Page 89 - Drumul_socialismului_1967_02

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA I
Premiera filmului Plecarea unei delegaţii

„ D A c i r guvernamentale române

Aseară. Ia cinematograful
„Patria" din Deva a avut Ioc In Anglia
premiera filmului ..Dacii", co­
producţie româno-franceză rea­
lizată de regizorul Scrgiu Ni- O delegare guvernamenta­ cialiste România şi guvernul
colaescu după scenariul Iui lă, condusă de Roman Moldo- Regatului Unit al Marii Bri­
Titus Popovici. Despre semni­ van, vicepreşedinte al Consi­ tanii.
ficaţiile şi importanţa acestei liului de Miniştri, preşedintele Din delegaţie fac parte acad.
realizări de prestigiu a cine­ Consiliului Naţional al Cerce­ Ştefan Peterfi, vicepreşedinte,
matografiei româneşti a vorbit tării Ştiinţifice, a plecat luni şl conf. ing. Traian Dudaş, se­
tovarăşul doctor docent Octa- dimineaţa în Anglia, pentru a cretar general al C.N.C.S..
vian Floca. preşedintele Comi­ duce tratative în vederea în­ precum şi un grup de consili
O H M Al COMUETULU REGIONAL HUNEDOARA Al P.CH 81 AL SfATUlUl POPULAR REGIONAL tetului regional pentru cultură cheierii unui acord de cola­ eri şi experţi.
şi artă. borare ştiinţifică şi tehnică
In cronica din pagina a doua între guvernul Republicii So­ Agerpres)
a ziarului nostru sînt publicate
păreri ale spectatorilor despre
ANUL XIX. NR. 3782 MARŢI 28 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI acest film.
înfflnţn ale candidaţilor

F .D .P . cu alegătorii

RIDICAREA NIVELULUI

c t t i i f / d r e p t e
CALITATIV AL PRODUCŢIEI, maia latului

OBIECTIVUL MUNCII Dârăbanţ din Poeni, raionul rea drumului, primul care a
De 6 ori pînă acum, Petru
Cînd a fost vorba de repara­
Haţeg, a fost ales deputat în
sfatul popular comunal. Nu pus mina pe lopată a fost tob
Petru Dârăbanţ. Ore în şir a
întimplător cetăţenii din cir­ muncit cot la cot cu ceilalţi. In
primăvara aceasta, oamenii au
cumscripţia lui i-au acordat în­
SINDICALE din oraşul Vulcan. crederea să candideze şi în a­ hotârît să-l termine pe cel ce
„Şirag de perle", Aşa aralâ noile blocuri turn date in folosinţa oamenilor muncii
leagă satul de drumul comu­
legerile din primăvara acestui
an Este mult preţuit de con­
nal. La intilnirea cu alegăto­
sătenii săi pentru spiritul de rii, Petru Dârăbanţ şi-a notat
iniţiativă, pentru hărnicia în şi alte propuneri. El a mai a­
B toate acţiunile întreprinse. Cine dăugat însă cîteva.
nu-1 cunoaşte în sat? Unii ii — Oricine recunoaşte, spu­
a trecut la organizarea schim­ I
Oamenii muncii din regiunea care au înscris primele canti­ bului II la cubilourile mari, a- Realizînd pînă la 20 februarie numai 8,9 procente mai spun şi „nenea Truţu". nea el, că astăzi căminul cul­
noastră şi-au luat angajamen­ tăţi de produse peste plan, sint S-au familiarizat alit de mult tural face să înflorească mai
te mobilizatoare în acest an cele de la Uzina „Victoria" Că- sigurind funcţionarea lor cu 1 oamenii cu numele acesta, in­ mult viaţa satului. Tuturor ne
pentru depăşirea .principalilor lan, C.S. Hunedoara, I M Hu­ aer cald. fapt ce va permite cit le vine parcă mai uşor să este folositor şi pentru toţi va
reducerea pierderilor de metal I
indicatori de plan. Angajamen­ nedoara şi altele: prindă vorbă cu el. Dar nu-i fi un izvor mai puternic de lu­
tele luate însumează, la pro­ ■ Comitetele sindicalelor şi cu circa 3 kg fontă şi 1,5 kg nevoie să se lase invitat la mină. Cărămizile şi alte mate­
ducţia globală, o valoare de conducerile întreprinderilor, cocs pe tona de produs turnat. j VEŢI PUTEA RESPECTA vorbă. Cu cine se intîlneşte se riale le avem procurate. Hai să
peste 60 milioane lei, la pro­ sub conducerea organelor şi Pentru reducerea producţiei de sfătuieşte. Ba despre o noutate ne apucăm de el! Ne-om găsi
ducţia marfă vîndutâ şi înca­ organizaţiilor de partid, au a­ calitatea a Il-a cu 2 la sută, de prin ziare, ba despre o pro­ timp şi de împrejmuirea şco­
sată aproape 47 milioane lei, cordat o atenţie mai mare lăr­ s-au luat măsuri de îmbunătă­ blemă de interes obştesc aflată lii. Să găsim un loc şi pentru
iar valoarea' economiilor la girii obiectivelor în întrecerea ţire a tehnologiei de formare la sfatul popular, ba lămureşte amenajarea unui punct sanitar.
