Page 90 - Drumul_socialismului_1967_02

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3782

CULTURA ARTA

: Tipărituri şi puricaţii în Orăştîe (!)

In mişcarea culturală a ro­ ajutorul instituţiilor economi­ mal tare toiag, dc care spriji­ a ne pune şi noi in slujba
mânilor din Transilvania, un ce din oraş. se pun bazele nit, uşor înaintezi apoi şi pc scumpului nostru neam româ­
merit deosebit ÎI are oraşul unei tipografii, denumită Ti­ scara culturii in sus". „Munca nesc, lucrînd aşa după cum
Orăştie, unde au apărut o se­ pografia „Mincrva", care avea gicn şi cu lăpădare de sine în­ împrejurările şi puterile no
rie de publicaţii şi opere lite­ menirea să servească necesi­ tru a ridica... poporul român îngăduicsc, într-a-I porni pe
8 rare de valoare, menite să tăţii de tipărire a cărţilor şi din pulbere şi întuneric, la lu­ o cale mai repede ducătoare
contribuie la activizarea miş­ foilor româneşti. mină şi strălucire, din sărăcie la avint, la bunăstare şi feri­
cării literare, la culturaliza­ Modestă la început, „avind şi umilire la bunăstare şi nca- cire".
1 rea poporului romăn. o maşină dc tipar şi material tirnarc, spre care vom aţinti In anul 1899, apare „Bunul
Orăştia se remarcă prin una cit il puteai lua odată tot în mereu ochii noştri şi după econom", ca organ al reuniu­
S din primele tipărituri În lim- nii economice din localitate,
® ba română, cunoscuta „Talie care se înfiinţase in urma ape­
de Ia Orăştie", care a ieşit din lului lansat în nr. 9 din 6 mar­
B teascurile unei tipografii lo­ tie 1897 al Revistei Orăştiei.
cale la 14 iulie 1582, tradusă Tradiţii culturale humdorene La scurtă vreme, in anul
de către episcopul Mihail dc 1900, apare o nouă foaie, „Ac­
Q Turdaş, Herce Ştefan, Zâcanu tivitatea", cu program politic,
care a luat atitudine în pro­
Efrem, dascălul de dăscălie al bleme sociale şi politice, lega­
Sebeşului şi alţii.
B La tipărirea ei au lucrat Şer- spate, iar căruntul Baciu-Ca- care se va îndrepta întreaga te dc interesele românilor din
ban, fiul lui Coresi, şi diacul rica, drept motor, punea, cu noastră lucrare ; iată gîndul, Transilvania.
o Marian. braţele sale, maşina în miş­ iută dorul călăuz al nostru. Cu doi ani mai tîrziu. în
■ Textul a fost tipărit cu li­ care, cînd avea ce lucra cu ca". Hotăriţi vom merge înainte 1902, ia fiinţă ziarul „Liber­
tere ciritice şi este important Tipografia s-a dezvoltat mai cu credinţa în virtutea poporu­ tatea". Fondatorii, în „Cuvin-
s prin faptul că. în această ti­ tîrziu, prin rîvna iniţiatorilor, lui noslru românesc, ccl marc tul noslru program", publicat
imbogăţindu-şi utilajul.
