Page 86 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3781

' Ştiinţă...

Ceea ce vă spunem în rîn- In legătură cu mistreţii se Telefoane solare
durile de faţă nu sînt glume mai poate aminti faptul că me­
vînâtoreşti. Datele ne-au fost dia de greutate la vînare a
furnizate de filiala regională fost de 60 kg, iar cel mai mare pe şoselele
din Deva a Asociaţiei Genera­ exemplar a cîntârit 180 kg.
le a Vînătorilor şi Pescarilor Fotografia de jos vă în­ tropicale
Sportivi şi nu constituie decît făţişează unul dintre sutele de
o parte a bogatei activităţi ce exemplare de mistreţi vinaţi
se depune în acest domeniu în decursul anilor. Cu deose­ De ambele părţi ale şo­
Astfel, se apreciază că în pă­ birea că exemplarul care a I selei de 20 km între Acera,
durile din regiune există în „pozat" a fost sortit împâierii capitala Ghanei, şi Tema
s-au instalat cinci telefoane
febrilitate Totuşi, sînt foarte
Afifudini Cascada Niagara teren s-ar afla ea, va fi aco­ rare cazurile cînd s-a găsit aur in CeJ mai mult aur se găseşte prezent circa 1 000 de mistreţi şi se află expus la sediu] fi­ l legale direct dc serviciul dc
Din aceştia, anual se recoltea­
lialei regionale din Deva.
Telefoanele
ajutor.
prim
Uniunea Sovietică — in
perită în orice anotimp cu un
Din trofeele vînătorilor nu
funcţionează, nu cu curent
frumos covor verde, realizat in bucăţi mari. estul şi nord-estul Siberiei, a­ ză aproape 300 bucăţi. Specia lipsesc nici diferitele exempla­ electric, ci pe bază de ener­
se perpetuează continuu, ast­
în reparaţie pe baza unui nou produs chi­ ale Uralului, în apropierea poi în Canada, în S U.A. (A- fel că vînătorii nu duc lipsă re de cerbi. In regiunea noastră G gie solară. Un aparat spe­
sudice
In 1842, pe pantele
laska şi California), în Brazi­
mic. Ea va fi dotată cu o pis­
cial transformă energia so­
Huliganul Celebra cascadă de pe Nia­ cină încălzită, cu adîncime localităţii Miiaska, un ţăran a lia (statele Minas Gerais şi Rio de... vînat. Anul trecut şi anul există circa 100 de cerbi lo- lară în energie electrică, su­
in pădurile de la Petreşti, ra­ a
pâlari, colonizaţi acum 7 ani,
acesta pînă la 15 februarie, au
variabilă, pentru ca şi copiii
gara, la frontiera dintre S.U.A, să se poată zbengui în ea. Ve­ găsit în mîlul rîului Taşcu- de Janeiro). Există cantităţi fost vinaţi şi predaţi statului, ionul Sebeş, Bărâbanţ, raio­ ficientă pentru alimentarea
destul de mari de aur şi în
targan, Ja o adîncime de a­
numai de către filiala regio­
unei baterii.
şi Canada, este temporar în­ randele şi umbrelele de grădi­ proape 3 m, o bucată de aur Chile, Rhodesia de sud, R.A.U., nală a A.G V.P.S. 155 de mis­ nul Alba şi în parcurile dc
chisă şi nu poate fi vizitată.
pe stadion Mii de persoane veneau zilnic se vor roti după soare. In caz cîntârind 36 kg. Victoria din Guineea, Egipt, Australia ş.a. treţi. Filiala din Petroşani se rezervaţie. Dintre aceştia, cir­ B
nă se vor deschide singure şi
ca 85 sînt liberi
In regiunea
situează în fruntea celorlalte.
s-o admire, in orice anotimp de ploaie, covorul va curăţa Australia s-a găsit, in 1858, o Vînătorii de acolo au vînat nu­ 0 nouă metodă
al anului. Această rară frumu­ mai anul acesta, pînâ la 15 fe­ Text : G. PAUL fi
N-a început bine sezonul seţe a naturii are nevoie de o... In cîteva rînduri bruarie, 15 mistreţi. Foto : V. ONOIU de producere
fotbalistic, dar huliganul reparaţie.