prin
folosirea
amestecurilor
preţul de cost şi cel . al -bene­ socialistă pe baza indicaţiilor tecuri pe bază de ciment I ANGAJAMENTUL LUAT ? j pc cineva cum să-şi. rezolve o Şi apoi, cursa de autobuze.
. fichlor se ridică la peste 20 mi­ Plenarei C C. al P.C R. din de­ fluide şi a formelor- în ames­ problemă de interes personal, Toţi vrem să treacă şi pe la
lioane. lei şi ,-respeetiv 21 mi- cembrie 1966, axîndu-le mai ori să înlăture un necaz. noi autobuzul care merge la
.ine lei. La dezbaterea sar- , mult pe valorificarea superioa­ La rîndul lor, turnătorii de 6 Sînt atîtea lucruri frumoase oraş. Sâ amenajăm mai întîi
v.ir 'lor de plan, majoritatea ce­ ră a materiilor prime şi a ma­ la UM . Cugir, şi-au prevăzut de spus la adresa acestui om drumul...
lor care au luat cuvînlul, au terialelor prin reducerea con­ sâ îmbunătăţească mai mult In ancheta iniţială a rubri­ tizăm valorile restante pe fie­ viciului producţie : „Principa- ce n-a părut sâ cunoască vreo­ Propunerile c a n d i d a ţ i i -
scos in evidenţă posibilităţile sumurilor specifice şi in spe­ .calitatea şi sâ reducă pină la cii noastre, conducerea Trus­ care decadă în parte, astfel Iul impediment a fost lipsa dată oboseala în munca ob­ 1 u i F.D.P. au găsit un larg
de care dispun la . locurile de cial a consumului de metal, di­ eliminare rebutul la bucşa tului regional de construcţii . incit sâ recuperăm râminerile unui front masiv de lucru". ştească. Iniţiativa de electrifi­ ecou în rîndurile oamenilor. Ei
muncă pentru folosirea mai minuarea cheltuielilor nepro­ METROM, la corpul şi picioa­ s-a angajat că va realiza în în urmă. Bineînţeles câ repla- De aceea, toată atenţia noas­ care a salului, de aci a pornit, le-au susţinut şi s-au angajat
bună a maşinilor şi utilajelor, ductive prin înlăturarea rebu­ rele maşinii de cusut, cît şi la primul trimestru 23,6 la sută nificările vor fi precedate de tră s-a îndreptat spre atacarea din circumscripţia electorală să facă totul pentru ca ele să
a forţei de muncă, au făcut turilor şi remanierilor, a pena- piesele turnate din bronz. Con­ I' lucrărilor. Ca urmare, s-au nr. 15. El a dai şi soluţiile prac­ prindă cît mai curînd viată.