păritură, pentru prima dată se de viţă şi dc fapte". (Revista în primul număr din 1 iatim-
scrie cuvîntul români şî nu In anul 1895, apare la Orâş- Orăştiei nr. 45 din 1895). ric 1902, precizează : „Fondăm
rumâni. tie prima foaie românească Revista Orăştiei s-a ocupat, ziarul „Libertatea" cu dorul
I din comitatul Hunedoarei. astfel, de probleme strins le­
Importanţa acestei tipărituri şî scopul de a lucra şi noi din
româneşti a fost relevată şi de Revista Orăştiei, editor fiind gate de ridicarea culturală a toate puterile noastre, pentru
J către francezul Mario Roques, Aurel P. Barcianu. Foaia era poporului. Ea a deschis ru­ pararea loviturilor externe,
înlr-un studiu documentat, pu- proprietatea institutului tipo­ brici pentru sfaturi privitoare cum şi pentru căutarea şi a-
m blicat la Paris în anhl 1925, cu grafic „Minerva", societate pe la economie şi păstrarea sănă­ flarca căilor «Ic regenerare şi
* titlul : „Lcs premicres traduc- aeţii în Orăştie. tăţii, a distribuit premii abo­ îmbunătăţire a situaţiei inter­
tions de 1’ Ancicn Testament La început, foaia apărea ca naţilor : „Tabloul viteazului ne. Vom lucra pentru îmbu­
Palia D’Orăştie". o gazetă culturalâ-socială-eco- lancu şi chipul ţăranului e­ nătăţirea morală şi materială
I _ Sfirşitul secolului X IX şi nomică. Mai apoi, in anul al rou de la 1784, Horîa". A edi­ a poporului noslru pc toate
începutul secolului X X mar­ doilea, s-a transformai in tat broşuri cu poezii şi nu­ tcrcncle. îndeosebi, vom stărui
chează o susţinută mişcare pu­ „foaie politică comitazenzu", vele, pe care, de asemenea, pentru înfiinţarea şi promova­
B blicistică la Orăştie, care adu­ luind atitudine în problemele le-a dăruit cititorilor, aşa în- rea însoţirilor, tovărăşiilor,
ce o contribuţie preţioasă la de politică internă mai ales. eît activitatea bogată desfă­ reuniunilor do tot felul, dove­
culturalizarea poporului român Revista Orăşlîei a îmbrăţişat şurată de editori in slujba po­ dite atît dc folositoare".
I
Acest zior de atitudine po­
D A C I I din Transilvania. tînăr astfel un complex de proble­ porului, şi-a atins în mare litică s-a dezvoltat, mai tîr­
Din iniţiativa unui
parte scopul, întocmai după
me
sociale-culturale-literare-
• publicist, se înfiinţează în 1888 Lealrale-economico şi politice, cum spuneau conducătorii ei: ziu, ca „Foaie poporolă", scris
intr-un limbaj accesibil pen­
apârind cu dîrzenie interesele
o librărie cu văditul scop de
„Cind am întemeiat Revista
Puţine sînt filmele despre care se încheie filmul. ciunea, dorinţa de pace, erois­ matografiei româneşti Această a răspîndî în popor erecţiile multiple ale poporului român Orăştiei, am făcut-o îndemnaţi tru cititorii din popor.
care se poate spune că dau „Dacii",, epopee eroică şi mul, dîrzenia şi spiritul de sa­ epopee dramatica, bazată pe literaro româneşti. Munca de pe linia emancipării Jui so­ de dorul fierbinte şi curat de
viaţă autentică faptului istoric, poetică, lasă urme adinei în crificiu sînt trăsăturile domi­ documentarea istorica existen­ răspîndire a cărţii româneşti, ciale. ION VALERJU TC*
după cum puţine sînt super­ conştiinţa publicului. Faptul nante ale dacilor. tă, dar folosind creator şi o desfăşurată de această lîbrâ-
In coloanele ei, editorii îşi
