r i j a t e c/or- muncii lor.
lajele. Giuhaf. Ilie Dragomir şi Re- Exploatările miniere din Va­ de plan este urmarea unei a- lu ri lc In a c e s t an. GHEORGHE MANCIU
cu
defectuoase
provizionăii
Nu peşte multă vreme, din mus Simoaie. La brigada de lea Jiului au încheiat prima Siderurgiştii au materii prime şi materiale, — Maî s în t u n c i e p o r ţ i u n i corespondent
nou dialogul mecanizator — tractoare din Roinos, condu­ decadă eu planul depăşit. Du­ precum şi a nerealizâi ii Indi­
recoltă se va situa la ordinea să de Ilie Dragomir, de pildă, pă alte 12 zile, din nou toate produs mai cilor de utilizare planificaţi I
zilei. Sînt asigurate toate con­ dezordinea in care au fost lă­ colectivele de muncă raportea­
diţiile necesare pentru ca lu­ sate utilajele este izbitoare de ză realizarea planului extrac­ mult metal
crările de pregătire a tere­ la prima vedere Pe lingă fap­ ţiei de cărbuni. Este adevărat, In plus: 5500 Manifestări culturale
nului şi semănatul să se des­ tul că stocaiea maşinilor a­ P A G IN A 2 între aceste date, rezultatele De Ja Hunedoara ni s-a co­
făşoare la un nivel agroteh­ gricole nu s-a făcut conform obţinute de unele exploatări municat că în primele 24 de perechi ciorapi
• Apropierea sărbătorii ale­
nic superior ? indicaţiilor, ceea ce contri­ au oscilat în jurul limitei pla­ zile ale aceslei luni 14 din cele gerilor de deputaţi in sfaturile br igăzii artistice de agitaţie a
nului. După cum ne declara
Pentru a găsi răspuns la a­ buie la uzarea lor prematură, tovarăşul inginer Gheorghe I- 16 secţii de bază ale combina­ populare comunale prilejuieşte cooperativei meşteşugăreşti din
Orăştie, prezentat in numeroa­
Şi in luna februarie săgeata
ceastă întrebare, in ziua de la un număr de două grape îiescu, director tehnic al tului au înregistrat depăşiri de realizărilor înregistrate de co­ numeroase manifestări cultu- se sate din raion în această
plan S-au produs peste sarci­
21 februarie a.c. am vizitat cî- stelate, o sapă rotativă, două MOZAIC C C .V .J.......... în aceste condiţii nile stabilite mai mult de 9500 lectivul de muncă al Fabricii ral-arlistice şi in satele de pe campanie electorală. Ultimul
teva brigăzi de tractoare ale semănători pentru păioase şi ultima decadă a lunii nu mai tone aglomerat autofondant, „Sebeşul* din Sebeş şi-a conti­ raza oraşului Deva. La Bîrcea program a fost oferit locuito­
S.M.T. Orăştie. Practic, la da­ o grapă cu discuri nu s-au fă­ este perioadă de asalt, deoare­ 1850 tone fontă, 1200 tone oţel nuat ascensiunea. Pină in ziua Mare, Petreni, Crislur, Băcia, rilor din comuna Beriu.
