Page 1 - Drumul_socialismului_1967_03

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNtTI VA I

J/ / â t'ţi£ ă i'u l

Minuscul obiect, le- poporul i-a adus si u­
(fut de un lir de niă- nele modificări. La fi­
tuse. fn care se împle­ rul de mătase. In semn
tesc Qlbul si rosul — de Imbelsugarc i-a a-
culorile purităţii si tasat o monedă execu­
vieţii — mesager al tată ci» măiestrie din
celor mai bune si cu­ aramă, bronz sau chiar
rate gînduri, al prielc- din aur, după mărimea
niei. dragostei si res­ posibilităţilor celui ce
pectului: Mărţişorul. oferea... Adesea aces­
Dăinuind prin veacuri te monede purtau să­
de aproape două mii pate adine iniţialele
de ani. In fiecare p ri­ logodnicilor — semn
măvară isi sapă lot al unirii a două inimi.
mai adine iăgasul Cu umorul caracte­
popularităţii sale. ristic poporului nos­
Cind a începui tra­ tru. alături de simbo­
ANUL XIX. NR. 3783 MIERCURI 1 MARTIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI diţia? luri ale dragostei, pre­
... Poale chiar din ţuirii S‘ sincerităţii, au
timpul Romei antice. fost create si măr(i-
La romani exista un o- soare „norocoase": o
hicei frumos. Cu oca­ pisică neagră cu coa­
zia Noului an, al că­ da Infoiată. un coşar,
„LAMINAREA LA în pagina a 3-a tie, bărbaţii ofereau o gheată, o potcoavă,
rui început eTo 1 mar­
sau un număr de 13.
soţiilor s> logodnicelor
ce ele reprezintă, fe­
şnururi albe sau roşii Dar. indiferent de ceea
LA SATE-ORGANI­ — albul, simbol al se- tele si femeile Ic
nătătii, iar cel roşu al poartă cit plăcere. Dă­
forţei. ruit i-le cu aceeaşi bu­
TOLERANTE NE- ZAŢII DE PARTID buni, ca multe alle o­ curiei Sorin dăruieşte tui mărţişor prietenei sale de
Preluat de. la stră­
iMIRCEA BUMBAC
PUTERNICE, ACTIVE biceiuri şi transmis de redactor la Agcrprcs joacă, Daniela. Foto: I. TEREK
la o generaţie la alia.

GATIVE" SE POA­ Convorbiri între delegaţia Partidului hfUnirî ale candidaţilor

Comunist Român şi delegaţia T7./)./3. ca alegătorii

TE APLICA Şl LA Partidului Comunist din Grecia
zidiului Permanent, secretar al
Marti dimineaţa.
Ia .sediul
Comitetului Central al Parti­ C C. al P C.R., Mihai Dalea. se­ Dovada hărniciei
dului Comunist Român au în­ cretar al CC. al P.C.R., Ghize-
ceput convorbirile între dele­ la Vass; membru al CC. al Aşezată la poalele Reteza­ noile aşezăminte social-cultu-
gaţia Partidului Comunist Ro­ P.C.R tului, comuna Riu Alb este în ralc, zecile de antene dc tele­
LAMINORUL mân şi delegaţia Partidului tral al Partidului Comunist dreaptă spre înălţimile Rete­ comunei, de lumina electrică.
