Page 88 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3781

ZA^ B R eu n iu n ea g ru p u lu i R e zu lta te le Un început de Raportul lui II Thant adresat
acalmie politică
de lu cru „P u g w a s h “ Consiliului de Securitate
a le g e r ilo r din India în Republica
NEW YORK 25 (Agerpres). Securitate, «anumite ţâri" con­
Dominicană Secretarul general al O.N.U., tinuă sâ întreţină relaţii comer­
Intervenţia reprezentantului roman U Thant, a înaintat un raport ciale strînse cu regimul mino­
DELHI 25 (Agerpres). — nal sudist a obţinut majorita­ Consiliului de Securitate în ritar al lui Ian Sinith. Portu­
Din Delhi se anunţă câ par­ tea voturilor, din Bengalul de Liderul Partidului revoluţio­
ZAGREB 25 — Coresponden­ a durat reuniunea s-au discu­ nar social-creştin. Javier Cao- legătură cu felul în care a fost galia a ridicat dealtfel anumite
tul Agerpres, N. Plopeanu, tat diferite aspecte ale securi­ tidul Congresul Naţional In­ vest, unde va fî format proba­ aplicată rezoluţia privind a­ obiecţii juridice in legătură cu
transmite: tăţii europene. dian a obţinut pînâ acum 224 bil un guvern de coaliţie cu nabo s-a declarat mulţumit de doptarea de sancţiuni econo­ validitatea holârîrii Consiliu­
Sîmbâtâ s-a încheiat la Za­ La discuţii pe marginea a­ din 272 de locuri de care are participarea comuniştilor, din contactele pe care le-a avut mice împotriva Rhodesiei. In lui de Securitate, fără sâ preci­
greb reuniunea grupului de lu­ cestor probleme a luat parte nevoie in Camera Populară a statele Orisa, Punjab şi Ra- cu reprezentanţii guvernamen­ raport se precizează că 75 din zeze poziţia sa faţă de sancţiu­
ciu „Pugwash" in problema se­ şi prof VJadinjir Hanga, de la Parlamentului, pentru a dispu­ jasthan, unde, de asemenea, tali în cadrul dialogului pe ca­ 130 de state membre sau re­ nile economice împotriva Rho­
re guvernul dominican I-a des­
curităţii europene, la care au Universitatea din Cluj. care a ne de majoritatea absolută şi partidul de guvernâmînl nu a chis cu partidele de opoziţie. prezentate la ON.U. au răs­ desiei.
luat parte oameni de ştiinţă subliniat printre altele impor­ de dreptul de a forma guver­ reuşit sâ întrunească majori­ El a calificat aceste contacte puns cererii adresate de U Intr-o scrisoare adresată se­
din maj multe Uri din estul tanţa dezvoltării relaţiilor în­ nul. Partidele de dreapta, Jan tatea absolută a voturilor, sim- ca fiind „fructuoase" şi ca pu­ Thant prin care solicita sâ fie cretarului general al O.N.U.,
şi vestul Europei, printre care tre statele europene in vederea Sangh şi Swatantra, au obţi­ bâtă dimineaţa din statul Bi­ informat asupra măsurilor reprezentantul permanent al
şi Republica Socialistă Româ­ creării unui climat de destin­ nut, respectiv 30 şi 37 de locuri, liar s-a anunţat că nici un par­ ţind eventual deschide o per­ luate în spiritul rezoluţiei Con­ Zambieî, J. B. Mweba, a de­
nia. dere şi înţelegere între popoa­ comuniştii 33 de locuri, socia­ tid nu a obţinut numărul de spectivă nouă în viaţa politică- siliului de Securitate şi cu pri­ clarat că guvernul ţârii sale
In timpul celor cinci zile cît rele acestui continent. liştii — 14, iar restul locurilor voturi care sâ-i permită for­ a ţării. Caonabo a informat, vire la felul în care aplicarea csle gata sâ coopereze pentru
au revenit independenţilor şi marea guvernului. In acest totodată, câ preşedintele domi­ acesteia afectează economia ţă­ aplicarea sancţiunilor împotri­
altor grupări şi partide poli­ stat nu se întrevede nici posi­ nican. Joaquin Balaguer, a re­ rilor respective. Agenţia UPI va regimului de la Salisbury,
tice. bilitatea formării unui guvern cunoscut faptul câ membrii subliniază câ. vizînd în mod cu toate că prin foita împre­
Se anunţă, de asemenea, câ de coaliţie. partidelor de opoziţie sint o­ direct Republica Sud-Africană jurărilor „orice sancţiune, care
ACORD ROMÂNO - LIBANEZ esle sigur că partidul de gu- Pînâ acum, numaj opt miniş­ biectul unor represiuni, dar câ şi Portugalia, raportul atrage are ca scop slăbirea economiei
vernămînt nu va obţine majo­ tri din actualul guvern au fost acestea s-ar datora unor «gru­ atenţia asupra faptului câ, în Rhodesiei, afectează şi econo­
ritatea absolută în Adunarea puri necontrolale", care urmă­ ciuda holârîrii Consiliului de mia Zambiei".