ta amintită trebuia ca revizii­ cut reparaţiile prevăzute cu ce la data de 24 februarie, spre Martin şi electric, precum şi de 25 febr uarie aici s-au pro­ Rapolt, Sînluhalm, Uroî, Căr-
le şi reparaţiile la întregul toate că o parte din fondurile DUMINICAL exemplu, combinatul avea un însemnate cantităţi de lamina­ dus peste prevederi 5500 pe­ piniş, Şeuleşti şi Bîrcea Mică O Brigada artistică de agi­
utilaj ce se va folosi in cam­ alocate in acest scop au fost plus de cărbune de peste G500 te. Dintre colectivele de la la­ rechi ciorapi din bumbac şi au fost susţinute expuneri pri­ taţie a Casei raionale-de cul­
pania de primăvară să fie ter­ cheltuite. tone faţă de sarcinile zilnice. minoare cele mai bune rezul­ relon şi mai mult de 5000 bu­ vind dezvoltarea regiunii Hu­ tură din Alba îulia a fost pre­
minate. In realitate lucrările In afară de lipsa de răspun­ Dai, In exploatările noastre e- tate le-a obţinut cel de la la­ căţi tricotaje. Colectivul între­ nedoara în anii cincinalului, zentă la multe înliţniri ale can­
stăteau cu totul altfel. La un dere de care au dat dovadă xislâ încă sectoare care râ- minorul de G50 mm care şi-a prinderii se preocupă îndea­ urmate de programe artistice, didaţilor de deputaţi cu alegă­
torii. In satele Valea Mică, I z ­
număr de aproape 100 utilaje şefii de brigadă, o mare vină proape de organizarea mai ra- prezentate de formaţiile clubu­ v o r u l Ampoiului, Tăuţi, Ighiel
ca: pluguri, semănători pentru pentru existenţa deficientelor • ţională a muncii, de utilizarea lui sindicalelor, grupului de Şeuşa, Dumbrava şi în alte ar
porumb si gâioasc. grape cu o poartă şi conducerea S.M T. şi gospodărirea’ cil maximum şantiere. Băncii Naţionale şi
colţi şi cu discuri, sape rota­ De altfel, inginerul şef al sta­ de eficienţă a materiei prime cooperativei „Solidaritatea" şezâri rurale din raion, artiştii
din Deva".
tive etc. nu se făcuseră încă ţiunii a recunoscut că a negli­ S ă î n v ă ţ ă m ! amatori din Alba Iulia au pre­
intervenţiile necesare Tovară­ jat controlul eîlorva brigăzi şi materialelor. # Votam pentru o viaţă zentat programul de brigadă
şul Alexandru Roşu, inginerul pe considerentul că „a avut nouă* este titlul programului „Cinice pentru votul nostru"
şef al unităţii, justifica râmi- încredere în oameni". Şi acum,
nerea în urmă pe seama fap­ iată urmările unui asemenea Cu douăzeci de ani în urmă — Prezent! uni de mecanică, elemente de
tului că reparaţiile au început procedeu. La termenul scadent periferiile, satele şi cătunele ■—■ Hatalambie Pîrvulescu, energetică, modul de construc­
cu întîrziere din cauza prelun­ o serie dc utilaje nu sînt pu­ au luat cu asalt şcoala. Mili­ muncilor la U. V. Călan. ţie şi funcţionare a numeroa­
girii campaniei de toamnă. se in stare de funcţionare A­ oanele de analfabeţi s-au tre­ — Prezent ! selor aparate de măsură şi con­
ceasta dovedeşte că nici comi­
Dincolo de această explicaţie, sia de r ecepţie a lucrărilor, al zit din somnul atrofiant al ne- — Petru Roşu, muncitor la trol. Calea spre aceste cunoş­
cărei şef este tovarăşul Roşu, ştiinţei de carie şi cu ajutorul U.R.U.M. Petroşani. tinţe este marcată de binomul
nu şi-a făcut pe deplin dato­ inimoşilor şi neobosiţilor das­ — Prezent ! lui Newton, legea numerelor
ria. Dacă se urmărea îndea­ căli au început a dezlega tai­ Prezent la apel r ăspund şi mari, combinaţiile posibile in
proape îndeplinirea graficului nele scrisului. Şi au izbutit. A­ ceilalţi 4 500 de muncitori — e­ chimia anorganică şi de alte
nalfabetismul a dispărut...