Din partea Comitetului Cen­
vizor integrate în cotidianul
drumul turiştilor cc se în­
Comunist din Grecia, care face
o vizită în Republica Socialistă
răşii Kostas Koliannis. prim­
România. din Grecia au luat parte tova­ zatului. Cei care păşesc pen­ Aceşti harnici gospodari
Din partea Comitetului Cen­ . secretai al C C. al P C. din Gre­ tru prima dala pe aici sau s-au întîlnit la sfat cu candi­
tral al Partidului Comunist cia. Leonidas Stringos şi Pnnos revin după o perioadă mai în­ daţii F D P. Florea Berbeniţâ,
Român au participat tovarăşii Dimitriu. membri ai Biroului delungată, sînt întîmpinaţi dc Klena Stoicuţa, Victor Dădea,
DE PROFILE MICI Nieolae Ceausescu. secretar ge­ Politic al CC. al PC. din Gre­ hărnicia gospodarilor din co­ vor vota la 5 martie cu toată
Victoria .Stoicuţa, pe caic îi
cia. 1
mună, materializată în casele
Paul
neral al C C. al P.C.R .,
Convorbirile s-au desfăşurat
— In ultimii ani,
Laminorul de benzi al C.S. Hunedoara. Vedere interioară Niculescu-Mizil. membru al într-o atmosferă tovărăşească, mari cu albul lor proaspăt, în încrederea. comuna
a paturilor de răcire. Foto: VIRGIL ONOIU Comitetului Executiv, al Pre­ de caldă prietenie. porţile şi gardurile de fier. în noastră a cunoscut transfor­
mări radicale, spunea candida­
tul Florea Derbeniţă. Satele,
In numărul din 10 februarie ducerea secţiei a întocmit un pe zi ce Irece, cîstigă tot mai
a.c. ziarul „Drumul socialis­ plan privind aplicarea lami­ mult în frumuseţe prin noile
mului" a publicat articolul .La­ nării la tolerante negative. In construcţii dc casc. prin noile
minarea la toleranţe negative baza unor calcule preliminare DRUMUL SPRE CONFORT edificii cullural-sociale. Au
— importantă cale de economi­ şi determinărilor făcute la li­ fost ridicate în roşu şi aco­
sire a metalului'’ în care erau niile de laminare am stabilit perite dispensarul din Rîu
consemnate părerile şi propu­ ca începînd din aceste zile toa­ Alb si localul căminului cul­
nerile muncitorilor, ingineri­ tă gama profilelor de otel lat tural din RîtiJ Mic. , peste
lor şi tehnicienilor de la lami­ să se lamineze la tolerante ne­ şi nu ani văzut. Poate aţi ob­
norul de 650 mm, de la C.S. gative. servat gunoiul menajer dc pe cursul rîului cc trece prin co­
Hunedoara, cu privire la nece­ — Aţi putea să nc spuneţi cc strada 23 August, în cursul di­ mună au fost construite 8 po­
sitatea reactualizării iniţiati­ economie dc metal rezultă prin mineţii. Dacă aşa stau lucru­ duri ca cele din Uîu Alb şi
vei .Să laminăm la toleranţe laminarea Ia toleranţe nega­ Prin localităţile Văii Jiului, în căutarea rile vom lua măsuri... Zăvoi. Coroiesli — Rîul Mic,
negative". tive? împrejmuirea monumentului
Articolul a trezit interesul şi Ing. Gheorghc Malecscu: .Eu Cuvintele şefului dc seelor eroilor şî amenajarea unui
curiozitatea legitimă şî a altor am făcut un calcul estimativ. bunilor gospodari. Păreri şi propuneri au fost alît de categorice în- paie de odihnă în centrul sa­
colective de laminatori. Publi­ Numai la otelul corner se poa­ rit, dacă nu vedeam cu pro­ tului Rîu Alt)
căm in numărul do azi păreri­ te realiza o reducere a consu­ priii noştri ochi, ne convingea In lumina acestor frumoase
le unor laminatori, muncitori mului specific ele metal de că situaţia stă invers. Credem rezultate, gospodarii din co­
specialişti si cadre tehnico-in- 1.5-2 la sulă. Asta înseamnă privind creşterea gradului de confort că nr fi mult mai bine ca Iov. mună au arătat că sînt holârîţi
gtnere.şli de ia laminorul de' că numai la acest profil se va Aurel Bora să fie mai catego­ să muncească şi mai mult
profile mici din C.S. Hunedoa­ obţine o economie anuală de ric in întreprinderea unor ac­ pentru continua înfrumuseţa­
ra, exprimate în jurul unei me­ circa 600 tone. ceea ce înseam­ ţiuni dc curăţare a oraşului, re a comunei lor.