şi-a anunţat deja prezenţa. La poalele cascadei s-au a­ i a hîrtiei
A făcut cum s-ar zice, şi el dunat pietre foarte mari şi can­ M ARIA LANDERS, din
pregătirile. L-am remarcat meninţă clădirea marii centra­ CALEIDOSCOP Sassenburg (Westfalia), a sta­ Firma daneză „Karl Keu-
tităţi uriaşe de pâmînt care a­
de cum am păşit pe stadion. bilit un record mondial la tri­ I er" din Arhus a pus la
Se juca un meci de verifi­ le electrice. De aceea, apele cotat. In 1966, ea a tricotat 141
care. înainte de începerea kg de lină, din care a confec­ punct o metodă care permi­
jocului, huliganul fuma plic­ fluviului Niagara din braţul ţionat 233 de pulovere, 22 de I te înlocuirea apei utilizate
tisit şi scuipa printre dinţi de pe teritoriul american au veste, 12 seturi, 12 costumaşe pînâ acum la fabricarea
Ia picioarele spectatorilor fost abătute complet spre automat încălţămintea celor bucală de aur de 69,7 kg., iar pentru copii, două pardesie hîrtiei cu aer. Calitatea hîr­
din jur. Se părea că nu-1 braţul canadian După ce ma­ ce calcă pe el. In bucătărie, în anul 1869 s-a descoperit, în de damă, patru fuste, cîteva e tiei s-a îmbunătăţit în felul
interesează nimic de pe a­ lurile şi zidul cascadei vor fi gospodina se va instala in faţa aceeaşi regiune, o altă bucată perechi de ciorapi, şi chiar o acesta foarte mult, iar pre­
consolidate şi pietrele înlătu­ ţul de cost al producţiei a
ceastă lume. Dar era numai rate. apa va fi abătută şi pe unui tablou de comandă tot a- de aur de 60,87 kg. rochie de mireasă. i
aparenţă înşelătoare. La pri­ celălalt braţ, repelîndu-se o­ tit de impresionant ca cel al u­ Cea mai mare bucată de scăzut. Hîrtia produsă după
mul fluier al arbitrului, s-a nei centrale tehnice. Printr-o aur, in greutate de 74.6 kg, a noua metodă are un grad
încordat ca un resort şi a peraţia pe teritoriul canadian. simplă apăsare pe nişte bu­ fost găsită în New South Wn- ■ mai mare de impermeabili­
sărit în picioare. A strivit toane. „meniul" va fi prepa­ les (Australia). LA UN RECENSAMlNT al tate şi proprietăţi termoizo-
ţigara între dinţi, a suflat-o Locuinţa rat, după toate regulile artei populaţiei Iranului s-au des­ ■ lante foarte bune, din care
din gură şi a lansat un prim % culinare, conform unui pro­ Acest metal preţios se gă­ coperit peste 100 de sate, a cauză este utilizată pe scară
răcnet, ca in junglă : gram ştiinţific. Maşina de spă­ seşte rar în natură în bucăţi căror existenţă nu era cunos­ largă în industria construc­
— Pe ei mă 1 viitorului lat este prevăzută cu un auto­ mari. De cele mai multe ori, cută oficial. Intr-unui din a- 8 ţiilor, precum şi la fabrica­
cesle sale trăieşte un ţăran in
S-a mai întîmplat ca chiar mat care va permite ca rufele aurul este împrăştiat în roci vîrstă de 150 de ani. Fiica cca rea păturilor, pernelor şi
sau în mîlul cursurilor de a­
de la început, un jucător să treacă prin 10 operaţii di­ mai mare a acestuia şi-a săr­ B cearşafurilor.
din echipa favorită să alu­ In cadrul unei expoziţii des­ ferite ctc. pă. EI se mai găseşte in can­ bătorit recent cea de-a 110-a
nece şi să cadă Să-l fi vă­ chise recent la Hanovra tităţi foarte mici şi în mine­ aniversare a zilei de naştere,
zut atunci pe huligan. A fă­ (RF.G.) a fost prezentată lo­ Aur, nu glumă reuri de alte metale, cel mai iar „băieţelul" cel mai mic are Q
cut spume la gură nu alta. cuinţa viitorului. Uşa garaju­ Muscă
lui se va deschide automat des în minereurile de bismut, 100 de ani. Numărul nepoţilor
— L-au cotonogit I Daţi-i sub impulsurile unui emiţător wolfram, cupru, fier, iar mai
Aurul i-a alias totdeauna pe
la os măi I Nu-1 lăsaţi ! de buzunar. Grădina, pe orice oameni, şi ei l-au căutat cu Şi strănepoţilor centenarului I binefăcătoare
Şi dacă ar fi fost numai rar în cele de plumb şi zinc. sînt în număr de 200.