pe «această
sfătuirea
temă,
propuneri pentru aproviziona­ • lizărilor, dobinzilor şi locaţii­ organizată, de comitetul sindi­ B din planul anual de investiţii. măsuri, tehnice şi organizato­ pregătit 6 blocuri pentru gli­ tice de rezolvare cît mai sim­ Vor fî noi mărturii ale înflo­
rice, care sâ asigure condiţiile
rea ritmică cu materii prime lor. îndeplinirea la timp şi în Consultînd situaţiile existente necesare desfăşurării lucrului sare în Valea Jiului, 3 blocuri plă a problemei respective. Tot ririi vieţii satului şi a fiecărui
şi materiale, scurtarea terme­ condiţiile cerute de calitate a catului şi conducerea uzinei, la trust, ni se relevă că pînă el s-a remarcat şi atunci cînd om în parle, dovezi grăitoare
nelor de dare în folosinţă a planului pe sortimente şi în s-a încheiat cu un plan de mă­ B la 20 februarie realizările se în ritm mai susţinut: vom in Cugir şi Orăştie etc. Peste s-a trecut la traducerea cuvîn- ale propriei strădanii de pe ur­
obiectivelor industriale şî so- mod deosebit a celor destinate suri în care s-a prevăzut să se B ridică la abia 8,9 Ia sută din dota punctele de lucru cu uti- aproximativ o sâptâmînâ, tului în faptă. La fel s-au pe­
cial-eulturale etc. exportului. îndeplinirea sarci­ doteze atelierul de turnătorie planul anual de investiţii. frontul de lucru va fi cu 70 trecut lucrurile şi cu noul ma căreia n-au decît toţi sâ se
Analizînd tocmai aceste po­ nilor de cooperare şi a contrac­ cu un pirometru optic, sâ se 1 Prin urmare, un ritm care nu la sută mai mare ca în ianua­ grajd pentru vitele cooperati­ bucure.
sibilităţi, minerii Văii Jiului telor de livrări organizeze cursuri de ridicare corespunde angajamentului.: rie. Aceasta ne va da posibi­ vei agricole, la construirea că­
s-au angajat să extragă peste In această direcţie, merită să a nivelului de cunoştinţe lehni- B Cărui fapt se datoreşte aceas­ IMPERATIVUL litatea sâ sporim cu 50 la sută ruia, contribuţia lui a fost deo­ MIRON ANGHEL
co-profesionale ale: turnători­
plan 20 000 tone cărbune brut, fie subliniată preocuparea co­ lor. depozitarea mai atentă a i tă situaţie ? producţia şi deci sâ recuperăm sebit de valoroasă. corespondent
cei din Poiana Rusca 18 000 mitetului sindicatului şi a con­ fontei pe vagoane etc. Tot aici, In primul rînd lipsa unui restanţele.
tone minereu fier brut, iar la ducerii C S Hunedbora care au va avea loc o consfătuire cu 8 front corespunzător de lucru PRIMULUI TRIMESTRU: Greutăţi am întîmpinat şi
fier producţie marfă, 5.000 to­ sprijinit secţiile O.S M. I şi II inovatorii şi brigăzile de ino­ n-a permis desfăşurarea acti­ în privinţa aprovizionării cu
cărămidă. In urma intervenţii­
ne. Această cantitate va fi rea­ în folosirea prafurilor termo- vatori legată de îmbunătăţirea S vităţii in ritm susţinut, mun­ lor făcute, ni s-au repartizat : Manifestări culturale
lizată pe seama îmbunătăţirii izolante şi a capacelor la lin- activităţii în domeniul reduce­ citori de diferite profesii fiind 25°|0 DIN PLANUL
calităţii minereului, a creşterii golierele invers conice pentru rii consumului 4e moţai şUvre­ i .nevoiţi sâ stagneze, s<^u lur .. anumite cantităţi de la fabri­
randamentului de extracţie pe evitarea risipei ele rhelal. De a­ butului. se vor prezenta filme B creze cu ranaamente scăzute. cile dîn Tirgu Mureş şi Jim- Duminică, numeroase cămine turale au prezentat programe
posl. Siderurgiştii din Hune­ semenea, la grupul de lami­ Această situaţie este o conse­ ANUAL DE INVESTIŢII bolia. Pentru a urgenta trans­ eulţuraie din aşezările rurale artistice.