se rotunde. nă un cîştig la preţul de vîn- nu in inducerea oamenilor în e­ — In anul acest,i — arăta
losif Pîrvu, inginer şef cu zare de 1.200 000 lei". Vizîtînd localităţile Văii Jiu­ In drumul spre confort se cuim în aceste pavilioane u- modernizarea lui pe străzile 1 roare. Atunci nu ar mai fi ne­ deputata Elena Stoicuţa. care
probleme de laminoare. .Vreau Ing. Aurel Pâtraşcu, tehnolog lui, călătorul râmîne plăcut mai ivesc însă Linele mici ob­ leva sute de familii Ne des­ Mai, 6 August, Minerilor, M. voit să ascundă uncie nere­ candidează şî la actualele ale­
să menţionez că în laminarea principal. „Precizez de la bun; surprins dc noua înfăţişare a stacole care diminuează din curcăm greu noaptea căci nu Sadoveanu, I. L. Caragiale şi guli privind salubritatea. geri — nc-am propus să con­
la toleranţe negative nu se început că şi noi putem lamina acestora. Aici isi ridică fruntea valenţele lui, umbresc eforturi­ «ard becurile de multă vreme. partea de sus a Bârbătenilor. Părerea tovarăşului Victor tinuam acţiunea de amenaja­
porneşte pe Lin teren gol. E- la tolerante negative Şi o vom de beton şi sticlă sute dc blo­ le făcute in această direcţie. A doua zi am revenii în car­ Lucrarea va fi terminată pînă Braşovan în privinţa înlreţine­ re a spaţiilor verzi în jurul
xislâ o bună experienţă în a- face Trebuie să ţinem sea­ curi precum şi alte edificii so- Am ajuns la o atare concluzie tier pentru a afla si alle păreri la sfîrşttul lunii august rii curăţeniei oraşului a fost instituţiilor, dc a ridica în r;>-
eeastă direcţie din anii prece­ ma însă şi de unele inconve­ eial-cullurale menite a face după ce am anchetat citevn ale locatarilor. Deci situaţia din cartierul următoarea: su localul căminului cuh.ural
denţi. De altfel noi am şi în­ niente ce apar pe parcurs. Se mai frumoasă viaţa minerilor sule de cetăţeni, locuitori ai Stana Bucătaru, pavilionul Viscoza III era cunoscută. Ne — Vom încerca să transpor­ din satul Rîu Alb si să-l ler-
treprins unele măsuri în acest ştie că laminarea la toleranţe din cel mai mare bazin car­ oraşelor Petroşani, Lupeni si nr. 1: întrebăm: de ce nu s-au luat tăm la timp gunoiul menajer. minăm pc ccl din Rîul Mic. să
sens. In baza unor calcule şi negative necesită eforturi su­ bonifer al ţării In fiecare an Petrila caic şi-au spus părerea — Ti-e şi frică să umbli mai din vreme măsuri? Intenţia noastră csle ca ce­ canalizăm rîul din comună pc
experimentări practice am a­ plimentare din partea oameni­ stalul nostru alocă sume mari în legătură cu felul cum sc noaptea pc aici. Mergem pc tăţenii să pună gunoiul in vase o lungime de 5 km. Dc ase­
juns la concluzia că în lami­ lor, un consum mai mare de pentru construcţii de locuinţe preocupă organele locale şi bîjbîile. Şi cînd le gîndeşti că mai prezentabile (?!) Progra­ menea vom continua lucrările
norul de profile mijlocii se energie electrică şi de cilindri. şi obiective de interes obştesc alic instituţii din Valea .Jiului i se spune „cartierul luminii"! mul e stabilit zilnic. Fiecare de electrificare a satelor Ză­
poate lamina la toleranţe ne­ — Consideraţi că volumul Cîteva cifre sînt edificatoare de asigurarea confortului, de Intr-adevăr bizară asociaţie. Pelicule sector are cîte o maşină. Dacă voi şi Ruşor. In acelaşi timp
gative o bună parte din otelul cheltuielilor ce lc implică lu­ pentru a ilustra această grijă gospodărirea şi înfrumuseţarea Dar să vedem care e părerea se defectează... Pe linia cură­
lat. dacă se face o reglare a- minarea la toleranţe negative a stalului. In Valea Jiului au localităţilor. organului local at puterii dc ţeniei vom porni acţiuni mari. va începe acţiunea de electri­
tenţâ a calibrelor. Pentru a sti­ nu pot fi rccuperaic prin eco­ fost date în folosinţă aproape Iată o prezentare succintă a stat. Răspunde tovarăşul Emil contrastante In cartierul Aeroport din ficare a ultimelor două sate
mula interesul muncitorilor în nomia dc metal cc sc cîştigă? 1G000 apartamente, 5.800 locuri acestora. Tănasc, preşedintele Comitetu­ Petroşani am înlilnit un aspect din comună : Rîul Mic şi Co-
aplicarea acestei iniţiative am Elena Ciorbca, economist. în cămine, 16.330 mp. spaţii lui executiv al Sfatului popu­ V. ALBU roieştî. Valoarea tuturor lucră­
hotărît ca profilele I 8, 10 şi 12. „Nu. Oricine poate să-şi dea comerciale, 10 şcoli cu cîlc lf> lar al oraşului Petri la. Dorinţa oricărui cetăţean este GH. JURCA rilor va atinge suma de 193.000
care sc vor asimila anul acesta seama că economiile obţinute săli dc clasă, 3 cluburi, o mo­ — I lumi natul a p a r ţ i n e ca strada, cartierul, oraşul în Ici la sfîrsitul anului.