atît... Dar după aceste răc­ Oamenii de ştiinţă din
nete „încurajatoare*’ s-a I Uzbekistan au pus la dispo­
pus pe înjurat de-ţi venea ziţia cultivatorilor phytomy-
să-ţi iei lumea-n cap. ?,a, o musculiţă pe care o
A înjurat cîteva minute I cresc şi care distruge com­
apoi s-a mai liniştit. Cei plet orobanşa egipteană,
din jur răsuflarâ uşuraţi, I plantă parazită care prici-
crezind că „asta" a fost nuieşte mari pagube legu­
totul. Dar huliganul se odih­ melor, tutunului, cartofilor
nea doar... O decizie a arbi­ Pâmînt ca oricare altul şi, to­ tanţi talentaţi ai artelor şî oa­ Prin portul său, străjuit de o Aproape 41 Ia sulă din oraş a măslini şi portocali. Creta se fi ctc. şi care rezistă la toate
cele
trului împotriva echipei sale tuşi, parcă altfel. Aici. istoria meni politici înzestraţi. Creta- masivă şi pitorească fortăreaţă fost demolat de bombardamen­ consideră una din marile pro­ sîus. Pe platoul Lasiti, eoliene, ierbîcidele utilizate în mod
peste 10.000 de mori
l-a stîrnit din nou Şi dă-i şi-a înscris faptele pe munţii, nii vorbesc cu multă emfază veneţiană, pleacă spre toate tele hitlerîşlilor. De aceea şi vincii agricole ale Greciei. Aici care scot apa pentru irigarea obişnuit în agricultură.
cu ameninţări, cu înjură­ văile şi dealurile acestui mic despre oamenii lor politici care direcţiile vapoare încărcate cu astăzi sute de familii mai tră­ /TI Larva phytomyzcî se hră­
livezilor şi grădinilor, formea­
turi, scuipături... petic de pâmînt răsărit din au condus lupta pentru alipi­ mărfurile de export ale Cretei. iesc incă în cocioabe". se produc 50.000 tone de stafi­ ză o panoramă de o rară fru­ a neşte cu seva plantei para­
de (80 la sută din producţia to­
In jurul huliganului se a­ mare exact la răscrucea dru­ rea insulei la patria-matnâ, Odinioară din aceeaşi radă ie­ Pe străzile fostei capitale, a­ tală a ţării), 30.000 tone de vi­ museţe. Acelaşi lucru se poate zite, o distruge şi îi mânîn-
flau spectatori serioşi, oa­ murilor de apă dintre Europa, eveniment care a avut loc în şeau in larg corăbiile cu galere nimaţia se temperează abia nuri alese, 50.000 tone de ulei spune despre cele circa 1500 că seminţele. Pe cinipurile
meni care veniseră pe sta­ Asia şi Africa, la hotarul din­ anul 1913. Pînă Ia această me­ încărcate cu sclavi, Iraklion spre seară. In restul zilei, ca­ de măsline (o treime din pro­ dc grote, multe dintre ele căp­ debarasate de orobanşe se
dion de dragul fotbalului. tre apele Egeei şi Mediteranei. morabilă dată, istoria insulei fiind, pe timpul ocupaţiei ara­ mioane încărcate cu mărfuri şi ducţia ţârii). 45.000 tone citri­ tuşite cu stalactite şi stalag­ obţin recolte duble.
Nu-mi închipui cum de au Literele paginilor sale sînt consemnează cele şapte secole be. cea mai mare piaţă de materiale de construcţii, auto­ ce, 40 000 tone cereale, 13.000 mite de diferite culori.