levi
numeroase noţiuni şi cate­
Cu primăvara de i-eparaţii şi întocmirea la multiplele foi ine existente, tot viaţa r 5 m î n e ca un la­
gorii ştiinţifice fără de care
plin
De un timp încoace
timp a devizelor pentru fie­
care utilaj se putea ca nea­ mai multă lume învaţă. Şi a- căt cu o încuietoare enig­
junsurile sâ fie descoperite şi ceasla nu miră pe nimeni, matică îndemnul { pentru în­
la butonieră lichidate din vreme. Sc pare dimpotrivă. Stimă şi respect Semnificaţii văţătură. pentru ceea ce a
însă că în activitatea brigă­
pentru munca prestată de ele­
dat mai de preţ gîndirea ome­
zilor s-a înrădăcinat practica vul din clasa înlîi. Respect şi nească izvorăşte diq acel sen­
de a descompleta an de an li­ admiraţie pentru cel ce dimi­ timent uman care a intuit e­
nele utilaje şi a folosi piesele
O m ă t u l m a i t r o i e n e ş t e d e a ­ neaţa este apreciatul miner, o- xact rolul şi importanţa ştiin­
la reparaţia altora. In cea mal mare parte a
l u r i l e şi î n v ă l u i e m u n ţ i i cu ţelar, constructor sau agricul­ cazurilor semnalul la apel nu ţei de carte în marele angre­
c u ş m e a l b e . E s e m n că tâ r n a In urma vizitei făcute la tor. iar dupâ-masă sîrguincio- este o simplă formalitate, ci o naj al dezvoltării sociale. „Ti­
işi m a i î n c e a r c ă tă r ii le . D a r , brigada de tractoare care de­ sul elev la liceul seral, sau stu­ punte vie între om şi ştiinţa neretului din ţara noastră — P e n t r u p r i m a d a t ă p r e ş e d i n t a c o o p e r a t i v e i a g r i c o l e d c p r o d u c ţ i e d i n T i m p a , t o v a ­
p e u n d e v a s e s i m t t o t m a i a ­ serveşte cooperativa agricolă dent la fără frecvenţă închid dc carie, un pr oces complex în arată tovarăşul N i c o l a e r ă ş a V i o r i c a M a r c u , c a n d i d e a z ă î n a l e g e r i l e d e d e p u t a ţ i p e n t r u s f a t u l p o p u l a r c o m u n a l .
p r o a p e p a ş i i n o u l u i a n o t i m p din satul Aurel Vlalcu s-au pentru o clipă ochii şi văd, a­ care însuşirea pasivă a cunoş­ C e a u ş eseu in cuvîntarea F o t o r e p o r t e r u l n o s t r u a s u p r i n s - o i n t r - o d i s c u ţ i e c u u n g r u p d e a l e g ă t o r i .
c a r e s e p r e g ă t e ş t e s ă p r e i a ş t a ­ desprins şi alte concluzii. U­ ievea, o sală de clasă de dimen­ tinţelor enciclopedice cedează ţinută la Conferinţa Uniunii
siuni uriaşe Se face apelul. Asociaţiilor Studenţilor din
f e t a v r e m i i . A p r o p i e r e a a c e s ­ tot mai mult terenul in favoa­
N. TÎRCOB România — îi sînt deschise
tu i a n o t i m p a l t r e z i r i i n a t u r i i — Constantin Constantin, rea formării unei culturi teh- toate drumurile spre piscurile
la v i a f ă e v e s t i t ă n u n u m a i priin-topitor la C. S Hunedoa­ nico-ştiinţifice solide ce îmbo­ cele .maî înalte ale ştiinţei şi
d e z u m z e t u l t r a c t o a r e l o r c a r e (Continuare în pag. a 3-a) ra. găţeşte spiritul, sporeşte conti­ culturii. Nu pregetaţi nimic,
tu c u r i n d v o r lu a c u a s a l t o ­ nuu puterea de creaţie a omu­ dragi tineri, pentru a vă însuşi Dirijaţi izvoarele de fier
g o a r e l e s a u d e g h i o c e i i z g r i ­ lui. cit mai mult din minunatele
b u l i ţ i, ci şi d e t r a d i ţ i o n a l e l e In numeroase locuri de mun- cuceriri ale cunoaşterii uma­
m ă r ţ i ş o a r e , c a r e a u i m p î n z i t :ă procesul de producţie este ne... pentru a vă aduce contri­
în a c e s t e z i l e v i t r i n e l e şi s t r ă ­ necanizat şi automatizat. O- buţia Ia progresul continuu al
zile . N u m a i in o r a ş e l e D e v a , nul de la masa de comandă societăţii noastre socialiste, la
S i m e r i a şi C u g i r s - a u p u s in ncepe să nu se mai mulţu- înflorirea ştiinţei şi culturii na­
v i n z a r e p e s t e 05.000 d e a s e ­ nească cu rolul de a apăsa ţionale, la progresul spiritual
Ioar pe butoane. El este tot vechi spre Hunedoara!
m e n e a semne a l e p r i m ă v e r i i . universal".