să fie laminate de la începui sini mult mai mari deeît chel­ dernă casă de cultură, Lin spi­ t.R E H. Se poate rezolva, însă care trăieşte să fie cît mai IVIIIICEA CINCORA
la tolerante negative. Unele tuielile In aplicarea cu maxi­ tal. 5 cinematografe,‘o fabrică întuneric nu sînt suficiente fonduri pen­ frumoase, mai curate, mai bine (Continuare in pag. a 2-a) corespondent
modificări aduse actualelor ca­ mum dc eficienţă a acestei i- de produse lactate şi multe al­ tru aceasta. In cartierul „Lu­ întreţinute. Aceasta ar trebui
libre vor permite ca şi profi­ nitialîve consider însă că tre­ tele. S-au executat lucrări dc mini" este nevoie de extinderea să fie şi dorinţa edililor, a
lul 0 50-80 să se laminez.c la buie să acţioneze şi cointeresa­ modernizare a şoselelor, de ur­ în „cartierul iluminatului şi de înlocuirea gospodarilor oraşelor Dar lu­
tolerante cît mai restrînse. rea materială a muncitorilor banizare a oraşelor. becurilor. crurile nu stau peste tot aşa.
Ing. C.hcorghe Matcascu, şe­ Actualul sistem de premiere nu Grija partidului şi statului Oare chiar aşa dc greu e s«ă peni, se aflau cantităţi mari de ACTUALITĂŢI
In plin centrul oraşului Lu­
ful laminorului de profile mîeî. favorizează cu nimic economi­ nostru nu se opreşte aici. In înlocuic.şti nişte becuri?...
.Consider că iniţiativa lamină­ sirea metalului. E susceptibil următorii ani ai cincinalului se Cartierul Viscoza III Lupeni. gunoi răscolit in văzul tuturor
rii Ia toleranţe negative este o dc-a fi îmbunătăţit chiar sis­ vor construi peste 6000 aparta­ Stăm de vorbă cu locatarul dc mai mulţi porci, veniţi nu
acţiune viabilă, cu mare efici­ temul dc salarizare. Muncito­ mente. sc vor execula lucrări Intiniplarea a făcut .să ajun­ Nicolac Hunea, pensionar. Lo­ sc ştie dc unde Toi la Lupeni
entă economică şi ea se poate rii noştri lucrează în regie cu de mare amploare pentru ali­ gem seara într-unul din cartie­ cuieşte în cartier, dc mai mul ţi pc strada 23 August se aflau
aplica şi în laminorul nostru. sistem premial. Această formă mentarea cil apă şi canaliza­ rele oraşului Petiila. Aşezări­ ani: la fiecare poartă fel de fol
Datorită însă numărului mare dc salarizare nu stimulează în rea Văii Jiului, vor fi date în le pluteau in întuneric. Cu greu — Stăm prost cu ilumina­ dc cutii, pline cu gunoi mena­ HUNEDORENE
de profile si tipodimensiuni pe suficientă măsură iniţiativa şi folosinţă complexe comerciale puteai căuta o adresă. Pină la tul. In întregul cartier ard doar jer care aşteptau de mult timp
care lc laminăm este necesară la Petiila şi Vulcan şi altele urmă am înlilnit un miner ca­ cîteva becuri. După cum ve­ să fie ridicate.
luarea mai multor măsuri teh- S. TRUTA Tonte aceste înfăptuiri voi ri­ re tocmai pleca la „şut" deţi, multe sînt sparte, iar al­ — Dc cînd n-a mai ridicat
nico-organizaloi ice. La iniţiati­ dica şi mai mult standardul de — Ce cartier e acesta? tele lipsesc O fi atîl dc greu I.L.L. gunoiul de pe această riului, dc la Staţiunea agri­
va comitetului de partid, con­ (Continuare în pag a 3-a) viaţă al oamenilor muncii. — E cartierul „Lumini". Lo- să se instaleze apărătoare de stradă ? — am intrebat-o pc Intîlnire colă experimentală din
protecţie a becurilor? Ana Tipold. Gcoagiu. Ele se referă la
Am rugat pe tovarăşul Vic­ — La noi gunoiul se ridică cu realizatori ai combaterea eroziunii solu­
tor Braşovan, preşedintele Co­ rar, chiar şi numai o dată pe lui pe terenurile arabile, in
mitetului executiv al Sfatului lună. filmului „Dacii" plantaţiile vitipomicole, pe
CONSUMATORII ASTEAPTA LEGUME I popular al oraşului Lupenj să nite pe străzile Viitorului, M. Ieri seara, la cinematogra­ păşuni şi fineţe.
