Page 9 - Drumul_socialismului_1967_02

BvW'— \

v i'11* .
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA'l
Vizita preşedintelui Consiliului

de Stat al Republicii Socialiste

România, în Tunisia

Preşedintele Consiliului de sofia, George Macovescu, ad­ Murgulcscu, vicepreşedinte al
Stat al Republicii Socialiste junct al ministrului afacerilor Consiliului de Stat, Grlgore
' QRGM AlCOMITETULUI BECIONAl HUNEDOARA AL P.C.H. SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL România, Chivu Stoica, îm­ externe, cu soţia, de consilieri Geamănu, secretarul Consiliului
preună cu soţia, a părăsit joi şl experţi. de Stat, miniştri, conducători
dimineaţa Bucureştiul, plecînd La plecare, pe aeroportul Bâ- de instituţii centrale şl organi­
cu avionul spre Tunisia Intr-o neasa, erau prezenţi tovarăşii zaţii obşteşti, ziarişti românişi
J ANUL XIX. NR. 3761 VINERI 3 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI vizită oficială de prietenie la Ion Gheorghc Maurcr, Gheor- corespondenţi ai presei străine.
ghe Apostol, Ilie Verdet, Ma­
Habib
Invitaţia preşedintelui
Au fost de fală şefii misiu­
Burghiba. xim Berghianu, Petre Borilă, nilor diplomatice acreditat! la
Preşedintele Consiliului de Constantin Drăgan, Ştefan Voi-
Stat este însoţit de Bujor Al- tec, losif Banc, Petre Blajovicî, Bucureşti. *
măşan. ministrul minelor, cu Janos Fazekaş, Petre Lupu, llie (Agerpres)
t
Sosirea la Tunis

TUNIS 2 — Trimişii speciali ambasadorul Tunisiei la Bucu­ deschisă, escortată de .motoci*
Nicolae Pulcea şi Nicolae Gh. reşti. clişti. Cortegiul se îndreaptă
Lupu transmit: Erau, de asemenea, de lată spre reşedinţa oficială ,1 Iu­
Joi la amiază, preşedintele Con­ loan Georgcscu, ambasadorul nie", unde Înalţii oaspeţi ro­
siliului de Stat al Republicii So­ Republicii Socialiste România mâni vor locui în timpul şe­
cialiste România, Chlv.u Stoica, la Tunis, şi membri ai ambasa­ derii lor la Tunis. , v
şl soţia, împreună cu persoane­ dei. Pe întregul traseu, de la ae­
• Cuceririle ştiinţei şi tehnicii Ia baza efi­ execuţie şl exploatare, care să le oficiale care îl însoţesc, au roport spre reşedinţă, mii de
Preşedintele Burghiba urează
cienţei economice conducă la obţinerea unor re­ sosit la Tunis. un călduros bun venit pre­ locuitori ai Tunisului au făcut
• Tendinţe în tehnica minieră mondială zultate cel puţin egale cu cele Aeroportul Tunis-Cartaglna a şedintelui Consiliului de Stat al o călduroasă primire preşedin­
obţinute în condiţii similare pe
9 învăţăminte din experienţa proprie plan mondial în ţările avansa­ îmbrăcat haine de sărbătoare. României, Chivu Stoica. In cin­ telui Consiliului de Stat al
Republicii Socialiste România
• Anticipaţie pentru 1967 te şi cu tradiţie în minerit. Pe aeroport sînt arborate dra­ stea înaltului oaspete român şi persoanelor, care îl însoţesc.