M o d e l e d i n t r e c e l e m a i f e ­ nai mult stApînit de dorinţa de
i cunoaşte cit mai bine noţi­ A. NAGV
l u r it e , l u c r a t e cu m u l t ă m i ­
g a l ă in l e m n s a u m e t a l , p i c ­
t a t e p e o b u c ă ţ i c ă d e m a t e r i a l In ansamblul măsurilor lua­
p l a s t i c s a u răsucite cu meşte­ torul furnale, utilaje, insta­
te in ultima vreme pe linia laţii şi subnnsamble scoase din
şug in b r o d e r i a f i l i g r a n u l u i , ti c e v o r . m â i ti o r g a n i ­ gospodăririi mai judicioase a
t o a t e t e î m b i e să a l e g i şi să z a t e In c u r s u l , s ă p l ă - metalului, colectarea şi preda­ uz aşteaptă inofensive o nu­
o f e r i c e l u i d r a g a c e s t s i m b o l nă de gospodar. La cocserie.
m i n i lo r următoare. rea fierului vechi este o ac­
al p r i m ă v e r i i p e n t r u a - l p u r ­ fierul vechi e ţinut în... con­
ţiune de masă, la care trebuie servare. De la aglomerator şi
ta la b u t o n i e r ă I n f a ţ a v i t r i ­ sâ participe toţi cetăţenii. Du­
n e l o r î n c ă r c a t e c i o r c h i n e , cu Noi unităţi pă cum se ştie întreprinderile pină la grupul de laminoa­
m ă r ţ i ş o a r e , p o p o s e s c t o t f e l u l re de la Peştiş, drumul e pre­
nu sarcini precise în această sărat cu fontă şi fier vechi.
d e o a m e n i . D e la p r i c h i n d e l u l
c a r e , î r i t o r e î n d u - s e d e la g r ă ­ prestatoare direcţie. Se achită ele sau nu In unele locuri pămîntul ex­
dc îndatoririle ce Ie revin ? cavat a ..şters" urmele risi­
d i n i ţ ă , v r e a s ă - i f a c ă m a m e i
o s u r p r i z ă , d c la e l e v u l , c a r e de servicii Răspunsul a făcut obiectul u­ pei. Şi cînd te gîndeşti că se
nui raîd-anchetă în mai multe fac atîlea cheltuieli pentru a
a l e g e o c a r t e p e g u s t u l p r o f e ­
unităţi din regiune. scoate din subteran minereul...
s o a r e i , p i n ă la b ă r b a t u l c u p ă ­ î n t r e c e r i l e d i n t r e f o r ­ e x p e r i e n ţ ă , o r g a n i z a t R e ţ e a u a .d e - p y c s t a ţ il
r u l c ă r u n t , c a r e , c u g t n d u l la Invitaţie m al iile l o c a l e şi c e l e de. U n i u n e a r e g i o n a l ă s e r v i c i i la s a l e Se d e z ­ şi aici fierul se îngroapă de
v i i t o r u l n e p o ţ e l , s - a h o t ă r i t d i n Z la ln a . iar la A m - a c o o p e r a t i v e l o r d e v o l t ă p e zi c c tr e c e . Exemple viu !... O asemenea lipsă de
să -i c u m p e r e n u r o r i i ... o b a r z ă . la spectacole p o i ţ a şi M i c e ş i i s e în- c o n s u m , la c a r e au A l ă t u r i d e c e l e 213 interes în valorificarea linei
I n s l u j b a a c e s t e i t r a d i ţ i i , d c l U n e s c a r tiş tii a m a ­ p a r t i c i p a t 40 d e r e s ­ s e c ţ i i e x i s t e n t e la î n ­ rezerve atit de importante
a o f e r i c e l o r d r a g i m ă r ţ i ş o a ­ A s t ă z i , In 13 c e n t r e t o r i d in M e l e ş şi D a­ p o n s a b i l i d e u n i t ă ţi c e p u t u l a n u l u i au m a i ce nu conving este comună multor secţii.