BEURUT 25 (Agerpres). — to, Navale şi Aeriene, jar din legislativă a statului Ultar Pra- realeşi. inclusiv primul minis­ resc menţinerea unei tensiuni
La ,25 februarie în urma tra­ partea libaneză de S. Torigu-, ll.D. G E R M A N Ă . — La desh. statul cel mai populat tru, Indira Gandhi. permanente în ţară.
tativelor ce au avut loc la Bei­ ian. director general în Minis­ Be rlin lu c r ă r il e d e c o n s t r u c ­ din India, considerat pînă a­
rut, între Republica Socialistă terul Transporturilor şi Lucră­ ţie a t u r n u lu i d c t e l e v i z i u ­ cum un adevărat bastion al Încheierea sesiunii Comisiei
Românca şi Republica Liban a rilor Publice din Liban. ne p r o g r e s e a z ă in r i l m r a ­
fost senunat un acord privind La semnare au fost prezenţi pid, el a t i n g i n d a s t ă z i î n ă l ­ Partidului Congresului.
transporturile aeriene civile. ambasadorul Republicii Socia­ ţ i m e a d e 2 00 m. După anunţarea rezultatelor economice a O.N.U.
Din pau’tea română acordul a In foto: M o n t o r u l J o h a n n e s alegerilor din Kerala, unde
fost semr.tat de Constantin Şen- liste România la Beirut, Iacob K a u t z l u c r i n d la Î n ă l ţ i m e a frontul forţelor de stingă, in
drea. secA>etar general al Mi­ Ionaşcu, şi membni ai Ambasa­ d e 200 m. In p l a n u l al d o i l e a frunte cu comuniştii, urmează pentru Africa
nisterului transporturilor Au dei române din Liban. v e d e r e a p a n o r a m i c ă a B e r l i ­ să formeze noul guvern din
nului. Madras, unde un partid regio­ LAGOS 25 (Agerpres). — textele adoptate figurează une­
Cea de-a opta sesiune a Co­ le care recomandă mobilizarea
DIN PRESA STRĂINĂ misiei economice a O.N.U. pen­ tinerilor in economie şi forma­
tru Africa (ECA) a luat sfîrşit
rea de noi cadre. Participanţii
vineri la Lagos. Participanţii Ia lucrări au considerat că mo­
la lucrări au adoptat în una­
nopolizarea marinei comercia­
Statele Unite şi D IN A C T IV IT A T E A subliniind necesitatea dezvol­ le de către un mic număr de
holârîri,
nimitate mai multe
companii străine aduce preju­
tării din punct de vedere e-
dicii ţârilor africane. De aceea
S U B V E R S IV A A C .I.A .
eonomic şi social a tuturor ţâ­
s-a recomandat ca această pro­
blemă sâ fie studiată urinind
„dinastia" Somoza • Gromes dezaprobă infiltrarea spionajului a­ rilor Africii. Una din rezoluţii conferinţe a experţilor afri­
recomandă
organizarea unei
ca un raport sâ fie supus unei
conferinţe a miniştrilor econo­
finanţelor din Africa,
miei
merican în rîndul studenţilor
Viitoarea reuniune a Comisi­
special de dezvoltare. S-a pre­
® Ramificaţii şi metode de lucru detestabile sub precum şi crearea unui fond cani.