producţiile care se înscriu în ne-a fost confirmat de discu­ Deosebit de bine conturată cumpătată resursă -imaginaţi- — . . ,. .. , precizează atitudinea şi scopul: ■H
3 contribuit din plin la lu­
perimetrul, alît de greu de ţia avută ieri, după film, cu mj s-a părut figura lui Dece­ vâ, reconstituie fidel una din | minarea maselor populare, la ..Noi ne vom strădui să ară­
cucerii, al arici adevărate. cîţiva spectatori : bal, luptător neînfricat, legat acele pagini din istoria stră­ ridicarea lor socială, politică
„Dacii" are meritul de a întru­ — Cc impresie v-a produs de pămînt şi de ţară, sol al li­ bună în care sînt adine înfipte şi economică. tam poporului cum s-ar putea TŞIÎ '
ni, într-un mod foarte fericit, uccst film ? — adresăm între­ bertăţii şi dreptăţii. El este şi rădăcinile puternice ale elno- Concomitent cu aceasta cu el avînta mai repede Ia bu­
amîndouâ aceste calităţi, fâ- barea tovarăşei Moldovcanu un diplomat priceput, care ac­ . genezei noastre ea popor năstare, ştiind cu ca este ccl
Evenimente, fapte şi perso­
cînd dovada maturităţii depli­ Ana, muncitoare la întreprin­ ţionează prudent, cu grijă faţă nalităţi istorice, dace şi roma­ a
ne a cinematografiei noastre. derea minieră Deva de poporul său. căulind să e­
Pregenericul constituie un — Eu am urmărit întotdeau­ vite războiul. Cînd, contrar do­ ne, cu toate însuşirile ce le ca­
racterizează, defilează în faţa
prolog deosebit de spectaculos na cu satisfacţie filmele româ­ rinţei lui, conflictul se produ­ spectatorului prinse în acţiuni a ’ , ‘ • v iijf
şi profund, care deschide un neşti şi am observat că, de lă ce, este capabil de toate sacri­ S T Ă T U m n p x - f % f J
larg unghi de interpretare a- un an la altul, sînt tot mai ficiile. bine închegate, echilibrat re­ M . J l......
supt'a naraţiunii cinematogra­ bune. Despre „Dacii" însă, pur Tovarăşului Mircea Valea, date şi nu fără a neglija admi­ a
fice, dă „cheia" înţelegerii în­ şi simplu nu găsesc cuvintele directorul Muzeului regional rabilele frumuseţi ale peisaju­ Cînd ai apărut, frumoasă ca o statuie antică,
tregului film. O mare de oa­ potrivite pentru a-1 caracteri­ Hunedoara-Deva, îi adresăm lui românesc. Rezultat al unei ti-au căzut la picioare toate culorile
meni, legiunile romane, încon­ za. Este alît de emoţionant să întrebarea : serioase autenticităţi, al unei e palide şi orbite de chipul tău.
joară cetatea dacică. De pe concepţii regizorale înţelepte, Mi-era teamă să trezesc atingeri dureroase
metereze un dac întreabă : — consecinţă a devotamentului şi
a talentului artistic al unor in­ B
„Cîne sînleţi voi ?". „Slăpînii şi te mingilam cu miinilc ochilor,
lumii" — răspunde romanul. EPOPEE EROICA SI POETICA terpreţi de mare prestigiu, fil­ treceam transformat într-un petec rie umbră
mul „Dacii", eu mijloacele sale
Replica dacilor nu întîrzie nici istorice, artistice şi psihologice, B peste marmura vie,
măcar o clipă : — «Veţi ajunge oprindu-mă în harfa părului
dacă noi vom pieri !*. vezî cum trăiau, cum munceau — Cum apreciaţi, felul în trecind dincolo de încordarea Broderie în lemn. Foto: V. ONOIU
Şi, astfel, istoria părăseşte care a fost reprezentat în film şi de desfăşurarea unor an- n încurcat de atîta frumuseţe.