Aceleaşi aspecte pot fi înlîl-
nc spună ce măsuri
va lua
Expoziţie
9 pentru îmbunătăţirea ilumina­ Sadoveanu, în cartierul Visco­ ful ,.Patria'* din Deva, a a-
tului public.
za MI şi în alte părţi.
B — Chinosc situaţia din car­ Cînd i-am înfăţişat aceste ne­ vLit loc înlîlnirea spectato­ de artă plastică
pe suprafeţe cit mai mari ? 9 tierul Viscoza 111. reguli’. tovarăşul Aurel Bora. rilor cu realizatori ai film u­
lui „Dacii" : regizorul Ser-
TIMPURII— NU JUSTIFICĂRI! De fapt, la această situaţie — Pină la 15 martie. Aş şeful sectorului I.CO. Lupeni giu Nicolaescu, operatorul nedoara s-a deschis duminică
— Cînd va fi lichidată?
La Casa de cultură din Hu­
a sărit ca ars:
consiliul de conducere al coo­ fi
perativei agricole trebuia să vrea să adaug in legătură cu — Cum, la noi aşn ceva? Nu Coslache Ciubotaru şi ingi­ o expoziţie personală de artă
Alexandru Heiescu,
nerul
irece la
reflecteze mai mult. Nu s-a fă­ 6 iluminatul că vom cunosc, feri am fost pe străzi îndrăgitul interpret al lui plastică a pictoriţei amatoare
Legumicultura, una dintre ramurile importante ale agri­ pc 120 mp roşii şi ardei. Ur­ cut ceea ce era necesar nici B Cotyso, fiul lui Dccebal. SolUoy Norberla din cercul
culturii, cunoaşte o continuă dezvoltare. Pentru aprovizio­ mează să continuăm această în privinţa asigurării răsadu­ In cadrul întîlnirii, cei trei dc aru plastică al Combina­
narea populaţiei în tot timpul anului cu cantităţi sporite de lucrare în răsadniţele ce le rilor. Dacă roşiile şi ardeiul cineaşti au vorbit despre a- tului siderurgic Hunedoara.
Sînt expuse 40 de lucrări
legume, Directivele Congresului al IX-lea prevăd creşterea vom amenaja, au fost însămînţate, capitolul tt ceastâ realizare de prestigiu de grafică, tus, laviu şi la-
producţiei, îndeosebi a legumelor timpurii, prin sporirea su­ Din cele relatate s-ar părea pregătirilor nu se încheie aici. a cinematografiei româneşti, viu colorat. Tema acestor lu­
prafeţelor dc sere, de răsadniţe şi prin introducerea în cul­ că la cooperativa agricolă din De ce nu s-au amenajat răsad­ B care a fost primită cu viu crări — rod al unor îndelun­
tură a unui sortiment variat. înfăptuirea acestui obiectiv satul Aurel Vlaicu s-au luat niţe în vederea producerii entuziasm de către spectato­ gate căutări — este variată,
este pc deplin realizabilă şi în regiunea noastră. In produ­ măsuri temeinice pentru ca în verzei şi a castraveţilor tim­ I rii hunedoreni. pornind de la peisajul in­
cerea legumelor, membrii cooperativelor agricole au acu­ acest an să se realizeze veni­ purii ? Iată deci că pentru ob­ In numărul nostru de mîi- dustrial al Hunedoarei, portre­
ţinerea unor recolte de primă I
mulat o experienţă valoroasă iar numeroase unităţi au te­ turi mai mari la unitatea de ne vom publica relatări de tistică şi sfîrşind cu peisaje
renuri situate în luncile nurilor unde se poate practica iri­ suprafaţă. Analizînd îndea­ apariţie, cooperatorii de aici I la întilnirea de ieri. inspirate din frumuseţea deo­
gatul, dispun de cantităţi însemnate de îngrăşăminte ele. proape preocuparea existentă mai au multe de făcut. Se im­ sebită a Munţilor Retezat şi
punea apoi începerea confec­
Cu toate aceste condiţii, trebuie să arătăm că rezultatele în această direcţie, se con­ fi Pentru combaterea pitoreasca Vale a Cernei.