răbdat. Au stat pasivi, ba mult prea adine săpate pentru de dominaţie străină (veneţia- sclavi a Orientului. buze, autoturisme, motociclete tone cartofi, 3 000 tone mere Creta atrage însă şi un alt
unii chiar se amuzau pe a­ a putea fi şterse de goana se­ nă, arabă, bizantină, otomană) Din port, oraşul apare ca un Şi biciclete trec în coloane ne- etc. Se spune că subsolul insu­ soi de turişti pe care nu-i in­
ceastă temă. colelor şi mileniilor. Unele pa­ şi cele 75 de răscoale singerofii imens amfiteatru caro îşi des­ sfirşile pe principalele străzi lei ascunde mari rezerve de teresează nici frumuseţile sale Vitamine
Fotbalul e sportul cel mai dini au fost scrise cu sînge cu­ se ale cretanilor împotriva a- făşoară dimensiunile pe dea­ .şi* bulevarde. minereuri de fier şi magneziu. naturale, nici tradiţiile folclo­
rat, sînge din belşug, pentru a
îndrăgit. Mii de oameni ad u ce poştei- i fă ţ î 1 “' ‘ 8n) i n t î rbn' suprilorilor. Locuitorii' acestui luri, văi, coline şi coboară lin Din mica piaţa Kornarous, Pentru prelucrarea recoltelor rice şi nici vestigiile antice. pentru animale
merg la stadioane să-şi _va- crudă a epocilor de subjugare rfă’iVl7Ht '" f a 500 000) au pînă lingă rada dâre 1l‘ des- autobuzele se îndreaptă spre sale. Creta dispune de fabrici Faptul că insula se află la a-
dă echipele favorite jucind. străină, de luptă grea pentru scris in istoria celui de-al doi­ parte o splendidă faleză. Un Cnossos, oraşul in care s-a năs­ suficiente: fabrici de ulei de proapo egală depărtare de con­
Emoţiile în aceste momente libertate şi dreptate. lea război mondiai una dintre zid de piatră, datînd tot de pe cut civilizaţia minoianâ, care măsline, de sucuri de citrice, tinentele european, asiatic şi In Polonia a fost pusă la
sînt fireşti. Dar de la emo­ paginile sale eroice, intitulată timpul veneţîenîlor, separă aminteşte de cel mai mare la­ de ambalat citrice, mori, tăbă- african, a fost suficient de con­ punct o metodă de prepa­
ţie la huliganism c cale Acesta este pămîntul legen­ „Bătălia Cretei". Tineri, bă- partea veche a oraşului de cea birint al lumii antice, de Tezcu cârii, poslăvării. Ramurile in­ vingător pentru sofii acestor rare a nutreţurilor cu un
lungă Huliganii de fapt. darului rege Minos, pămîntul trîni, femei şi copii s-au alătu­ nouă. Vizitînd Irnklionul. râ- şi fiorosul Minotaur, de firul dustriei grele se află insă foar­ turişti de la Pentagon, ca să bogat conţinut de vitamină
nici nu ţin cu echipa pe pe care a fost durat in stîncă rat armatei regulate şi în timp mîi plăcut impresionat de nu­ Ariadneî etc„ drumul laie bo­ te departe de ţărmurile creta- evalueze preţul ei strategic. Şi 8 B 12. Tehnologia aplicată
de 10 zile (20 mai — 29 mai
care pretind că o susţin. renumitul palat din Cnosos, 1941) au înfruntat cu vitejie a­ meroasele sale schele pe care gate şi rodnice cîmpii, crînguri ne. Insula, ne spune directorul astfel, cretaniî s-au trezit peste 3 pînâ acum consta în obţine­
le întîlneşti aproape la tot pa­
Sînt destule cazuri cînd ast­ glia de pe care s-au înălţat în tacurile sălbatice ale forţelor sul. Alături de vechi monu­ nesfîrşile de măslini, mii de Oficiului naţional de turism al noapte că găzduiesc un imens rea acestor vitamine pe ca­
fel de „susţinători" se vă­ oceanul nemărginit al văzdu­ de elită hilleriste. divizia a 7-a mente arhitectonice, cum ar hectare de butuci de viţă de insulei, Andreas Vlahakis. pune centru de rachete, cărora neo­ lea biosinlezei, diferitelor a­
deau pînâ la urmă indivizi hului Dedal şi Icar, ducînd aeropurtată. fi mănăstirea St. Caterina, un­ vie, coboară şi urcă dealuri in prezent un deosebit accent bişnuiţii turişti le-au dat nu­ mestecuri nutritive, de cele
în stare de ebrietate, care spre soare, pe aripile lor de Alături de obiecte de artă, de El Greco a luat primele lec­ împădurite, trece prin sate cu pe dezvoltarea industriei turis­ me antice: „Hercules", „Aiax". mai multe ori prin fierbe­
rea • melasei sau a cereale­