filele cronicilor, primeşte con­ şi luptau strămoşii noştri, dir- modul dc viaţă al dacilor ? sambluri uriaşe, aduce în fala g Sărutul,
pă-
zenia cu caic îşi apărau
tur concret, clar şi viu. In faţa mîpfurile, glia ! Aţi văzut, ei spectatorului caracteristici pre­ alunecat ca un miraj de pe umerii rotunzi,
noastră prind grai autentic e­ nu erau aşa bogaţi ea romanii, — Există, în această direcţie, zente de mult în conştiinţa ţl-a înfiorat pentru o clipă coapsele Cîntec fără vîrstă
venimentele petrecute atunci, erau mai săraci, dar drepţi şi o autenticitate maximă, atît în poporului român : eroismul, B
în anul 87 al erej noastre, cind privinţa costumelor cit şi a demnitatea şi bărbăţia stator­ şi s-a prăbuşit învins,
legiunile imperiului roman, viteji. Mi-a plăcut foarte mult construcţiei cetăţilor, locuinţe­ nicite de veacuri pe aceste me­ într-un cîntec de dragoste. In mijlocul mării de piinc
conduse de împăratul Domiţi- şi interpretarea, în special lor. a prezentării obiceiurilor, leaguri. B MAniN STAN
an, atacă Dacia. Amza Pellea şi Picrre Brice. credinţelor şi datinilor dace. Ca cercetător ai istorici stră­ cercul literar din Brad Cîntecul mamei creşte senin,
Printre spectatori l-am întîl-
Acţiunea filmului se înscrie nit pe tovarăşul Dumitru Su­ Să amintim numai scena sacri­ bune a patriei, am aşteptat cu Cais rămuros, cu scoarţa de in,
viu interes această capodoperă B
ficării lui Colyso, care este o
în limitele adevărului istoric. san, directorul Liceului „Dece­ adevărată pagină antologică, Cu rădăcini în fundul de lut
Trupele lui Domiţîan nu pot bal" din Deva sau scenele din interiorul ce­ a cinematografiei noastre. Şi oceanului galben de pîine.
eâ pentru B
fj oprite, tezaurul dacic fiind tăţii. socot că exprim sentimente co­ A sm lu a i; v is u r ile - ţl
o ispită prea mare pentru vis­ — Dorim sa cunoaştem păre­ lective cînd spun CRIŞAN IONEL GO
tieria sărăcită a Romei. Lucid, rea dumneavoastră despre film, „Dacii" nu este numai o e­ noi, hunedorenii, cei care mun­ ci. a IX-a, Liceul „Decebal
ştiind că romanii pot fi în- despre calităţile sale artistice popee eroică, ci şi una poetică. cim şi ne mişcăm paşii pe a­ Am luat visurile şi mi-am făurit aripî. Deva
cest pâinînt cu adîncă semnifi­ B
frînţi intr-o bătălie, dar nu în­ —■ Vizionarea filmului este o Aceasta nu numai prin efec­
vinşi, Decebal doreşte pacea, adevărată confruntare. Cunoş­ tele artistice rezultate din ac­ caţie istorică, filmul „Dacii" Am luat speranţa de mină
prietenia, şi face toiul pentru tinţele despre daci le-am pri­ ţiune, ci şi din valorificarea reprezintă, pe lîngă celelalte Şi am început să zbor departe, POŞTA
aceasta Nu acceptă însă supu­ mit în şcoală şi fiecare dintre frumuseţilor peisajului. Dacii valori ale sale, un motiv în a Tot mai departe,
nerea în faţa romanilor: „Ca noi am păstrat o Imagine a îşi petreceau viaţa în munţi, plus de admiraţie şi adîncă e­ Pinâ cînd am trecut de lună,
prieteni sînleţi bineveniţi ori- dacilor şi romanilor, a mo­ şi, ca spectatori, simţim că a­ moţie.