In practica mondială, ten­ pelele de stat ale României şl sînt trase 21 de salve de arti­
dinţele de viitor se concentrea­ Tunisiei, pe frontispiciul aero­ lerie. Fanfara intonează imnu­ Deasupra mulţimii, se zăreau
Printre sarcinile de mare sele să stea in centrul preo­ ză cu precădere asupra meto­ rile de stat ale Republicii So­ pancarte cu inscripţii : ,,Trăias­
răspundere trasate de Congre­ cupărilor ministerelor, ale delor de exploatare de mart gării se /‘Mă portretele celor cialiste România şi Republicii că prietenia roraâng-tunisia*
sul al lX-lea al P C.R., colecti­ conducerilor tuturor Întreprin­ productivitate in diverse va­ doi preşcdinli. Tunisia. ? Se trece in revistă năl", „Bun venit preşedintelui
velor de muncă din tara noas- „ derilor...“ riante, singurele capabile să a La ora 13, ora locală, avionul garda de onoare. Oaspeţilor Stoica !“. . tr-
trâ, un loc de primă impor­ Sarcini importante revin in sigure productivităţi sporite în special aterizează pe aeroport,
tanţă II ocupă creşterea efici­ acest sens şi întreprinderii mi­ abataje cu toate consecinţele în întîmpinarea oaspeţilor ro­ români le sint oferite buchete
enţei economice, In toate ra­ niere Hunedoara, care trebuie favorabile ce decurg de aici. mâni pe aeroport'se află pre­ de flori. In cursul călătoriei, trecînd
murile economiei naţionale, pe să asigure în cursul cincinalu­ In cadrul I. M. Hunedoara şedintele Habib Burghiba şi so­ Preşedintele Burghiba pre­ pe deasupra teritoriilor Iugosla­
baza introducerii în producţie lui combinatul siderurgic cu (respectiv E. M. Ghelar) s-au ţia. Bahi Ladgham, secretar de zintă pe membrii guvernului viei şi Italiei, preşedintele Con­
a celor mal noi şi eficace cu­ cantităţi sporite de metal în aplicat unele metode de ex stat la preşedinţie, dr. Sadok tunisian, ai Biroului Adunării siliului de Stat. Chivu Stoica, a
ceriri ale ştiinţei şi tehnicii. In concentrat. ploatare de mare productivita­ Mokaddem, preşedintele Adu­ Naţionale, pe guvernatorul pri­ adresat de la bordul avionului
legătură cu aceasta, în cuvîn- Perioada planului de- 6 ani te, obţînîndu-se o oarecare ex­ nării Naţionale, Habib Burghi- mar al Tunisului. Marele Muf­ special telegrame de salut pre­
lul de închidere rostit la Ple­ a dat posibilitatea unităţilor perienţă in acest sens. Practic tiu al Republicii Tunisia, deca­ şedintelui Republici! Socialiste
nara C.C. al PC.R din 27-28 miniere să concretizeze pe viu, s-a dovedit că acolo unde con ba-junior, ministrul afacerilor nul corpului diplomatic, şi al­
iunie 1966, tovarăşul Nicolae prin studii, experimentări şi diţiile geologico-miniere au externe, Ahmcd Mestirl, minis­ te persoane oficiale. Federative Iugoslavia, loslp
Ccauşescu arăta: „Un aspect c- proiectări anumite orientări, fost studiata cu discernâmint trul apărării naţionale, şl altl Broz Tito, şi preşedintelui Re­
scnţial al Îndeplinirii sarcinilor tehnologii noi şi indicatori teh- şi s-a ţinut seama de condi­ Apoi. preşedintele Chivu publicii Italia, Giuseppe Sara-
cincinalului H constituie ridi­ nico-economîci; care servesc ţiile concrete, rezultatele au înalţi demnitari al Tunisiei, Stoica şi preşedintele Habib
carea rentabilităţii economice drept puncte de plecare pen­ fost foarte bune. S-a dovedit precum şl Mahmoud Maamourl, Burghiba iau loc Sntr-o maşină gat.