pene şi ceară, visul omului de
nici nu ştiau cine, cu cine a zbura, de a arunca poduri datind de secole şi milenii : po­ ţii de pictură, se înalţă blocuri căsuţe acoperite cu ţiglă roşie, tice. Cele 62 de hoteluri. 30 de „Nike Zeus"
joacă pe teren, dar fiindcă cale de aur, statui şi statuete moderne cu multe etaje şi zeci străbate tuneluri de verdeaţă. hanuri 6 moteluri şi 450 de Incepînd din luna iulie a.c,, 19 lor. Principalul neajuns al
se aflau în mulţime ţineau peste mâriie şi depărtările ce de marmură şi argilă, amfore de balcoane. întîlneşti stilurile La Cnossos, săpăturile înce­ pensiuni particulare sînt insu­ după cum scrie „To Vima", de acestei tehnologii este pro­
să se remarce in acest fel. despart marea familie umană. pictate, mozaicuri, bijuterii de cele mai vechi şi diferite : ve- pute în anul 1900 continuă şi ficiente marelui trafic de tu­ vo'e de nevoie, Creta va primi ductivitatea scăzută, proce­
Din rîndurile acestui viteaz
sul nepermiţînd să se obţi­
Spectatorul pasionat îşi popor s-a ridicat unul dintre aur bătute în nestemate, mu­ neţian, bizantin, mediteranean, astăzi. Vizităm micul teatru rişti străini. Se află în curs de lunar printre turiştii adevăraţi fi nă decît 3-10 mg. de vita­
încurajează echipa favorită, cei mai mari pictori ai Renaş­ zeul de istorie din fosta capi­ neogrec ctc. La periferia oraşu­ antic la care ajungem străbă­ construcţie alte 15 hoteluri. In si cîte patru escadrile ale mină B 12 dintr-un litru de
ultimii cinci ani, numărul tu­
dar este totodată cavaler terii : Domenico Theotocopou- tală crelanâ Iraklion adăpos­ lui au fost construite chiar şi tând o cale lungă de 150 m„ pa­ N ATO. pentru a fi instruite amestecuri concentrate sî
faţă de cea adversă. Şi acest los, devenit celebru în Spania teşte şi cîteva din armele cu cîteva blocuri muncitoreşti pc vată acum 3.500 de ani, cîteva riştilor a crescut de la an la la centrul de rachete. I necositînd o perioadă de
spectator nu rabdă lingă el sub pseudonimul El Greco Pe care locuitorii insulei au în­ care le închiriază statul la pre­ din cele 1.300 de încăperi ale an cu circa 25 la sută, atingînd fermentare de aproape trei
pe cineva care, sub influen­ meleagurile crelane a văzut lu­ fruntat maşina de război ger­ turi accesibile. palatului lui Minos. legate în­ anul trecut cifra de 150.000. 9 săplămîni
ţa rachiului, înveninează mina zilei renumitul roman­ mană. „Rănile oraşului, insă. îmi tre ele după tradiţionalul sis­ Insula trezeşte interesul turişti­ Părăsim insula Creta, păs- Pl in noua metodă se poa­
atmosfera sportivă. Bine ar cier grec Nikos Kazanzakis şi Deşi centru] administrativ spuneau notabilităţile locale, tem elen al labirintului, firide lor nu numai prin urmele lă­ Irînd adine întipărite în minte te obţine vitamina B 12 în
fi dacă, chiar de-acum, de a trăit şi luptat cel mai mare al Cretei este Chanea, Iraklion şi camere pline de amfore ci­ sate de milenara artă minoianâ numele celor ce i-au perpetuat a cantitate pînă la 30 mg din
la începutul noului sezon, om politic al Greciei din ulti­ a rămas ce] mai important şi au fost mult prea mari pentru clopice, frumos sculptate şi de­ şi a civilizaţiilor ce i-au urmat, gloria de-a lungul secolelor, fiecare litru de amestec pre­
ci şî prin frumuseţile sale na­
spectatorul pasionat l-ar mul secol, Elefterios Venizelos. cel mai mare oraş al insulei. a se putea vindeca mai repede corate cu motive minoiene. turale, sălbatice. In est nu slrăduindu-nc să dăm uitării parat dîn fiertură îeflină
Drumul spre capitala insulei
lua de guler pe huligan şi El a condus bătălia finală pen­ Chanea situat la 150 km de­ există decit un anotimp : vara. pe „Herculiî" şi „Nike Zcus~-ii Q de cartofi. Ciclul de produc­
contemporani, caic
încearcă
l-ar da afară pe poarta sta­ tru scuturarea jugului otoman părtare de Iraklion, şerpuieşte Aici întîlneşti păduri cu arbori să-i înlocuiască pe cei din mi­ ţie este scurt şi simplu
şi eliberarea insulei.