Victoria in aşa-zisele ale­ le Humphrey şi secretarul de conizat crearea unui comitet ei economice a O.N.U. pentru
geri prezidenţiale din Nica­ stat, Dean Rusk, au luat par­ paravanul unor scopuri filantropice însărcinat cu „africarvizarea se­ Africa va avea loc în Congo
ragua obţinută de generalul te la festivităţile de gală de cretariatului ECA". Printre (Brazzaville) în anul 1969.
Anastasio Somoza pune din la Washington, prilejuite de | WASHINGTON 25 (Ager­ sint «nejustificale*. El şi-a ex­
nou la grea încercare politi­ căsătoria fiicei ambasadoru­ pres). — primat părerea că ancheta în­
ca Statelor Unite in America lui nicaraguaian. Penlru ni- Eugene Gromes. preşedintele treprinsă la ordinul Casei Albe
Latină. caraguaieni. acest lunu a Asociaţiei naţionale a studenţi­ are mai curînd scopul de a CONFERINŢA O.S.ft.
Tachilo Somoza, care ur­ constituit o aprobare tacită lor din S U.A., organizaţie des­ absolvi CIA de orice răspun­
mează in funoţia de preşe­ dată familiei Somoza. pre care s-a dezvăluit câ a pri­ deri.
dinte tatălui său şi fratelui O problemă vitală o con­ mit însemnate fonduri din par­ Pe de altă parte, senatorul Dezbaterile asupra Cartei
său mai mare. este cel mai stituie acum faptul dacă tea serviciului de spionaj ame­ Vance Hârlke a declarat, in­
nefast membru al .dinastiei’1 Statele Unite vor reuşi sâ re­ rican (CIA) a declarat vineri, tr-o cuvînlare rostită în; Senot,
care menţine de 30 de ani ducă lipsa de încredere a la- în cadrul unei conferinţe de că CIA a trimis studenţi, avînd revizuite s-au încheiat
tara sub un regim dictato­ tino-americanilor faţă de po­ presă, câ comisia specială de rolul dc agenţi secreţi, la San-
rial. El a dovedit aceasta la litica lor in Nicaragua. Căci, anchetă a activităţilor Agenţiei to Domingo, in cursul crizei
22 ianuarie, cînd garda sa este vorba de o dictatură, la Centrale de Investigaţii, din dominicane din 19G5. BUENOS AIRES 25 (Ager­ Ic relaţiilor economice dintre
Ziarul «New York Times' a
(\a(ţională a zdrobit o încer­ început sprijinită, si apoi to­ care face parte chiar şeful CIA, anunţat sîmbătă câ o fundaţie pres). — ţările americane continuă să
care de rcvollu a opoziţiei, lerată de Statele Unite, de nu poale fi considerată obiec­ în scopuri filantropice stabilită Conferinţa extraordinară la prilejuiască vii dezbateri, depfj:
provocînd în nndurilc popu­ represiuni sîngeroăse ' ' dîn tivă. Ueferindu-se la raportul de fostul ambasador al S.U.A. nivel ministerial a Organizaţi­ rece, după cum scrie U PI,,„Star
preliminar înaintat preşedinte­
laţiei civile aproape 150 de partea cercurilor de extremă lui Johnson de subsecretarul în Marea Britanie, John Whit- ei Statelor Americane conti­ (ele Unite au refuzat cu hotă­
rîre să poarte discuţii concre­
victime. dreaptă. Intensificarea aces­ dc stat Nicholas Katzcnbach, ney. a primit 325.000 de dolari nuă. Agenţia United Press In­ te asupra ajutorului extern pe
tor represiuni depinde nu in S.U.A. — I,a Washington a avut loc recent o mare de­ ternational anunţă câ partici­
Oficialităţile americane a- membru al comisiei, in care se din partea unor organizaţii fo­ panţii au încheiat vineri dez­ termen lung". Un număr de
firmâ câ Washingtonul nu mică măsură şi de politica afirma câ finanţarea organiza­ losite de spionajul american monstraţie a femeilor prin care au cerut încetarea războiu­ baterile asupra Cartei revizuite ţâri lalino-americane insistă a­
lui în Vietnam.
