Page 10 - Drumul_socialismului_1967_03

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3785

D IN T A R A execuţie a construcţiilor pen­
lru începerea exploatării. Lu­
crările vor începe in trimes­
trul al doilea al acestui an.

Vagoane siderurgice
In matematică, ca în oricare ţimi, ci le-au arătat cuin se făcut pe bază de exerciţii cu
altă ştiinţă, apar mereu lu­ stabileşte şi raportul de egali­ numere, apoi s-a trecut la ge­ Prima turbină cu precizie se daloresc soluţiilor Metalurgişlii Uzinei „Progre­
tehnice aplicate în construcţia
cruri noi, care au o mai mare tate dintre ele, folosind ope­ neralizare. Cu această ocazie, sul" din Brăila au introdus in
actualitate clecît cele vechi. raţia de corespondenţă pe care s-a făcut şi o deosebire între aburi de 12 MW turbinei. La acţionarea prin­ fabricaţie, după proiecte româ­
cipalelor reglaje ale turboa-
Din cuprinsul diferitelor ma­ ei o vor întîlni şi în clasele simbolul reuniunii şi cel al a­ gregatului, de pildă, au fost neşti, două tipuri noi de va­
nuale şcolare sau cursuri uni­ mai mari în alte împrejurări. dunării. goane siderurgice de 140 şi 1G0
versitare ne putem da seama Ţinînd seama de faptul că, Introducerea capitolului „No­ La Uzina constructoare de introduse transmisii hidrauli­ tone destinate Combinatului de
cum, în decursul timpului, a­ pe măsură ce elevii cresc, se ţiuni elementare de teoria maşini din Reşiţa au fost ter­ ce în locul angrenajelor cu roţi la Galaţi Noile vagoane se
dinţate.
numite ramuri noi ale mate­ lărgesc şi cunoştinţele referi­ mulţimilor" impune o meto­ minate probele tehnologice de După terminarea verificări­ deosebesc de tipurile fabricate
maticii au pătruns în învâţâ- toare la teoria mulţimilor, dă nouă de predare şl in do­ funcţionare pe ştand, ale pri­ pînă în prezent prin modul de
funcţionare,
lor tehnice de
mînt ca obiecte de studiu profesorii au acordat o aten­ meniul geometriei. Pentru a mei turbine cu aburi de 12 turbina şi celelalte subansani- îmbinare a virolelor (partea
Pe lingă noţiunile funda­ ţie deosebită introducerii realiza acest lucru, profesorii M\v, executată în întregime
mentale din domeniul mate­ noilor noţiuni, ca de exemplu, din şcoala noastră au proce­ după proiecte proprii şi desti­ ble şi piese necesare montaju­ metalică a corpului), care sint
lui. au fost livrate beneficia­
maticii clasice, manualele cu­ cele legate de compararea dat astfel : ci au plecat de la nată echipării centralei elec­ rului. complet sudate, ca si prin for­
prind noţiuni de teoria mul­ mulţimilor, relaţii între mul­ ideea că figura geometrică, în trice a Combinatului de lurtie ma şi robusteţea lor, asemă­
ţimilor, noţiunile algebrice de ţimi, operaţii cu mulţimi etc., ultima analjză, este o m ulţi­ şi celuloză de la Suceava. E- nătoare unor chesoane corn
grup, corp, Inel şi, in liceul de folosind tablouri, schiţe şi mai me de puncte. Pe de altă par­ xainenul la care a fost supusă pacte.