dionului I Căci de ce să nu prin văi, urcă dealuri împădu­ tropicali şi întinse plantaţii de tologie şi să c r e e z e legende pe
vedem meciul de fotbal fă­ Locuitorii Cretei sînt inîn- ALBUM OE CARICATURI rite de măslini,.trece defileuri bananieri. In centru] insulei, care omenirea încă nu şi Ie 9
drî de trecutul şi prezentul pe cele 1 reî masive muntoase,
ră «huo I" şi fără „dâ-i la lor, de pămîntul străvechi care cu serpentine ascuţite, coboa­ zăpada dăinuie cinci luni pe poale imagina
cu cringuri de
ră în cîmpii
os I" ? Vocabularul ne ofe­ ii hrăneşte pentru hărnicia cu an, in timp ce la poalele lor,
care îl muncesc Stînd de vor­ C ALENANOROAIE
ră destule cuvinte frumoa­ bă cu ei. îţi amintesc că insula chiar şi iarna, temperatura nu corespondentul Agcrprcs la
se de încurajare... Creta nu este numai leagănul scade sub plus 12 grade Cel- Atena S B
culturii greceşti, că şi în zilele Un film despre
p. bîrlAdeanu noastre ea dă ţării reprezen­
asasinatul
de la Dallas JOCURI DISTRACTIVE
Fotografie in relief total
Misterul incă nedesluşit al
La laboratorul de cerce­ rală la luarea imaginilor. împrejurărilor în care a fost V ER TICA L: l) Ramură a sportului —
asasinat preşedintele Kennedy
tări „International Business Soluţia a fost găsită de continuă să preocupe pe ame­ Sport... Sporturi Sportul minţii. 2) Perle l — Noră - Con­
Machines" din Yorktown cercelătorii de la laborato­ juncţie. 3) Sportiv cu... umbrelă. 4) Priiunl
(S.U.A.) s-a descoperit re­ rul J.B.M., care au adaptat ricani. In curînd, pe ecranele zburător, fin! lui Dedal — Pene ! — Hand­
cent posibilitatea obţinerii la aparatul fotografic o len­ — O să reziste ? occidentale va apare filmul bal acvatic. 5) A lua parte !a concursuri
„America face apel", realizat
fotografiilor în relief total, tilă „ochi de muscă", com­ — Vedem noi la de Mark Lane (avocatul mamei ^ 4 5 6 7 fl 9 'O H *2 sportive 6) Localitate din Africa ecuatori-
utilizind la luarea imagini­ pusă din cîteva sute de faţe­ finele trimestru­ lui Lee Harvey Oswald, asasi­ alâ T ,Prolc)al al cuiva (arh. pi ). 7) Spor­
lor lumina naturală. te. Fiecare din aceste faţe­ lui... nul prezumtiv al lui John Ken­ tul săbiilor — Ambarcaţiune sportivă cu
Posibilitatea realizării de te „vede" obiectul sub un nedy) şi Emile De Antonio — una sau doua pedale. 8) Fără luciu — Oraş
fotografii care să reprodu­ unghi diferit, redînd pe peli­ un document brut al unor a- pe Rin - Literă grecească 9) A da greş
că integral relieful obiecte­ culă o imagine a acestuia mânunte referitoare la împre­ la poartă. — Prietenul filozofului grec
lor vizate a fost descoperită Sutele de fotografii juxtapu­ jurările asasinării preşedinte­ Damon. 10) Smoc de lină — Ii înlîlnesc
cu trei ani în urmă. prin se pe placa fotografică cre­ lui Filmul a fost creat pe ba­ drumeţii prin păduri. — Serveşte!. Îl) Bi­
procedeu] hologramei care. ează, prin iluminarea aces­ za unor interviuri luate de cei diviu. — întărit prin sport. — Dezglieaţâ
insă, necesita utilizarea lu­ teia (printr-o lentilă cu aju­ doi realizatori unui număr de nasul. 12) Mare ., mic, bun peni ni sporluri
minii coerente produse de torul unei raze laser) holo­ persoane care au asistat la n- nautice. — Erudilă.