va tolera un regim de teroa­ preşedintelui Johnson în ţiilor studenţeşti si a altor or­ drept canal pentru finanţarea In foto:' Femei demonstrante îndreptîndu-se spre Pen­ a O.S.A . urmind sâ se aducă supra necesităţii unor angaja­
re în Nicaragua, dar există America Latină. ganisme de către CIA .a fost diverselor lundaţii ce activau tagon. doar modificări dc detaliu tex­ mente din parlea S.U.A. in a-
grave îndoieli câ Washing­ (Din „New York Herald în interesul naţional", Gromes atit în S.U.A. cît şi in străină­ tului elaborat. Carta revizuită ceaslă problemă.
tonul &e va dovedi tot atit Tribune"). a declarat câ aceste activităţi tate. urmează sâ fie semnală dumi­
de ostil faţă de Tachito, pe nică de miniştrii de externe
cit s-a arătat, de exemplu. Interviul lui F.Mitferand prezenţi la Buenos Aires.
fa(â de guvernul democrat Tot vineri au continuat, in­
a) fostului preşedinte al Bra­ tr-o şedinţă închisă, dezbateri­ URD6UAY 0 jumătate
ziliei. Goulart. Luni vor fl reluate tratativele PARIS 25 — Corespondentul vă Millerrand a salutat noua le asupia agendei intîlnirii din
îndoielile lalîno-americani- Agerpres, Georges Dascal,. politică externă a guvernului aprilie a şefilor dc state din
lor în legătură cu poziţia transmite: francez dc apropiere de ţările emisfera occidentală. Modul în de milion de
S.U.A. se bazează pe fapte ,Intr-un interviu acordat zia­ răsăritene. care vor fi abordate probleme-
atît din trecut, cît si din anglo-vest-germano-americane rului „L'Auroie', Francois Mit- muncitori în grevă
prezent. Dinastia Somoza, terrand. preşedintele Federaţi-
precum si garda naţională, ef'Stîngii Democrate şi Socia­
MONTEVIDEO 25 (Ager-
pe care se sprijină, au fost • O nouă încercare pentru găsirea unei soluţii in pro­ pentru a examina poziţia ame­ liste. a declarat că F.S D.S. de­ Procesul în cazul Ben Barka pres). —
create prin intervenţia in­ blema legată de întreţinerea armatelor americane şi ricană la aceste tratative. Deşi zaprobă intervenţia americană Aproximativ 500 000 de mun­
fanteriei marine a S.U.A. în engleze din Germania occidentală. nu s-a dat nici o explicaţie în in Vietnam „Noi credem, n citori din Uruguay au declarat
cursul anilor 1926—1933. Mai urma acestor convorbiri, fap­ spus Millerrand. câ va trebui va reîncepe în luna aprilie vineri o grevă generală de 24
mult încă, actuala imagine WASHINGTON 25 (Ager­ ielile în devize legate de între­ tul câ John McCtoy, reprezen­ să-i convingem pe americani de ore, in semn de solidaritate
pe care şi-o fac nicaragua- pres). — ţinerea trupelor britanice. tantul Statelor Unite la trata­ că problemele internaţionale PARIS 25 (Agerpres). — tar autorităţilor franceze. cu personalul medical care re­
tivele tripartite, s-ar putea sâ
ienii despre S.U.A. se dato- După multe ezitări atît La rîndul ei, administraţia nu participe de la început a- nu pot fi reglementate prin in­ Procesul persoanelor care nu Vineri dupâ-amiază, acuzaţii vendică majorarea salariilor. /
reşte celor 10 ani de guver­ din partea guvernului britanic americană, care esle supusă u- ratâ câ incertitudinile persistă. tervenţia armată şi câ prin ur­ participai la răpirea, la Paris, nu fost reuniţi din nou de ju­ Greva a fost declarată la che­