doara şi cei din Câlan s-au an­ noare Peştiş, se pune un accent documentare ca: „Oameni noi, ■ cinţă a nerealizării ritmice a portul lor, am trimis oameni ale regiunii au fost gazdele u­ ® Cadrele didactice de la
tehnică nouă", „Inginerii uzi­
gajat sâ producă peste preve­ mai mare pe laminarea la to­ nei", „Expoziţia Economiei Na­ planului fizic in anul^ trecut, care sâ se ocupe operativ de nor interesante şi plăcute ma­ Şcoala generală din Păuliş, ra­
derile planului 10 750 tone leranţe negative, debitarea cît ţionale" şi altele. I cît şi datorită neasiguferii u- încărcare şi expediere. De a­ nifestări închinate alegerilor ionul Ilia, au susţinut, dumini­
fontă, 10.000 tone oţel, în­ mai corectă a materialului. La B nui volum suficient de fon- laje.şi oameni, vom-căuta ca semenea, am repartizat uni­ de deputaţi în sfaturile popu­ că, cu prilejul adunării elec­
suşirea fabricaţiei a ccl puţin stabilirea evidenţiaţilor în în­ _ duri prin care sâ se poată des­ aprovizionarea cu materiale sâ tăţii din Pricaz cîţiva montori lare comunale torale din sat, un reuşit spec­
3 noi mărci de oţeluri şî 4 trecerea socialistă pe luna ia­ GHEORGHE MIHAlLA se facă operativ. Ca-volumul tacol brodat pe tema sărbăto­
trpo-dimensiuni de laminate. nuarie,'pe lingă alte criterii, secretar al Consiliului chide un front mai larg de lu­ realizărilor sâ fie tot mai mare în vederea punerii în funcţiu­ ® In 18 cămine culturale rii de la 5 martie. Adunări si­
Constructorii hunedoreni, prin- s-au avut în vedere. în primul regional Hunedoara al Uniunii cru. Pe aproape 50 la sută din în blocurile la care s-a ridicat ne a unei linii de fabricaţie din Ţara Haţegului, localnicii milare, urmate de programe ar­
tr-o mai bună organizare a rînd, cei care au avut cel mai Generale a Sindicatelor şantierele trustului, lucrările cel puţin un nivel, instalato­ a înlocuitorilor de cărămidă. au participat la simpozionul tistice, au avut loc şi în comu­
proiucţiei şi a muncii, s-au an­ scăzut consum de metal. Este la obiectivele planificate a se rii şi-au început activitatea. Pe la jumătatea lunii martie „România în cifre şi fapte", or­ nele Almaş Sălişte, Zam, Bră-
gajat să scurteze termenul de un început bun şî va trebui sâ din Republica Socialistă preda în acest an, s-au atacat Dată fiind lipsa de cărămizi, vom obţine primele materia­ ganizat de comitetul raional nişca, Gurasada şi Lăpuşnic.
r unere in funcţiune a firului fie continuat in toate secţiile România abia după 1 ianuarie, timpul ne-am gîndit sâ folosim înlo­ le. îmi exprim părerea câ vom pentru cultură şi artă, iar bi­
*< la laminorul de sirmâ cu combinatului. nefavorabil devenind, în ase­ cuitori peste tot unde se poate, recupera restanţele". blioteca comunală din Pui a o­ Q La intilnirea candidaţilor
zile. Colectivul turnătoriei nr. 1 menea condiţii, o barieră pes­ şi. de asemenea, sâ începem Ing. Stelian Popescu, direc­ ferit sătenilor montajul literar cu alegătorii din comuna Gal-
Dintre colectivele de muncă, de la Uzina „Victoria" Câlan, (Continuare tn pag. a 8-a) te care s-a trecut cu greu. De turnarea fîşiilor de planşee torul T.R C.H. : „Ne menţinem „Din trecut, la prezent". tiu, brigada artistică de agita­
altfel, in cea mai mare parte chiar pe şantiere. pe poziţia angajamentului luat. $ „Profundul democratism ţie a Casei raionale de cul­