a t u t u r o r întreprinderilor. tru realizarea producţiei in însă şi contrariul; cînd n-au
Creşterea productivităţii mun­ cincinal. Dinamica ei, corelată fost luaţi in considerare toţi
cii, reducerea preţului de cost cu timpul in care exploatările faptorii specifici' zâcâmintului Vizita protocolară la preşedintele Burghiba
sint probleme esenţiale ale în­ în funcţiune trebuie să-şi spo­ (cazul minei vest şi Vadul Do-
tregii activităţi economice, că­ rească capacitatea de produc­ brii) rezultatele nu au fost cele
rora trebuie să le acordăm o ţie, iar cele noi să atingă la scontate. In seara zilei de 2 februarie, preşedintele Habib Burghiba a acestor înalte distincţii se evi­
atenţie permanentă Problema termenele prevăzute parametrii La E. M. Teliuc prin folosi preşedintele Consiliului de Stat înmînat preşedintelui Chivu denţiază sentimentele dc prie­
creşterii rentabilităţii între­ .tehnîco-economîci proiectaţi, rea maşinii de încărcat în a­ al Republicii Socialiste Româ­ Stoica „Marele ordin al inde­ tenie şi slimă reciprocă între
prinderilor. asigurarea unor impun folosirea celor mai a- bataj Atlas — COOPCO T.2-G nia, împreună cu solia şi ce­ pendentei cu cordon". Pre­ cele două ţări.
beneficii mari la toate produ­ decvale metode de proiectare, s-a obţinut o productivitate lelalte persoane oficiale româ­ şedintele Consiliului de Stata ☆
medie de cca. 7 tone pe post, ne cu soţiile, au făcut o vizită înmînat apoi preşedintelui Preşedintele Consiliului de
aproape dublă faţă de încărca­ de .curtoazie la Palatul Car- Burghiba ordinul Steaua Repu­ Stat al Republicii Socialiste
rea nemecanizată, Tot la a­ tagina, preşedintelui Republicii blicii Socialiste România cla­ România, Chivu Stoica a pri­
ceastă exploatare prin folosi? Tunisia. Habib Burghiba. sa I. mit joi după-amiază la reşedin­
rea screperului la transportul In cadrul unei ceremonii Cei doi conducători de stat ţa sa pe şefii misiunilor diplo­
minereului şi rambleului a
Dinamică 0 BAZĂ FURAJERA muncii de 4,2-5,5 to/post. care a avut loc cu acest prilej au relevat că prin acordarea matice acreditaţi la Tunis.
fost atinsă o productivitate a
Din experienţa I. M. Hune­
doara reiese că superioritatea Dineul de la Palatul Cartagina
metodelor de mare productivi­
socială BOGATĂ SI VARIATĂ sice, constă în: productivitate blicii Tunisia, Habib Burghiba rale şi ştiinţifice, generali, zia­ siliului de Stat al Republicii
tate în raport cu metodele cla­
Joi seara preşedintele Repu­
Chivu
România,
rişti, precum şi şefi ai misiu­
Socialiste
ridicata în abataj, suprafaţă
activă a liniei de front" mare, şt soţia âu oferit un dineu lă nilor, diplomatice. Stoica, au fost intonate imnu­
Cineva asemuia cincinalul preţ de cost redus, concentra­ Palatul Cartagina ln onoarea Au fost prezenţi, dc aseme­ rile de stat ale ţărilor respec­
cu a cascadă In trepte, fiecă­ rea producţiei, siguranţă în ex­ preşedintelui Consiliului de nea, persoanele oficiale care îl tive. Dineul s-a desfăşurat în-
rui an corcspunzindu-i o re al cooperativei agricole de ploatare şi altele. Deosebit de Stat al Republicii Socialiste însoţesc pe preşedintele Con­ ir-o atmosferă cordială.