nare dezastruoasă (1951 — cît şi din partea guvernului a­ nej puternice presiuni în Con­ Agenţia Associated Press afir­ mare trebuie sâ se pună ime­ a liderului opoziţiei marocane, decătorul Perez înlr-o încerca­ marea Convenţiei Naţionale a
1961) a lui Thomas Whelan, merican la Washington s-a a­ gres de a trece la retragerea mă câ McCloy va veni la Lon­ diat capăt bombardamentelor Mehdi Ben Barka, va reîncepe re de a identifica, pe bază de muncitorilor, care grupează 65
om de afaceri din Dakota de nunţat oficial câ tratativele an- unei părţi a unităţilor sale din dra numai în cazul cînd în asupra Vietnamului de nord" probabil, mai devreme-decît se fotografii, un misterios maro­ de mari organizaţii sindicale
nord, care a funcţionat ca glo-vest-germano-americane vor Germania occidentală, se află cursul tratativelor vor apare Referindu-se la problemele aslepta. adică în prima, jumă­ can. cunoscut sub denumirea din întreaga ţară. Timp de 24
ambasador al S.U.A. Virtual, fi reluate luni 27 februarie, la de asemenea, intr-o situaţie di­ semne de progres. Este intere­ N.AT.O. şi la raporturile cu tate a lunii aprilie, relevă sur­ de Chlouki, şi căruia i se a- de ore nu au funcţionat băn­
Whelan devenise un mem­ Londra, asa cum se prevăzuse ficilă. sant de remarcat câ tocmai ţările socialiste. Mitterrand a se judiciare din capitala Fran­ iribuie organizarea răpirii la cile, transporturile, nu au apă­
bru al regimului Somoza. iniţial. La accsle tratative în­ In săplămîna care a trecui, menţionat -că politica Franţei ţei. Se şl ie câ procesul a fost Paris. încercarea nu a reuşit. rut ziare, si activitatea într-o
De-atunci. Statele Unite cepute in toamna anului tre­ între Londra şi Washington Statele Unite, care au iniţiat trebuie sâ urmărească reduce­ întrerupt în preziua încheierii Se crede că ancheta esle seric de întreprinderi indus­
au adoptat o poziţie de „neu­ cut, se va încerca din nou sâ a avut loc un intens schimb de aceste tratative, avînd chiar de rea înarmărilor, dezvoltarea sale. ca urmare a arestării co­ practic terminală, pregătirile-' triale a fost paralizată. Lucră­
învins unele reticenţe din par­
tralitate mai prudentă". Dar se găsească o soluţie în pro­ păreri pentru pregătirea con­ coexistenţei paşnice, dispariţia lonelului Dlimi, directorul ad­ în vederea redeschiderii proce­ torii din întreprinderile de
opoziţia împotriva familiei blema cheltuielilor legale de ferinţei tripartite. Potrivit a­ tea celorlalţi doi parteneri, ma­ pactului N A TO. şi Tratatului junct al siguranţei marocane şi stat au declarat greve parţiale
Somoza critică cu asprime întreţinerea armatelor america­ genţiilor de presă, Anglia şi nifestă în prezent rezerve faţă de la Varşovia, încheierea u­ unul dintre principalii acuzaţi, sului urmind să înceapă în cu- în sprijinul acestei mişcări re­
această atitudine, arâtînd câ ne si engleze din Germania oc­ St alele Unite ar fi ajuns la con­ de rezultatul tratativelor. / nui pact de securitate eolecti- care s-a predat în mod volun­ rînd. vendicative.