a lunii ianuarie, şantierele au Personal, am certitudinea că Sarcina trasată de Conferinţa al orinduirii noastre socialiste" tură din Alba lulia a prezentat
cel de-al VIIMea spectacol al
Simpozion fost lipsite şi de asistenţa teh­ ne vom încadra în sarcinile regională de partid va fi rea­ a fost tema conferinţelor expu­ său cu programul „Cinice pen­
nică necesară, deoarece majo­ stabilite de holărirea Conferin­ lizată. Pentru aceasta, vom n e la căminele culturale din tru votul nostru". In majorita­
Duminică, la Deva a fost or­ ritatea personalului tehnic s-a ţei regionale de parlîd, cu Zdrapţi, Bueureşci, Luncoiul tea căminelor culturale din ra­
ganizat cu elevii din clasa a ocupat de închiderile de an, toate neajunsurile şi greutăţi­ A, OARGA de Jos, Ribîţa, Crişan, Val.a, ionul Alba au fost expuse con­
VlII-a, un simpozion pe tema: lâsînd pe planul al doilea pro­ le ce au existat pînă acum în Rişculiţa — in 14 localităţi din ferinţe cu tema „Sfaturile
„Mi-ar plăcea sâ fiu..." la care ducţia curentă. La toate aces­ munca noastră". raionul Brad. Tot aici, forma­ populare, organe locale ale pu­
mai mulţi profesori din loca­ tea ar mai fi de adăugat lipsa Ing. Bazil Crişan, şeful ser­ (Continuare tn pag. 0 3-a) ţiile artistice ale căminelor cul­ terii dc Slot”.
litate au vorbit celor prezenţi unor cantităţi importante de
despre condiţiile de învăţă­ fîşii şi cărămizi, ceea ce a de­
tură create de partid tinerei terminat chiar stagnări totale
generaţii, despre posibilităţile la unele puncte de lucru şi
de alegere a oricărei profesiuni şantiere. Discuţii pe tema folosirii cu eficienţă a îngrăşămintelor chimice
şi specificul fiecărei şcoli exis­ Şi totuşi, cuvintul dat tre­
tente în oraşul Deva.
buie respectat. Ce măsuri a
luat şi va mai lua conducerea ferit de administrare şi a nu­
„Cel mai bun trustului în acest sens ? mărului mare de specii de
Aurel Pădureanu, inginer plante ce intră în compoziţia
furnalist“ şef adjunct: „Analiza prime­ covorului vegetal. Deci, cu pri­
lejul fertilizării se
va
ţine
lor două decade din februa­
Sîmbâtâ, la Câlan a fost or­ rie ne relevă câ realizările seama de cerinţele plantelor
ganizată o seară distractivă la sint mai mari faţă de aceeaşi In corespondenţele primite, tatca precizării dozelor dc în­ eupâ o suprafaţă de peste din pajişte, faţă de elementele
care au participat peste 150 ti­ perioadă din ianuarie. Este un şi publicate dc ziarul „Drumul grăşăminte chimice care dau 75 000 hectare. Ele au un rol nutritive cit şi de influenţa în­
neri din localitate. Cu acest semn că lucrările s-au dema­ socialismului" Ni*. 3778 din 23 eficienţa economică cea mai important în dezvoltarea şepte- grăşămintelor asupra modifi­
prilej, după ce s-a făcut un rat pe fiecare şantier. Desigur februarie a.c., tovarăşii ing. Ioan ridicată şi la indicarea peri­ lului cît şi în sporirea produc­ cării structurii floristice care
Verificarea instalaţiei telefonice este preocuparea prin­ scurt istoric al furnalelor din nu vom lăsa ca în continuare Plitea, de la cooperativa agri­ oadei dc administrare a aces­ ţiei animaliere. Cantităţile me­ determină la rîndul ei calitatea
cipală a electromecanicilor Cornel Cîmpeanu şi Gheorghe Călan, a avut loc un concurs lucrurile să se desfăşoare de colă din Apoldul de Jos şi Ion tora. dii de iarbă şi fîn obţinute pî­ nutreţului.