12 ani, sint prevă­ te, se inlîlriesc de­ turbina a arătat că toţi para­ Doiomită şi calcar
zute calculul pro­ seori cazuri unde metri ei funcţionali sint supe­
babilităţilor şi sta­ esle vorba dc in­ riori celor, prevăzuţi iniţial. în Dobrogea
tistica matematică tersecţia unei drep- Trepidaţiile — măsurate in Pentru mai buna
Procesul de mo­ OPINII DESPRE 1e cu un plan, in­ microni — au fost cu mult sub CONSTANŢA. — In nordul deservire a
limita admisă, iar zgomotele
dernizare a mate­ tersecţia a două Dobrogei, din ndîncurile dea­
maticii se referă drepte, o dreaptă „Am plecat cu coasă nouă". Solistă; Grozav Marioara de mecanice, aproape impercepti­ lurilor Mahmudiel, colectivul
nu numai la conţi­ conţinută intr-un la căminul cultural din Doştat, bile. Aceste performanţe de de cercetători al întreprinde­ populaţiei cu mobilă
nut, prin introdu­ MODERNIZAREA plan, o dreaptă ca­ rii geologice de explorări
cerea unor teme re aparţine unui Tulcea a descoperit noi zăcă­ In scopul deservirii mal bune
noi pentru studiu, plan, un punct ca­ minte de calcar şl doiomită a populaţiei cu mobilă, în ora­
ci şi la o nouă me­ re aparţine unei de calităţi superioare. După şele Bucureşti, Iaşi, Tg. Mureş
todică de predare, PREDĂRII drepte sau unui In vederea reluării aprecierile specialiştilor, zăcă­ şi Suceava se experimentează,
care are drept plan ele. Prin ur­ mintele de aici vor putea asi­ in acest semestru, sistemul des­
mare, relaţiile de
scop transforma­ aparenţă, intersec­ gura aprovizionarea Combina­ facerii garniturilor de mobilă
rea elevului din- MATEMATICII ţie, Incluziune din tului siderurgic de la Galaţi către populaţie direct de la u-
nitâţlle de industrie locală, ca­
tr-un factor pasiv, geometrie sint cele In curînd va începe returul campionatului cu asemenea minereuri pe re le produc.
în unul activ, ridi- î n t i l n i t e şl în timp de circa 200 de ani. Totodată, penlru satisfacerea
cînd munca de teoria mulţimilor, campionatului regional de fot­ In prezent se lucrează la cerinţelor cumpărătorilor, sfa­
bal. Echipele şi spectatorii aş­
transmitere a cunoştinţelor pe ales numeroase exerciţii pen­ şi se pot nota intr-o formu­ turile populare, care au in sub­
o treaptă nouă, impusă de ni­ tru a fi cit mai bine înţelese lare mai concisă In felul a­ teaptă cu nerăbdare să se re- regional de fofrflal întocmirea studiului tehnico- ordine unităţi de acest fel, vor
velul cerinţelor actuale de elevi şi pentru a avea o re­ cesta se cîştigă timp şi se dă întilnească pe stadioane. economic de valorificare a a- organiza, începînd din acest
In Liceul pedagogic din prezentare cit mai clară a no­ posibilitate enunţării mai ri­ Dat fiind timpul scurt care ceslor bogăţii, precum şi Ia semestru, centre în care se vor
Deva, procesul de moderniza­ ţiunilor predate. Studiul noi­ guroase şi mai clare a raţio­ a mai rămas pînă la începerea oficiale pe aceste baze (exem­ indisciplină, comisia regiona­ proiectul de ansamblu şi de executa Ia comandă diferite ti­
re a predării matematicii se lor cunoştinţe introduse a dat namentelor pe tablă. campionatului, secţiile de fot­ ple de acest gen sint terenuri­ lă va lua măsurile necesare, puri de mobilă.
desfăşoară în toate clasele, po­ loc la noi operaţiuni cu sem­ Pentru introducerea elemen­ bal trebuie să acorde o mare le din Ghelar, Aninoasa, Pe- conform regulamentului.