un laser. Din această cauză, grama. sasinatul din 22 noiembrie N COSTIN
procedeul hologramei nu Astfel. în realitate, princi­ 1963. Fără nici un fel de co­ D e v a
putea fi folosit decit pentru piul râniîne acelaşi, folosin- mentarii suplimentare, lăsînd
reproducerea obiectelor cc du-se, de asemenea, un laser doar faptele să vorbească, aşa R U CA M A A N A CAL OUL bun o
puteau fi transportate în la­ pentru realizarea unei foto­ cum s-au petrecut ele, filmul
borator. De asemenea, ne­ grafii în relief integral. In­ ridică uncie întrebări care nu NA CUM TA Ml I A RO
cesitatea luminii de laser la să lentila „ochi de muscă'* şi-au găsit nîci pînă acum răs­ DA SÂQ \/ a l
citirea hologramei făcea ca permite acum fotografierea punsul : pentru ce comisia
ea să nu poată fi descifra­ în lumină naturală a orică­ Warren a îndepărtat sistema­ U N 0 ‘ L A OF IA DĂ c u TO NE
tă decît in laborator. rei scene de pe stradă sau tic martorii care o incomodau,
Anul trecut, cercetătorul din natură şi aducerea ei în pentru ce nu a reţinut decît o 1n PLE L A MOAP C A CfOQ Nu NO VOL
francez Antoine Labcyrie a laborator, unde se realizea­ anumită parte dintre mărturii?
descoperit o metodă care ză cu .ajutorul laserului co­ Filmul creează un moment ORIZONTAL: 1) Sportul ascensiunilor. M £ N V A L T O P O a D u CQU D a OE
permitea citirea holograme­ darea informaţiei optice. de tensiune în clipa cînd vor­ — Aici acostează ambarcaţiunile. 2) Starea
beşte L E Bowers. de mese­
lor în lumină naturală, utili- Ceea ce înseamnă că pe te- emotivă la concursuri. — Cutiuţă în care BE P\EP I E AS Î N CEA MA I (U
zînd tehnica fotografiei in­ | ren se obţine o primă înre­ rie acar care se afla şi el în lo­ se păstrează acele. 3) Relatat. 4) Localitate LA
ternaţionale a lui Gabriel gistrare codată a informaţi­ cul unde a fost asasinat preşe­ în Iran. — Dormitor (Mold.). 5) Cerneală
Lîppmann (care i-a adus a­ ei, iar fixarea ei in codul dintele Acesta afirmă că cel pentru desen. — Creangă. — Frunză de O T A OUL PiA OE TA R.IN pqĂ A l
care a tras se afla înlr-un loc
cestuia Premiul Nobel, în perfect al hologramei sc fa­ cu totul opus celui stabilit în brad. 6) Ieşit la iveală cu putere, izbucnit
1908). Rămînea de rezolvat ce ulterior în laborator. versiunea oficială. Martorul îsi r u c C A CU Al C O 5U LEA c u AÂ
problema fotografierii nu Procedeul deschide noi va spune cuvîntul doar în — Ana Klein — Uliu. 7) Comandant la ca­
numai a unor obiecte pla­ perspective utilizării lărgite film, deoarece el a murit în- zaci — Stopat. 8) Mitică R. Tonescu. — A- Q. C U M T Ă U o.e a Pil RÂy 6 o A DA AS
sate în laborator in calea a hologramei în înregistra­ tr-un mod inexplicabil (şî ne­ nntori aî sportului cu pedale. 9) Doreşlc
rea imaginilor cărora relie­
unui fascicul laser, ci a ori­ explicat) intr-un accident de să obţină un titlu în sport (pi.). 20) A dan­
ful şi culoarea le dezvăluie Pornind dinlr-un colţ urmind săritura
căror imagini din natură caracteristici esenţiale ce s-ar maşină. De altfel. Bowers este sa (sic !) — Nota giştii. 11) Primul în sport calului de la şah. veţi afla 8 versuri dintr-o
unul dintre cei 15 martori care
Dar aceasta nu era posibil pierde la o fotografiere pla­ şi-au găsit moartea în condiţii — ApSrare. 12) Prelîx pentru bidivii. — poezie cuprinsă in volumul „Balade vesele
decît utilizînd lumina natu­ nă obişnuită. lot atît de misterioase Vechi monede lurccşti. şi Irisle" precum şi lillul şi autorul ci.