Bornemisa de la T.C. Deva. Depunînd pasiune in muncă, ei gen „Cine ştie. cîştigă" avînd la sine. Deoarece frontul de Bîrceanu, preşedintele coopera­ Pentru a da răspunsuri com­ nă acum la unitatea de supra­ Experienţele făcute in cadrul
asigură o bună audiţie a convorbirilor telefonice interur­ ca temă „Cel mai bun furna- lucru s-a lărgit substanţial, tivei agricole din Mărtineşti sc petente, ne-am adresat cerce­ faţă nu sint satisfăcătoare. E- staţiunii precum şi în puncte­
bane. list". prin planurile operative repar­ refereau in principal la necesi- tătorilor dc la laboratorul dc xistâ insă largi posibilităţi de le de sprijin au permis să de­
păşuni şi fineţe din cadrul Sta­ sporire a producţiei. In acest ducem câ toate îngrâşămintele
ţiunii agricole Publicăm deci sens. fertilizarea pajiştilor cu au efecte pozitive asupra pro­
experimentale
ducţiei pajiştilor. Dintre ele se
din Geoagiu.
Gospodari, fiţi mai... gospodari I meniurilor, in cursul unei pe­ cetărilor întreprinse precum şi mijlocul eficient care stă la în- azotatul de amoniu şi super-
îngrăşăminte chimice constituie
remarcă însă în mod deosebit
o sinteză a studiilor şî cer­
rioade, este pe deplin posibi­
lă dacă este mai multă preo­
demîna fiecărei unităţi agrico­
fosfatul. Pentru a determina e­
recomandările pe care specia­
cupare".
ficienţa economică a acestora
le. Trebuie avut însă în vedere
liştii de aici le fac în direcţia
La Câlan există obiecţii îm­
folosirii îngrăşămintelor pentru
potriva felului trei. Luni : . ridicarea potenţialului produc­ câ aplicarea azotatului şi su- am întreprins studii şi cerce­
tări privind doza optimă pe
compot; marţi : compot şi... tiv al pajiştilor. perfosfatului pe pajişti se deo­ diferite tipuri de pajişti.
iar compot. sebeşte foarte mult de cazul
★
Raid — anchetă prin cîte va cantine In cooperativele agricole din utilizării acestora la culturile Iată cîteva din datele expe­
4000 regiunea noastră, păşunile 0 - agricole, datorită modului di­ rimentale:
Am organizat, cu sprijinul mise penlru a se înfiinţa una date în- funcţiune nu am putut Vasile Onişor, Dumitru Marin d e scu fu rătu ri Efectul îngrăşămintelor pe diferite tipuri de pajişti
corespondenţilor ziarului nos­ şi la I.upeni. afla de la tovarăşul losif Da- şi Ioan Preda — secretele ar­ Tipul de pajişte
tru, un raid prin citeva canti­ Cele două cantine au fost vid, şeful serviciului social ăl tei culinare devin repede pu­ Sîntem în biroul tovarăşu­ păiuşcă, iarba vin tu lui pâiuş roşu şi Spor
ne. In cele moi multe ne-a în- înfiinţate în prag de iarnă. Din C.C.V.J. blice. E foarte bine câ se în- lui Adrian Bejan, director ad­ Doze de Total altitudinea 200 m. şi pâiuş roşu, iarba vîntului, mediu
lîmpinat o atmosferă plăcută, această cauză nu s-a reuşit sâ tîmplâ astfel". ministrativ al C.C.V.J. Se ex­ <J îngrăşăminte substanţă Deva altitudinea 400 m. altitudinea 1.100 m. kg iarbă
activă
am remarcat meniuri bogate, se conserveze cantilatea nece­ Dar nu totdeauna meniul a­ plică motivele pentru care ma­ aplicate kg/ha Nădâştia Mâgureni la 1 kg
cu mîncare gustoasă şi consis­ sară de cartofi, fasole uscată, Ce cifim fişat corespunde cu cel c a j e se sa de Ia cantina din Vulcan 2 iarbă spor la iarbă spor la iarbă 1 spor la substanţă
tentă. Am reţinut însă şi u­ rădâcinoase, paste tomate etc., prepară. Aşa, de pildă, la can­ este slabă. Mîncarea este a- kg/ha 1 kg s.a. kg/ha 1 kg s a. kg/ha jl kg s a. activă
nele observaţii şi propuneri, ele procurîndu-se direct din tina de la I. M. Barza, într-o dusâ aici de la Petroşani, în _ _ , ,
comerţ, ceea ce dă multă bă­ pe afişier ?