treaptă. Pe liccaie din ele In consfătuirea organizată de Ion Lascu, şl rezultatele obţi­ producţie Ohaba de a fertiliza important este faptul că aces­ România, Chivu Stoica şi a so­ siliului de Stat in vizita sa in
cad, cu greutatea şi rezonan­ ziarul „Drumul socialismului”, nute de alte cooperative, arată în acest an o suprafaţă de 100 te metode oferă condiţii opti- ţiei sale. Tunisia. După toasturile rostite A urmat apoi un reuşit pro­
tele proprii construcţiei tu­ la Sebeş, pe tema dezvoltării că prin aplicarea .unor măsuri La dineu au luat parte con­ de preşedintele Tunisiei Habtb gram de dansuri folclorice tu­
multuoase a socialismului, rea­ zootehniei, s-n analizat temei­ de îngrijire şi îmbunătăţire, ha păşune cu azotat de amo­ Ing NICOLAE ZAVOIANU ducători ai Republicii Tunisia, Burghiba şi preşedintele Con­ nisiene.
lizări, lapte ale milioanelor de nic atît stadiul actual, dar mai printr-o folosire raţională a niu şi alte cîteva zeci de hec­ (Continuare In pag. a 3-a) personalităţi ale vieţii cultu­
oameni conduşi de partid. A- ales rezervele şi posibilităţile păşunilor producţia de masă tare cu îngrăşăminte naturale
censrd cădere Insă nu expri­ existente în cooperativele a- verde poate fi mult sporită. este demnă de toâtâ lauda şi
mă In întregime conţinutul şi gricolc de producţie penit ii Din complexul de măsuri exemplul acesta va trebui ur­
Sensul a tot ceea ce facem. Ea continua îmbunătăţire şi spori­ pentru irnounătălirea păşunilor, mat de toate cooperativele.
se re/eră numai la unităţile de re a productivităţii animale­ vreau să mă opresc numai c.- Mărimea recoltelor obţinute LUCRĂRILE SESIUNII GENERALE
măsură — volum, ritm ele. “ lor. supra acţiunii de fertilizare, în- dc unele cooperative în anii
trecuţi duce la confirmarea fap­
ale realizărilor, pentru că de trucît consider că orice păşu­ tului că aplicarea de îngrăşă­ ACTUALITATI HUNEDQRENE
Japt adevăratul sens este nu Cu destulă competenţă s a ne care o dorim să fie pro­ A ACADEMIEI
al căderii, ci dimpotrivă — al arătat de către majoritatea vor­ ductivă, trebuie să fie îngrăşa­ minte pe păşuni este cel pu­
ascensiunii viguroase. bitorilor că factorul hotăritor tă ccl puţin o dată la 3-4 ani. ţin tot atit de rentabilă, ca şi
Comunicatul cu privire In pentru creşterea efectivelor de Ingrăşămlntele. pc lingă faptul la alte culturi. Iată şi cîteva
îndeplinirea planului de stat animale şi mărirea continuă a se califică direct la locul de REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
pe anul 1966 dat publicităţii productivităţii lor, îl consti­ Modele noi
In presă este tabloul Udei tuie asigurarea nutreţurilor în muncă alte noi cadre In 11 me­
al tonelor de otel, cărbune, cantităţi cit mai mari, in sorti­ avem mmm serii care vor contribui la dez­ In Capitală au început joî Mănescu, membru supleant al
petrol,, produse chimice, al to­ mente variate, recoltate şi de­ de marochinărie voltarea sectorului de prestări dimineaţa lucrările Sesiunii Comitetului Executiv, secre­
nelor de grinc ce cad pe pri­ pozitate la timp. Mi-au atras a- servicii. generale a Academiei Republi­ tar a) C C. al P.C.R., Ilie Mur-
ma treaptă a cincinalului. tenlia in mod special cele snu- POStBILITÂtW In această formă de pregăti­ cii Socialiste România, care va gulescu, vicepreşedinte al Con­
Incepînd cu anul 1967 în fa­
se de tovarăşul Emil $tef, bri­ PENTRU bricaţia întreprinderii „Căpri­ re sînt cuprinşi 50 de elevi, dezbate modul în care s-a des­ siliului de Stat. Aurel Moga,
pentru
meseriile de croitori,
gadier zootehnic la cooperati­ oara- din Sebeş au intrat 80 cizmari, cojocari, frizeri, me­ făşurat activitatea Academiei ministrul sănătăţii şi prevede­
rilor sociale, reprezentanţi ai
in anul trecut şi proiectul pla­
SEMNIFICAŢII va agricolă de producţie Oha­ DEZVOLTAREA ; de modele noi de marochină­ canici pentru reparat obiecte nului de activitate pe anul conducerii unor instituţii cen­
ba, care arăta că cea mat Im­
rie. Acestea sînt executate in
de uz casnic şi altele.