ca, dc fapt, ajută la întări­ cidentală, problemă care intre cluzia că, dalorilâ poziţiei Bon­
rea poziţiilor acestei familii. timp s-a complicat şi mai mult. nului în problema devizelor,
Această complicaţie s-a accen­ reducerea trupelor lor din
O serie de incidente
i-au convins pe nicara- tuat din momentul în care gu­ Germania occidentală începe 0 T r i b u n a l u l m il it a r d in 0 C h r i s l o p h e r D a l i e y, d i r e c ­ v i t a l i a m in i s t r u l u i dc e x t e r n e m i n e a l a un i n t e r v i u c o r e s p o n - p r o n u n ţ a i p e n t r u c o n v o c a r e a
guaieni că neutralitatea vernul marii coaliţii de la sâ devină un fapt greu de e­ D n e p r o p e l r o v s k ( U c r a i n a ) a to r g e n e r a l al c o m p a n i e i „I ra q l a i l a n d c z , a a c o r d a t s i m b ă t â d i - d e n i i l o r d e p r e s ă in ca r e s-a u r g e n t ă a u n e i c o n f e r i n ţ e a ţ ă ­
S. U. A. era. de fapt, o Bonn a declarat câ in bugetul vitat. c o n d a m n a t la m o a r t e p a t r u c e ­ P e t r o l e u m " , a so s it s î m b â t ă la rilor in c u r s d c d e z v o l t a r e . El
Guvernul Slalelor Unite, pe
pentru anul 1967 nu este pre­
neutralitate pro-Somoza şi câ văzut un capitol privind com­ de altă parte, depune toate e- t ă ţ e n i d i n U . R S S c a r e , în t i m ­ D a m a s c . P o tr i v i t a g e n ţ i e i R c u - a s u g e r a t o r g a n i z a r e a u n e i a s e ­
perioada lui Tom Whelan nu pensaţiile in devize şi câ acest forlurile sâ reducă cît mai mult p u l c e l u i d e - a l d o i l e a ră zb oi, (er, se a ş t e a p t ă ca e l sd aib ă m e n e a c o n f e r i n ţ e la N e w Y o r k
se terminase încă. După o capitol ar putea sâ lipsească proporţiile divergenţelor care s - a u f ă c u t v i n o v a f i d e t r ă d a r e c o n v o r b i r i cu o f i c i a li tă ţi le s i r i e ­ ori la G e n e v a .
vizită efectuată toamna tre­ chiar şi în anul următor. Ho- se manifestă in relaţiile celor d e p a tr ie . U n alt a c u z a t a /ost n e r e f e r i t o a r e la c o n f l ic tu l d i n ­
cută la Washington, genera­ tărîrea a pus guvernul Marii trei state în problemele finan­ c o n d a m n a t la d e t e n ţ i u n e p e tre g u v e r n u l siria n şi ..Iraq P e ­ 0 D u p ă c u m i n f o r m e a z ă a-
lul Somoza a declarat conce­ Britanii în situaţia de a da ciare. Astfel, preşedintele t i m p d e 15 a n i î n l r - o c o l o n i e d e t r o l e u m C o m p a n y". g e n l i a R c u tc r , d in o r d i n u l M i ­
tăţenilor săi că Wahsinglo- Johnson, in preajma reluării m u n c ă cu r e g i m s e v e r . In c u r s u l n i s t e r u l u i E d u c a ţ i e i d in F e d e ­