re, t r e b u i e să f i e p u s ă i n g e ­ d i n t e q i u n e . c o n t i n u ă ra ban t. R e tu r u l l a z c i d in a l i m e n t a ţ i a p u b l i ­ luat liinţă in u l t i m u l Cum de le este îngăduit!?
n i o z i t a t e a şi t a l e n t u l o r g a n i ­ f a z e l e i n l e r c o m u n a l e a r e lo c a s t ă z i şi la că. o s p ă ta r i, c o f e t a r i t i m p î n c ă 12. P ri n tr e
La sediul întreprinderii dc
z a t o r i l o r . I n t u t u n g e r i i l e d i n a l e c e l u i d c - a i VI I I - V i n g a r d în t r e ar ti ş ti i şi b u c ă ta r i. S c h i m b u l n oi le s e c i ii s e n u m ă r ă colectare a metalelor — Hu­ Prudentă
o r a ş e l e regiunii insă, cu mici le a c o n c u r s al f o r m a ­ a m a t o r i d i n Da ia şi d e e x p e r i e n ţ ă a fost fr iz e ri ile şi t i m p l ă r i i l e *
excepţii, m ă r ţ i ş o a r e l e s i n t a s ­ ţiilor a r / i s l i c e d e a m a ­ c o n s a c r a t p r e g ă t ir i l o r d in G e l m a r şi Beriu. nedoara avem interlocutor pe
iori. La B u c e ş , Bu cu - G l u r b o m ( r a i o n u l S e ­ c o j o c ă r i e şi fr iz e r ie la statisticiana Vcturia Dumi- păgubitoare
c u n s e d e p r i v i r i l e c u m p ă r ă t o ­ tn v e d e r e a a n u l u i t u ­
r e ş c i şi Huila ( r a i o n u l b e ş ) iar la A p o l d u l d c P ia n u l d c J o s şi P e ­ Iraşcu.
r i l o r s u b t e j g h e l e D e ce nu ri st ic 1967. In c a d t u l
B r ad ) s e int U n e s c a r ­ tre şl i etc.
s e v a l o r i f i c ă o a r e v e c h i u l o b i ­ S u s şi A p o l d u l d e J o s d e m o n s t r a ţ i i l o r p r a c t i ­ — Cum aţi încheiat luna ia­
tişti a m a t o r i d in C r iş - nuarie ? Străbatem cu greu printre
c e i d e a s e o r g a n i z a , în l o c u ­ întrecerea s c d e s f ă ­ c e au lost p r e g ă t i t e A l t e 12 s e c (i i p r e s ­
cior, L u n c o i şi V ă t i - cele 400 tone fier vechi ce îm-
r i l e c e l e m a i a g l o m e r a t e , t a ­ p e s t e 150 p r e p a r a t e t a t o a r e d e s e r v i c i i în — Nu prea bine La fier
ş o a r a c u s a t e l e a p a r ­ şo a r ă în t r e f o r m a ţi il e d i l e r i l e m e s e r i i s o l i c i ­ prejmuiesc ca un zid de apă­
r a b e p e n t r u d e s f a c e r e a m ă r - c u li n a r e , s p e c i f i c e l o ­ vechi, cu un plus de 108 to­
ţ i n ă t o a r e c o m u n e l o r , l o c a le şi c e l e d i n Do- t a t e d c c e t ă ţ e n i v o r rare drumurile şantierului de
ţ i ş o a r e l o r ? S e p a r e , d e a s e ­ c a l i t ă ţ i l o r d e p c t r a ­ ne, dar la fontă am rămas sub
iar la Sin/ămdria şi m a i lua fiinţă la s a t e construcţii, al l.CS. Hunedoa­
m e n e a . c ă u n e l e m o d e l e s in t b i r c a , Miercurea, Sin- s e e l e tu ri s ti c e . S c h i m ­ plan cu 920 tone. Şi la metale
Rl u d e M o r i ( r a i o n u l in u r m ă t o a r e a p e r i o a ­ ra