pe care le consemnăm in do­ zi, in loc de pilaf s-a servit marmite. Din cauza scuturâ- 1 Neingrâşat 4150 9.900 5,500
rinţa de a îmbunătăţi munca taie de cap la stabilirea meniu­ tocană cu orez. Motivul? Bu­ turilor primite in timpul trans­ 2. N 90 kg/ha 90 8350 47 17.200 81 11.400 70 61
in acest important sector do rilor. Existind această situaţie, In multe locuri am găsit în­ cătăreasa de serviciu nu ştia portului, calitatea mincârurilor 3 N 90 P45 135 12.750 64 22.000 89 14.250 68 68
activitate. ne aşteptam sâ vedem mai şirate pe afişiere meniuri judi­ sâ prepare acest fel de mînca­ se deprecîazâ. Se fac şi calcu­ 4. N 90 P45 K45 180 11.800 42 22 300 69 15.300 57 56
multă preocupare pentru pe­ cios întocmite, în care fante­ re. La Petroşani, în perioada le. Dacă la fiecare 3 m marmi­ 0. N 180 P90 K90 360 14.850 29 27.000 48 20 750 43 46
rioada viitoare. Dar. am con­ zia. ingeniozitatea şi bunul 13-18 februarie a.c. s-a servit tele vor primi cite o scuturâ- 6. Bălegar 40 t/ha 470 9.150 11 19.300 20 8.100 7 12
statat câ nu s-a încheiat încă gust merg mînâ in mină. La a­ o singură dată ciorbă, iar în tură, pînă la Vulcan se vor
Timpul frece nici un contract cu cooperati­ ceste cantine şi abonaţii sînt restul zilelor numai supă. „Sînt produce 4.000 de scuturâluri.
vele agricole de producţie. Nu mulţumiţi. „Sint unul din ve­ bune şi supele — comentau Raid-anchctă realizat de Din datele prezentate rezul­ la sporirea producţiei de iarbă comandă utilizarea lor izolată.
tă câ pe pajiştile unde predo­
şi... face sînt precizate nici modalităţile teranii cantinei — ne spunea Traian Borşa de la E. M. Vul­ A. NAGY cu sprijinul co­ mină gramineele, care sînt chiar şi în cazul folosirii unor Cercetările întreprinse au de­
minerii Dumitru Cîobănică şi
tovarăşul Octavian Frantescu,
interne care sâ ducă la reali­
respondenţilor
doze mai mari. Astfel, fosforul
ION DA-
zarea unor meniuri variate şi de la Uzina „Victoria" Câlan. can, dar noi am prefera mai RAMUŞ, GHEORGHE DI- mari consumatoare de azot, aplicat singur sporeşte produc­ monstrai că azotul asociat cu
fosforul asigură eficienţa eco­
Tovarăşii de la Combinatul cît mai consistente. Cantinele Timp de 17 ani cantina de mult ciorbele, sînt mai consis­ DOIU, IOAN RADU, A­ dintre toate îngrâşămintele a- ţia de masă verde cu 25-30 la nomică cca mal ridicată. Spre
carbonifer din Valea Jiului se urmează a îi dotate cu utilaje aici mi-a fost a doua casă. Pot tente. Desigur, nu se poate fa­ LEXANDRU TUZA şî pticate singure, azotatul de a- sută, iar potasiul cu 2-30 la Ing. NICOLAE SIMŢEA
mîndresc că au reuşit sâ des­ spune că ne împăcăm bine". IOAN BEŞTELEIE. monîu dă cele mai mari spo­ sută. Aceste sporuri însă nu u- cercetător la Staţiunea agricolă
chidă o cantină în Petroşani, moderne, dar cînd vor sosi a­ „La cantina noastră, de la blu- ce pe pofta fiecăruia, dar o ruri de recoltă. Administrarea coperă cheltuielile făcute cu experimentală din Geoagiu
alta la Vulcan, existind pre­ ceste utilaje şi cînd vor fi ele ming — remarcau tovarăşii distribuire mai raţională a (Continuare tn pag. a 3-a) fosforului sau potasiului singu­ procurarea şi administrarea în­
re contribuie in mică măsură grăşămintelor şi decî nu se re­ (Continuare tn pag. a 3-a)