nul îi acordă un sprijin so­ curs planului de reducere a ar­ tratativelor de la Londra, a a­ p r o c e s u l u i a r e ie ş it că c e i ci n c i O R e p r e z e n t a n t u l N i g e r i e i in raţia A r a b i e i d c su d. In s ta tu l
lid. La 21 ianuarie, preşedin­ matelor sale de pe Rin în ca­ vut o consfătuire cu secretarul au p a r t i c i p a t la e x t e r m i n a r e a în C o m i s i a O N U . p e n t r u d r e p t u ­ A d c n au fost i n c h is c s i m b ă l ă
tele Johnson, vicepreşedinte­ zul în care Germania occiden­ de stat Dean Rusk şi ministrul m a s ă a m ii d e o a m e n i în l a ­ rile o m u l u i, S D. A d e b i y i , a c e ­ t o a t e s c o h l c p r i m a r e si i n t e r ­
tală refuză sâ acopere cheltu­ apărării Robert McNamara, g ă r e l e d e la B u c h e n w a l d , A u s - rut d e s c h i d e r e a u n e i a n c h e t e Jn m e d i a t e ( c a r e c o r e s p u n d c i c l u ­
s c h w i t z şi în a l t e l a g ă r e d e l e g ă t u r ă cu t r a t a m e n t u l la c a r e lui d o i) H o l â r i r e a a fost luată
c o n c e n t r a r e n a z i s t e . sln t supuşi d e ţ i n u ţ i i p o li ti c i d in c a u r m a r e a tu l b u r ă r i l o r c a r e
î n c h i s o r i le r e g i m u l u i rasi st din c o n l i i m ă să e x i s t e in tară In
0 A g e n ţ i a F r a n c e P r e s s e , c i ­ R e p u b l i c a S u d - A l r i c a n â . u r m a u n o r p u t e r n i c e d e m o n s t r a ­
t i n d s u r s e d i p l o m a t i c e d in c a p i ­ O c e r e t e s im il a r ă a îo st lor- ţii a n t i c n g l e z e . Ş c o l i l e s e c u n d a ­
ta la A r g e n t i n e i , a n u n ţ ă c â p r e ­ m u l a t â d e L ui s T i n o g o ( C o s t a te sin i d e j a î n c h is e d e p a tr u
ş e d i n t e l e J o h n s o n va î n t r e p r i n ­ Rica), p r e ş e d i n t e al C o m i s i e i zile. c a o m ă s u r ă m e n i t ă să c o n ­
d e o v i z i t ă o f ic ia lă In Brazilia. S p e c i a l e a O N U . p r i v i n d p o l i ­ t r a c a r e z e g r e v a e l e v i l o r c a r e au
A r g e n t i n a , şi C h il e In c u r s u l l u ­ tic a d e a p a r t h e i d . d e c l a r a t c ă re I u z ă sâ s e r e î n ­
nii ap ril ie . to a rc ă la citrs ur i pin u nu v o r
0 L e o n i d B r c j n e v , s e c r e t a r li e l i b e r a u c o l e g i i lor a r e s t a ţ i
In tr e 12 şi 14 ap ril ie , la P un ta
g e n e r a l al C.C. a! P C U . S . , o in t i m p u l m a n i f e s i a f i ' l o r a n d -
d e l E sl e ( U r u g u a y ), u r m e a z ă să
pr im it la 25 f e b r u a r ie d e l e g a ţ i a b r ita n ic e .