portantă sursă de furaje o con­ CUM LE VALORIFICĂM cea mai mare parte din piele 1967. Pe ordinea de zi a Sesi­ trale.
stituie păşunea, ce trebuie să artificială de p.v.c. expandat IYIINERVA SAVU unii generale mai sînt înscri­ La primul punct al ordine!
Citeşti ih Comunipat : Pla­ acopere aproape în întregime pe. suport tricot, care arc pro­ se modificări la Stalului Aca­ de zi, acad. Dumitru Duinîtres-
nul producţiei globale si al necesarul de nutreţ verde din că măresc producţia cantita­ exemple. Cooperativele agrico­ prietăţi foarte asemănătoare cu corespondentă demiei. alegerea secretarului cu, secretarul general al Aca­
productivităţii muncii jn in­ primăvară şl pînă toamna tir- tiv şt calitativ, dau şi un spor le de producţie Peşteana şi pielea naturală. general şi decernarea premii­ demiei, a prezentat darea de
dustrie a fost îndeplinit si de­ ziu. de energie pentru înfrăţirea Demsuş, dc pildă, prin fertiliza­ lor Academiei pe anul 1965. seamă asupra activităţii Aca­
Dintre noile modele se re­
păşit de toate ministerele şi şl refacerea ierburilor, schim­ rea în timpul toamnei cu 250 marcă poşetele de damă, port- Spectacole La şedinţa de deschidere au demiei pe anul 1966.
organizaţiile economice; pro­ Intr-adevăr, păşunile natura­ bă structura floristică şl tavo- kg. superfosfat la ha şl cu 300 kg luat parte tovarăşii Manea Lucrările continuă.
ducţia agricolă a înregistrat le ocupă o suprafaţă destul farduri, precum şi o gamă va­
cel mai' mare volum de pînă de mare in totalul terenului a­ rizează dezvoltarea acelor azotat de amoniu, în primăvara riată de sacoşe pentru litoral, Conlinuindu-şi turneul în re­
acum; s-au întărit finanţele gricol pe care-1 deţin coopera­ plante care au o mare valoare anului trecut au obţinut peste piaţă şi voiaj. giunea noastră, orchestra de
tării, au fost obţinute noi rea­ tivele agricole de producţie. economică şt furajeră. Păşunile 21.000 kg iarbă la ha. De ase­ muzică populară a Filar­
lizări in ridicarea bunăstării Sîntem intru totul de acord cu îngrăşate au o vegetaţie mai menea, cooperativa agricolă monicii de stat din Cluj a
populaţiei". , tovarăşul Şlef. numai că pro­ lungă, se dezvoltă primăvara din Beriu, de pe o suprafaţă de Practica viitoarelor poposit astăzi în oraşul Sîme-
lată sintetizat ceea ce cu­ ducţia acestor păşuni trebuie mai devreme, rezistă mai bine 150 ha, păşune destinată pro­ ria unde va. prezenta specta­
prinde Comunicatul In exlen- să fie simţitor sporită. Produc­ la secetă, iar toamna dau iarbă ducţiei de fîn şl fertilizată cu colul muzical. „Am -venit din
so in zeci de cifre avjnd sem­ tivitatea păşunilor a fost şi pînă lirziu. cîte 400 kg sulfat de amoniu la cadre ale cooperaţiei Dealul Clujului".