ţionării ghivecelor
nutritive,
înregistrate pe linia producerii, mai cu scamă a legumelor stată însă că ea nu este pe în scopul repicării răsadurilor 1
timpurii, nu sînt pc măsura cerinţelor actuale. măsura posibilităţilor. Din 32 de roşii, a castraveţilor care
In ancheta dc fată nc-ant propus să analizăm felul cum de hectare destinate grădină­ se vor proteja in cîmp cu ma­ fi eroziunii solului Concurs pe teme
se pregăteşte producţia de prima apariţie în cîteva unităţi ritului. numai 5 hectare s-au terial plastic. Dar această lu­
cultivatoare. * Mai bine de 60 la sută din de circulaţie
prevăzut pentru culturi duble crare. se amînâ de pe o zi pe
şi tot 5 hectare pentru roşii, alta. Că preocupările pentru l terenurile pe care le deţin
varză şî castraveţi timpurii. Or, obţinerea unor , recolte timpu­ unităţile agricole din regiu­ Colectivul cinematografului
E necesară mai multă intensificarea producţiei legu­ rii de legume nu sînt satisfă­ fi nea noastră sînt situate în „Steaua roşie" din Brad, în
parte din clc
pantă iar o
micole presupune practicarea cătoare, o dovedeşte si faptul supuse procesului de eroziu­ colaborare cu Miliţia raiona­
preocupare culturilor succesive pe supra­ că tot timpul iernii sera nu a f. ne. In vederea cunoaşterii lă, a organizat duminică, un
concurs gen „Cine ştie, cîşti­
feţe mai mari. La întrebarea:
fost Litilizată.
De cc aveţi prevăzute culturi — Noi ne-am prevăz.ut să I mai temeinice a metodelor gă" pe teme de circulaţie la
— Unitatea noastră, preciza nc-am orientat ca în acest an duble şi respectiv timpurii nu­ cultivăm legume numai pe 19 B de combatere a acestui fe­ care au participat peste 600
tovarăşul Pavel Codreanu, in­ să pregătim mai temeinic pro­ mai pe cîte 5 hectare, tovară­ hectare din care timpurii doar nomen, Consiliul agricol re­ de localnici. Bine organizată,
gional a organizat, începînd
giner la cooperativa agricolă ducţia. Din toamnă am plan­ şul Codreanu ne-a răspuns : pe un hectar, ne informa tova­ I de luni, cursuri de instruire completată cu filmele docu­
mentare
răspîntie" şi
„La
din satul Aurel VJaicu, are o tat 3 hectare cu ceapă pe care ..Aşa am primit cifrele de la răşul Eugen Lăzărescu, ingi­ la care participă specialiştii
„Accidentul
nu e accident"
tradiţie în ce priveşte cultiva­ o valorificăm la începutul lu­ consiliu) agricol raional'*. Se ner la cooperativa agricolă V din cooperativele agricole. precum şî cu discuţii la care
rea legumelor. Anul trecut nii mai. iar pe alte 2 hectare vede deci cît dc îngust sînt din Romos. Pînă acum am a­ g Expunerile sînt făcute de că­ şi-au dat concursul medici şi
însă, ca a fost infirmată. Dc am însâmlnţiil spanac. Dvipă privite lucrurile. Cum sc pot sigurat seminţele si am înce­ tre ingineri de la Consiliul lucrători ni miliţiei, întilnirea
ce? Pentru că din cei 420 000 eliberarea terenului, cultivăm spori veniturile obţinute de pe put să aranjăm gunoiul de B din sala cinematografului
lei prevăzuţi să-i obţinem din alte legume mai tardive. In ve­ fiecare hectar cultivat cu le­ grajd în platforme de preîn- agrîcol regional, Direcţia re­ „Steaua roşie" a avut un pro­
A. POTOPEA B
ramura legumicolă, am reali­ derea asigurării răsadurilor gume dacă nu există suficient gională de îmbunătăţiri fun­ fund ecou în rîndul partici­
zat doar 190.000 lei. In vede­ necesare pentru legumele tim­ interes pentru practicarea cul­ ciare şi organizarea terito­ panţilor.
rea înlăturării deficienţelor, purii, am insâmînţat în sere turilor timpurii şi succesive (Continuare Io pag. a 3-a) I Gondole Ia Petiila.