c a m d e o v î r s t ă c u o b i c e i u l . găiliti. L u d o ş , G u su . b u l d c e x p e r i e n ţ ă s-a neferoase s-au înregistrat nc-
H a ţ e g ) s e Î n tr e c - fo r­ dă. P in ă la ştir s il u l a ­
P c a l o c u r i g ă s e ş t i a c e e a ş i c a ­ î n c h e i a t c u o r g a n i z a ­ realizări. — Ce faceţi cu atila fier vechi,
m at iile c ă m i n e l o r c u l ­ n u lu i c o o p e r a ţ i a d c
p r ă cu t r e i ie z i, a c e l a ş i c a n i n re a u n e i e x p o z i ţ i i c u ­ tovarăşe Prisccaru? — ne adre­
t u r a le d in S ă l a ş u l S u ­ consum v a d e s c h i d e Luăm act de întreprinderile
c u f u n d u l i t a la git, n e l i p s i t a linare. c a r e s- a b u c u ­ săm contabilului şef al şan­
pe r io r. S ă l a ş u l i n f e r i ­ Pentru anul 50 u n i t ă ţ i p r e s t a t o a r e ce nu ş‘i-au realizat planul
c a r t e sau... D a r o r i c u m , p r o ­ or. P iu d e M o r i şi rat d e u n d e o s e b i t i n ­ şi p a tr u br u tă ri i. N u ­ şi iată-ne la prima confrun­ tierului.
d u s e a l e a n u l u i 1967 s a u rc- — Poate sta şi aici. Nu cerc
S i m p c l r u . t e r e s d in p a r t e a c o n ­ m a i p e n t r u a s i g u r a r e a tare pe teren. începem chiar
l u a t e p r i n m u l t i p l i c a r e , g i n ­ turistic 1967 d e u ti la fc şi m o b i l i e r cu beneficiarul fierului vechi, de mîncare. Eu sînt prudent..
In ra io n u l A l b a în­ s u m a t o r i lo r .
g a ş e l e f i g u r i n e c o n s t i t u i e s - a p r e v ă z u t p e n t r u a- C. S. Hunedoara. Ne oferă o Mai bine să prisosească de-
p u n c t e l e d e a t r a c ţ i e p e n t r u Priviţi-I cîl de bine se simte in acest scăunel, pe cil de cepe azi r e t u r u l l a t e i A s t l e l d e s c h i m b u r i c e s l a n suma d c p e s ­ lecţie ,cu totul necorespunză­ cît sâ nu ajungă... Dacă vreţi
m u l ţ i m e a d o r n i c ă d e a p u r t a simplu pe alît de ingenios. Credem că fotografia noastră va i n l e r c o m u n a l e . La c a ­ La r e s t a u r a n t u l „ $ u - d e e x p e r i e n ţ ă d e s t i n a ­ te 400.000 lei. toare de felul cum trebuie eu îl predau acum I.C.M -
la b u t o n i e r ă a c e s t p r e l u d i u a l sugera celor din întreprinderile de industrie locală confec­ sa ra io n a lă d c cu lt u ră r iu n u l*' d i n S e b e ş a a­ te î m b u n ă t ă ţ i r i i d e s e r ­ colectat şi predat metalul. In
p r i m ă v e r i i . ţionarea unor astfel de scăunele. Ele sînt de mare folos co­ d in o r a ş s e d e s l d ş o a r d v u t lo c u n s c h i m b d e MINERVA SAVU incinta combinatului, morma­ S. TRUŢA
I. MANEA piilor mici, venind în ajutorul mamelor. v ir ii p e t r a s e e l e t u r i s ­ corespondentă ne de fier vechi stau arunca­
Foto: V. ONOIU te la voia intiiriplăni. In sec­ (Continuare In pag. a 8-a)