nul plus. Produsul social a continua să fie o preocunare Fiecare cooperativă agricolă ha a obţinut peste 4,700 kg fîn
crescut Intr-un an cu 8,9 la Importantă şi permanentă a de producţie dispune de însem­ la hectar. Prin tîrllre cu oile, de consum Pe scena clubului din Gura-
sută. venitul naţional cu 7,9 la nate mijloace de fertilizare a de pe păşunea cooperativei a­ barza, artiştii Teatrului de stat
sută, producţia globală in­ conducerilor şi specialiştilor din gricole din Nădăştfa Superioa­ „Valea Jiului- vor prezenta
dustrială — cu 11,7 la su­ cooperativele agricole de pro­ păşunilor, prin folosirea, în pri­ ră s-au obţinut tn anul trecut fn diferite secţii de prestări piesa „Cîimi- de Tone Brulîn.
tă. Numai valoarea pro­ ducţie, care urmăresc să obţi­ mul rînd, a îngrăşămintelor na­ servicii din mediul sătesc îşi
ducţiei date peste plan In nă an de an producţii de iarbă turale — gunoiul de la tabe­ desfăşoară în prezent activita­
anul 1966 se ridică la aproa­ din ce în ce1 mei mari. rele de vară, urina, mustul de îng. EUGEN CERNELEA tea practică 80 de elevi ai şco­ Mîine, formaţia artistică a
pe"! 4 miliarde de lei. Ştiţi cu Practica cooperativei agrico­ bălegar, aplicarea tîrlitului cu de la Consiliul agricol lilor profesionale ale coopera­ căminului cultural din Deva,
cc este echivalentă accasfd ci­ oile sau cu bovinele — şi fo­ regional ţiei de consum. Pentru o pre­ cartierul Ceangăi, va prezenta
fră ? O spune tot Comunica­ le de produc|îe din Pianul de losirea îngrăşămintelor mine­ gătire cit mai bună, ei sint re­
tul — cu mal mult de cit în­ Jos, împărtăşită la consfătui­ rale azotate. Consider că ho- partizaţi să lucreze pe lingă un spectacol pentru ţăranii co­
treaga producţie industrială a re de către tovarăşul Inginer tărîrca consiliului de conduce- (Continuare în pag, a 3-a) meseriaşi cu o îndelungată ex­ operatori. In continuare va a­
anului 1938. perienţă. In afară de aceştia vea loc o seară distractivă.
Pc Întreaga economie s-au
dat cu 7 }a sută mai mult o-
fel, cu 9 la ■' sulă mai multă
te laminate Unite pline, cu 11 Tradiţia familiilor cu mulţi copii cinate, câ n-ar fi în stare să simţămintele unei mame pen­
lontă, cu 10 la sută mai mul­ un copil sau doi, câ sînt zdrun­
la su/d moi mult cărbune de- mai îngrijească şi de alţii. Eu tru copiii ei I Te emoţionează
cit in anul 1965. Oamenii l-am născut pe al 13-lea, dar ascultarea lor. Sînl cuvinte
izvorîte din adîncul
simple,
muncii din regiunea noastră Ce poate fi mai mîndru pen­ — Cel mai mare, Cornel, e şo­ — Nu ne putem plînge de nici nu-mi pasă. N-am fost ni­ limpede al sufletului, încălzite
Îşi regăsesc aici întrupate pre­ tru o mamă decît copiii ei ! fer la autobaza Haţeg. După el nici unul. De Anul nou au venit ciodată bolnavă. Dimpotrivă, la căldura puternică a senti­
ocuparea cotidiană de a da — Am născut 13 copii dintre vine Moise, mecanic dieselist toţi acasă. Fiecare a ţinut să cred că m-am şi călit Copiii mentului şi dragostei materne.