aibă lo c C o n f e r i n ţ a la n i v e l g u v e r n a m e n t a l ă a R P D. Co­ CANADA — La Montrea) şi Toronto au fost construite
sau se află in curs de construcţie mari complexe comerciale
în a lt a ş e l il o r d e s t a t e m e m b r e reene, c o n d u s ă d e K i m h , m e m ­ ® In c u r s u l n o p ţi i d e v i n e r i
b r u al P r e z i d iu l u i C o m i t e t u l u i subterane. De pildă, la Montreal, sub pieţele centrale ale ora­ s p r e s i m b ă l ă , u n g r u p d e s t u ­
a le O r g a n i z a ţ i e i S t a t e l o r A m e ­
P o liti c al C.C. al P a r ti d u lu i şului, la Viile Mărie şi Victoria se află două asemenea com­ d e n ţ i v c s t - b e r l m e z i au d e m o n ­
ri c a ne , la c a r e va p a r t i c i p a şi plexe Sub piaţa Victoria se află mai multe unităţi comerciale,
M u n c i i d in Coreea, p r i m - v i c c - strat in fata C o n s u l a t u l u i g e n e ­
p r e ş e d i n t e l e J o h n s o n . p r e ş e d i n t e al C a b i n e t u l u i d c un cinematograf, bănci şi un garaj, iar la Viile Mărie un garaj ral al S .U .A . si a C a r t i e r u l u i g e ­
M in iş tr i, c a r e s e al ia in v i z i t ă central de mari dimensiuni. Unind cele două centre subte­ n e r a l al C o m a n d a m e n t u l u i a m e ­
0 La B o n n s-a a n u n la t o f i ­ rane, se vor putea parcurge moi mulţi kilometri, fără a se rican in s e m n d e p r o t e s t î m p o ­
în U n i u n e a S o v i e t i c ă . In cursul
cia/ c ă W i l l y B r a n d l, m in i s t r u l ieşi la suprafaţă, vizitîndu-sc 50 magazine, restaurante, cafe­ tr i v a a c t i v i t ă ţ i l o r d e s f ă ş u r a t e
c o n v o r b i r i i purtate cu a c e s t p r i­ nele, bănci, garaje, pulîndu-se ajunge alit la gară cit şi la
a f a c e r i l o r e x t e r n e al R F. a Ger­ d c A g e n ţ i a c e n t r a lă d c i n f o r m a ­
l e j au îo st a b o r d a t e p r o b l e m e metrou. Peste tot aerul condiţionat asigură maximum de
maniei, va fa c e o v i z i t ă In J a ­ confort. ţii a S.U A. ( C I A ) in c a d r u l U -
p r i v i n d d e z v o l t a r e a re la ţi il o r e ­
p o n i a In z i l e l e d e î l şi 12 mai. Cel mai nou şi totodată cel mai mare din aceste com­ n i v e r s i l ă t i i d in a c e s t ora ş. Ei
c o n o m i c e şi a c o l a b o r ă r i i m u l t i ­
V i z i t a lui B r a n d l s e în s c r i e pe plexe subterane esle cel de la Yorkdale, socotit cel mai p u r t a u p a n c a r t e cu ins cr ip ţia
l a t e r a l e d i n t r e c e l e d o u ă ţâri. mare din lume, căci în fapt este vorba aproape de un oraş
linia c o n s u l t ă r i l o r a n u a l e b i l a ­ ..CIA — jo s m i n a d c p e U n i v e r ­
comercial cu 8 500 locuri de parcare, «pârculeţe" cu bănci şî
t e r a le la n i v e l m i n i s t e r ia l a s u ­ 0 M o n q i Slim. m in i s t r u l t u ­ finlîni arteziene etc. s i t a t e a n o a s t r ă ", si au s c a n d a t
NEPAL. — Kalmandu. Strada New-Rowd — eşle una din străzile principale ale capi­ p ra c ă r o r a c e l e d o u ă ţă r i au c ă ­ n is ia n al ju sti ţie i, c a t e se alia In foto: Vedere parţială a centrului comercial subteran In li m b a e n g l e z ă lo z in c il e „ C I A -
z u i d e a c o r d î n c ă d i n a n u l 1063. î n t r - o v i z i t ă in T a il a n d a , la in- de la Yorkdale. a l a r ă ,,r şi „ C l A - p l e a c ă acasâl",
talei Nepalului.
Redastla «1 administraţia ilarului str. Dr. Petru Grota nr. 33, telefon 12 73. 15 83, 2317, 83 17. Tata plâtiti In numerar, aonform .probar!) Dlreeţlel Generale P.T.T.R. nr. 263328 din 6 noiembrie 1949. Tlpaml. întreprinderea poligrafieâ Hunedoara-Deva. 40.065