cînd, ca stăpîni niciodată". Le­ mentului de geneză a poporu­ ceştia sînt munţii noştri, văile ir i De soare şi de stele;
gea străbună a dacilor nu ad­ lui român. Prin film ne-am noastre., dintotdeauna pline de „Dacii", epopee eroică şi Pinâ cind am străbătut oceane de beznă
mite sclavia şi nici un fel de verificat această imagine, poezie şi farmec. poetică, constituie o cucerire — Şi mări de lumină. LITERARA
încălcare a libertăţii. Pacea şi ne-am îmbogăţit-o, ne-am con­ După vizionarea filmului, to­ de seamă a cinematografiei B Şi am zburat atit de departe,
prietenia nu pol fi obţinute. Se cretizat-o. varăşul dr. docent Octavian noastre. Reconstituirea veridi­
alege calea luptei. Decebal ob­ Filmul are o unitate structu­ Floca era vizibil emoţionat. că a faptelor istorice, autenti­ Incit am ajuns în acelaşi loc de unde pornisem
ţine o răsunătoare victorie la rală bine organizată, personaje — Dumneavoastră aţi parti­ citatea reprezentării modului a Dar acum văzusem şi aflasem atitea lucruri ŞTEFAN SABIN — Teliue. înserarea/ Şî pinu-n zări ce­
Turnu Roşu după care urmea­ puternic individualizate şi a- cipat la numeroase cercetări de viaţă dac, sublinierea unor Şi luminasem atitea unghere, E impresionantă sinceritatea rul c ca marea/ A amurgit
ză alte bătălii, sugerate de i­ finnâ idei mari, care caracte­ arheologice in cetăţile dacice idei majore, formulate de per­ Incit beznele mi-au devenit cunoscute eu care ne cereţi părerea şi-i linişte pretutindeni/ Doar
maginile dc luptă reproduse de rizează nu numai pe daci, ci de pe teritoriul regiunii, aţi sonaje puternic conturate, ca­ a şi sfatul. „Licărire de spe­ un greier mai ţîrîie prin
pe „Columna luj Traian" cu întregul popor român. Inţelep- contribuit la elucidarea unor lităţile scenariului, regiei şi Şi nu mă mai înspăimîntau. ranţă pentru viitor în dome­ stinjeni". Ceea ce, aşa cum
probleme importante privind interpretării fac din „Dacii" un îmi cunoşteam fraţii niul poeziei", cum scrieţi, e- se prezintă, e cam puţin. Aş­
istoria şi modul dc viaţă al da­ veritabil film istoric, o super­ i Şi struneam telegari de foc pentru a-i Îmbrăţişa. vîdent că trebuie să aveţi. teptăm, după un răstimp în
cilor. Ce impresie v-a produs producţie de înaltă virtute ar­ Nici nu s-ar putea altfel pen­ care veţi citi mult, să ne mai
fitmul ? tistică. TETRU TOMA tru un om care iubeşte poe­ trimiteţi.
— Consider filmul „Dacii" o cercul literar „Lucian niaga" zia. Din cele cîteva versuri GOLCEA LIVIU FLORIN
Pentru cei mici prestigioasă realizare a eine- T. ISTRATE Alba lulia trimise se resimte, ca un — Brad. Poezia trimisă „spre
mare neajuns, lipsa lecturii publicare" nu satisface de loc
susţinute şi sistematice. Dacă cerinţele impuse de acest
vă veţi rezuma la cîţiva au­ scop. Dv. faceţi parcă o mun­
ZVON DE PRIMĂVARĂ ULTIMA SAPTAMINA Nu ştiu de ce, dar mă trezeam mari, nu este suficient. Apa­ că do meteorolog, informin-
de
tori clasici, orîcit ar fi
şcolar.
rea sfirşitului de an
du-ne în versurile intitulate
re atita poezie, in reviste ori
dimineaţa
„!orna\
cum
Părea că-mi lipseşte ceva, că
Ghiocelul gindind la ea, la întrebarea ei. cărţi, incit aveţi la dispozi­ „Temperatura Unde ca să
ţie un imens material, care
scadă", iar „La orele amiezii
am făcut ceva rău, atit dc rău,
E mult un an ? Da, e foar­ mente Ana a ridicat mina : ctinc marc şi alb, rare prin­ trebuie, nu numai leclurat, temperatura sc ridică". Tn
te mult cînd ştii că trebuie să — Ce doreşti ? dea cu dinţii de poartă. Prin­ incit nu sc mai poate repara, dar şi înţeles in toată com­ rest, lucruri nesemnificative.