violă sarcinilor puse de care 9 sint in viaţă — ne vor­ la I. F. Orşova, apoi loan, aducă cile ceva. Am fost foar­ m-au făcut mai rezistentă, mai Casa între pereţii căreia se
partid. beşte Lucreţia Moise din satul şofer la I. F. Orşova, Dorel, te bucuroşi. Am plîns de feri- dîrză. aud cît maî multe voci crîsta-
Ca o completare lirească, Răchilova. Mă întreabă cîte u­ tractorist la S.M.T. Haţeg, Si-
realizărilor le urmează răspla­ nii cine m-a pus să fac atîţia. minic, elev la Şcoala profesio­
ta. Comunicatul conţine o Tac şi îmi vine să zîmbesc. A­ nală din Cluj, Elvira, elevă în
convingătoare ilustrare a gri­ poi zic: Nimeni, eu am vrut. clasa a Vll-a, Estera, elevă în
jii pe care o manifestă paiti- Copiii sînt cea mai mare bu­ clasa a Il-a, Angheluţ, care
dul şi statul pentru ridicarea curie a vieţii mele. n-are decît 5 ani şi Nelia, asta „BUCURIA VIEŢII MELE"
continuă a nivelului de trai — Continuaţi cumva vreo micuţă, de 5 luni. Care cum a
al poporului. Cheltuielile de tradiţie? — o întrebăm. terminat şcoala din sat s-a dus
la bugetul stalului pentru ac­ să înveţe meserie. Orîcit ne-ar
ţiunile social-culturale au lost — Dinspre familie nu. La fi fost de dragi, nu puteam '■V ' • , * *
de 23,6 miliarde lei, cu 8 la părinţi am fost numai singu­ sâ-i ţinem lingă noi. Viaţa ci re. — Ca o mamă cu multă ex­
suM mal mult declt ln 7965. ră. Continuăm o tradiţie a sa­ merge înainte, copiii cresc, tre­ — Evident, fiind mamă la a- perienţe în viaţa1 de familie, line de copii, Ia masa căreia
Statul a cheltuit astfel pentru lului. Sînt aici, în Răchilova, buie să-şi întemeieze şi eî fa­ lîţia copii, aţi depus o muncă . ce- credeţi Câ e- mai important se apleacă asupra jucăriilor şi
liecare lamilie aproximativ familii care au copii mulţi. milii. enormă, pentru creşterea şi e­ in această nobilă misiune de caietelor cît mai multe câp-
4000 de lei. O astfel de dina­ — La ioc de cinste vâ si­ — Ce-o să faceţi cind şi-or ducarea lor. Aţi avut de sufe­ naştere şi creştere a copiilor? şoare şi-şi privesc mama cu
mică socială vorbeşte de ta tuaţi şi dumneavoastră! lua toţi 2borul de la cuib? rit cu sănătatea? — Dragostea pentru propriul limpezime de rouă, nu poate Un fir de mătase depănat necorespunzător poate În­
sine despre organismul sdnd- — Aşa se vede... — Ce să facem, ne-om duce tău copil. Trebuie să-i iubeşti să fie decît lăcaşul celei mai curca multe „iţe". Muncitoarea Kileny Bcrla de la în*
ios, viguros al societăţii noas­ După un timp Lucreţia Moi­ pe la ei. — Despre asta am vrut să mult, să ai răbdare şi înţele­ mari şi mai profunde bucurii treprinder'ea „Viscoza" Lupeni se preocupă însă, ca
tre socialiste. se continuă : — Cei plecaţi vin des pe a- vă spun şi eu. Mi-a fost dat gere pentru ei. şi fericiri umane. toate firele să fie bine depănate
C. ARMEANU — Am întocmit o listă cu toţi. casâ? Vă ajută? să aud pe unele femei care au Foto : N. MOLDOVEANU
Frumoase sînt gîndunTe şi OH. JURCA