Din zăpadă, in poiana, trăieşti undeva, departe. Dar — La toamnă mai veniţi la In dimineaţa următoare, Ana plexitatea mecanismului poe­
Cu tichia pe-o sprinceană, după cc a trecut, nu-ţi vine noi ? tre scîndurilc porţii am vă­ era prezentă. Pe bancă avea tic. Versurile dv., ca să revin SILVIA FAUR — Brad.
zut-o pc Ana fugind spre gră­
A ieşit un ghiocel să crezi... Zimbea şi ochii ei erau plini dină. După citeva momente a un ziar, pc care trăgea linii la ele, sînt simple înşiruiri Frumoasă poezia „Capocul"
Sculurind din clopoţel, Pare că ieri am sosit in a­ de aşteptare. Am rămas cîteva ieşit tatăl ei Ne-a chemat in Am încheiat mediile. Avea constatative. fără a stîrni c- pc care o vom propune pen­
Să-mi vestească primăvara cest sat. Eu, sau altul, trebuia momente pc gînduri Mă între­ casă, dar n-am intrat. nouă la citire. Am întrebat-o : moţia. tru publicare. Cealaltă „Cîn-
— Ana, eşti mulţumită ?
tee casei melc", in afară de
C-a sosit in toată ţara ' să fie unul. A mai rămas o bam ce să-i răspund ? Să-i — Dc cc nu vine Ana la S-a ridicat, n-a spus nimic DOINA BUL1GA - Câlan. prima parte, mult prea de­
săptămînă. In fiecare seară, spun că nu mai vin ? Acesta şcoală ? şi am trecut la următorul. clarativă. Transcriem, poate
■ la cină, îi spun gazdei: era adevărul, dar nu puteam. — Nu ştiu, tovarăşe învă­ Trebuie sâ-i mulţumiţi în- va avea ecoul dorit şi de
Stinjeneii — A mai trecut o zi! Să-i spun că vin era o min­ ţător, nu vrea... Orele au trecut. înainte de a tr-adevâr colegei dv. din cla­
ciună Cum să renunţ la fa­ — Da, dar trebuie, mii ne e ne despărţi, le-am spus tot cc sa a VHI-a că v-a răscolit „ve­ dumneavoastră şi de noi, ca­
— Lc numeri de parcă ai credeam că c bine să lc spun chea dorinţă dc a da viaţă trenul următor: „A fost in
Stînjeneii in livadă fi la puşcărie — mi-a spus cultate ? ultima zi, se încheie situaţia in asemenea împrejurare. S-au poeziei". Apreciem interesul Brad cindva, demult/ Un
— Nu Ano, nu mai vin. Mă
Şi-au scos frunzele drept spadă aseară. duc şi cu la şcoală să învăţ... şcolară. aliniat doi cile doi şi aştep­ dv. pentru poezie şi fiorii ocrc numit cenaclu/ Voiam
Şi cu coif de flori albastre Îmi era ruşine dc dorinţa Părea că n-a înţeles. Zîmbc- — Rine, o aduc eu. tau... Eu nu simţeam aceeaşi lirici care se resimt mai ales să-mi fie cheie-n artă/ Dar
D-a fost nîci şpcracju".
Stau de strajă casei noastre mea dc a pleca, de a hoinări. tul i-a dispăi'ut, ochti îi erau După-masă, făceam repetiţii bucurie. Priveam la ci, dar din „La marginea lacului".
Azi e sîmbătă. Ultima zi de plini de tristeţe. S-a aşezat, a la dansuri. Pregăteam serba­ parcă nu-i vedeam. Aţi intuit, se parc, că actul DAN NISTOR — Orăştie.
şcoală. Luni mai aveam înain­ — Gata ! Puteţi pleca ! de meditaţie asupra motivu­ Deocamdată nu se întrevede
Lăcrămioarele te şase zile, acum doar o oră. luat un creion şi trăgea linii, Au năvălit spre uşă. De lui liric este esenţial, Se mai nici o scînteîe lirică.
De cind au apărut primele zeci dc linii pe fila unui caiet data aceasta, uşa era prea poate vorbi de un început dc ŞTEFAN SEROBAC — Hu­
deschis. M-am apropiat dc ca:
Lăcărămioarele-n grădină flori, n-a fost zi să nu am în — De ce mizgăleşti lecţia de strimtă. Ridcau, se împingeaţi, spontaneitate şi dc exprima­ nedoara. A da un astfel de
Nu mai plîng, nu mai suspină paharul de pc catedră un alt caligrafie ? de parcă afară i-ar fi aşteptat re directă n simţămîntului, verdict, dacă „mai arc rost"
care sînt o notă bună. Tran­
Soarele de dimineaţă buchet. N-am ştiut cine le a­ S-a ridicat in picioare, dar o minune. Mi-am zis: „Afară, scriem aceste două versuri ori nu să scrieţi versuri, e
ducea şi nici n-am întrebat.
dificil şi riscant. Realitatea
ie-a şters plinsul de pe faţă Intr-o zi speram să aflu. ochii ei mă ocoleau. pentru ci, este o minune...". frumoase: „Ca nişte lebede c că se află zgură în versu­
Din ginduri m-a trezit Ana.
Şi-acum rid in strai de nea Marţi, ultima oră a fost de — Spunc-mi Ano! S-a apropiat dc catedră, a luat plutesc/ în veci gindurilc rile Irimise, datorită, cred,
Toate in grădina mea. lectură Le-am povestit balada — Aşa... — am auzit răs­ în palme paharul şi înainte melc". Mai trimiteţi, după o în primul rînd, absenţei u­
„Meşterul Manole" Reuşisem punsul şoptit. de a pleca şi-a ridicat ochii perioadă do acumulare. nor precizări in ceea ce pri­
sd.-i prind... Ascultau cu aten­ A doua zi n-a mai venit la spre mine: ION MATEI — Cugii. E veşte diferitele modalităţi de
ţie. Ochii Anei mă priveau şcoală. A treia zi am plecat abordare a unei teme, a ros­
Liliacul insistent şi cind am ajuns la prin sat. Am luat ru mine — S-au uscat florile... prea puţin o poezie pentru a turilor metaforei, a decantă­
momentul zidirii femeii, am pc Cornel din clasa a lV-a. Uşa s-a închis inzet, nctrin- trage concluzii, alît pentru rii metalului pur de reziduuri,
noi, cît şi pentru dv.
mai
Auzind zvon de cocori observat că i sc u-mpluscră de Nc-am oprit in faţa unei porţi Lttă. Dincolo dc ea, au • tocat efc. etc. Mai credem că o
Şi-a deschis ochii de flori lacrimi. După cc am terminat pe care se tira o şuuifă de vie ei, cei care imi luaseră toiul. ales. Putem vorbi dc o tran­ limpezire în acest sens şi în
Am închis catalogul, şi-n u-
spre crengile unui nuc dc lin­
Să pnveoscăm geana zării de povestit, »-am întrebat : gă gard. rcchi imi sunau cuvintele: scriere, cam telegrafică, a u­ altele v-ar aduce frecven­
Vestitorii primăverii. — V-a plăcut ? — Ano 1 Ano I — o chema „S-au uscat florile", nor înregistrări făcute pe pe­ tarea conştiincioasă a cercu­
ION MAR1NESCU — Daaa ... mi-au răspuns 30 Cornel. licula vizuală şi auditivă i lui Iherar din localitatea dv<
de voci. După vreo cîteva mo­ Intii nc-o întimpinal un î. LUPULESCU „Soarele a asfinţit. Se lasă Iv MARTINOVICI