trivit gradului de dezvoltare ne şi simboluri diferite de cele telor din teoria mulţimilor, u­ atenţie pregătirii echipelor prin 1 rila. Haţeg) Returul campionatului re­
crearea celor mai bune con­
intelectuală a elevilor. De e­ cunoscute mai înainte. nele discipline matematice cer Comisia regională va ve­ gional de fotbal va începe la
xemplu, Ia clasele I—IV, no­ Urmărind cu perseverenţă o pregătire temeinică din par­ diţii. începerea campionatului ghea ca secţiile de fotbal să 26 martie a.c. Meciurile senio­
echipele
trebuie să găsească
ţiunea de kilogram se predă formarea unei gîndiri matema­ tea profesorului şi găsirea de organizeze jocurile in cele rilor v®r avea loc la orele 11, iiilsfyfnraeiivogisîră liber
in aşa fel incit elevii să înţe­ tice la elevi, cadrele didactice procedee noi pentru a se face bine pregătite din punct de mai bune condiţiuni, să ia po­ iar cele ale juniorilor la orele
leagă că kilogramul măsoară din şcoala noastră au acordat înţeles de către elevi. De e­ vedere fizic, tehnic. tactic. ziţie faţă de incidentele petre­ 13. Orice modificare în pro­
masa corpurilor, adică canli- o atenţie deosebită dezvoltării xemplu, algebra pentru clasa Fiecare din ele trebuie să aibă cute pe terenurile de sport. gramul de desfăşurare va fi
latea de substanţă conţinută capacităţii elevilor de a mînui a X-a reală ridică multe pro­ \ln număr de 7-8 jocuri de ve­ Se atrage atenţia echipelor cerută înainte cu 15 zile de
intr-un corp, şi nu greutatea simbolurile şi figurile ca nişte bleme de studiu pentru meto­ rificare cu diferiţi parteneri recidiviste că la repetarea ne- data disputării meciului res­ Vineri 2martie 1967
lui. Prezentarea, în felul aces­ abstracţii ce reprezintă pro­ dica predării numerelor com­ Concomitent cu aceasta, in prezentărilor sau a actelor dc pectiv.
ta, a noţiunii de kilogram co­ prietăţi esenţiale unor mul­ centrul preocupărilor esle ne­
respunde cu ceea ce vor învă­ ţimi de elemente. Pentru a plexe a analizei combinatorii cesar să stea şi pregătirea e­
chipelor de juniori, care in se­
ţa ei mai tîrziu la fizică in realiza acest lucru, au căutat etc. zonul trecut nu s-au bucurat Programul returului
clasele mai mari. mai intîi să-i facă pe elevi să Din cele arătate mai sus re­ de prea mare atenţie.
învăţătorii de la aplicaţie înţeleagă deosebirea între fo­ zultă că procesul modernizării Secţiile de fotbal au dato­ ETAPA X XIV-A, 26 MARTIE rul Aninoasa ; I.G.O. Deva —
se străduiesc să găsească no; losirea unor semne după anu­ predării matematicilor în şcoa­ ria să grăbească amenajarea Aurul Brad — I.G.O. Deva; Minerul Vulcan ; Ştiinţa Pe­ DEVA: Dacii (cinematograful „Patria"); Dacii („Ar­
forme de muncă prin care să mite reguli şi cea a simbo­ lă cere din partea fiecărui pro­ bazelor sportive pe care se Ştiinţa Petroşani — Voinţa troşani — Minerul Teliuc; ta"); SIMERIA: Albă ca zăpada şi cei 7 saltimbanci;
familiarizeze pe copii cu un lurilor care dau posibilitatea desfăşoară jocurile, astfel ca Ilîa ; Constructorul Hunedoa­ Constructorul Hunedoara — HUNEDOARA: Un şoarece printre bărbaţi („Siderur-
limbaj legat de noţiunile ele­ reprezentării mai concise a u­ fesor o preocupare mai mare acestea să îndeplinească toa­ ra — Textila Sebeş ; Unirea Minerul Ghelar ; Unirea Alba gistul") ; Dimineţile unul băiat cuminte („Flacăra") ;
mentare din teoria mulţimilor nor operaţii. pentru cercetarea metodico- te condiţiile cerute de regula­ Alba — Dacia Orăştie ; Pa- — Parîngul Lonea. Complotul ambasadorilor („Constructorul"); TELIUC:
De exemplu, predînd numărul De exemplu, luînd mulţimi şliinţifică, legată aproape de ment (să aibă dimensiunile ringul Lonea — C.E.R. Sime- Procesul dc la Niirnbcrg seriile r şi II; PETROŞANI :
patru, pentru a avea o repre­ care folosesc semne diferite toate capitolele din matemati­ regulamentare, să fie gazona- ria ; Minerul Ghelar — Mine­ ETAPA A XXI-A, 14 M AI Cimaron („7 Noiembrie"); Laguna dorinţelor („Republi­
ca"); LUPENI: Feriţl-vă automobilul („Cultural"); LO­
zentare clară a mărimii aces­ dar aceleaşi numere, s-a cău­ că, in scopul îmbunătăţirii şi te şi perfect nivelate, împrej­ rul Aninoasa ; Minerul Te- Unirea Alba — Aurul Brad; NEA; Duminică In New York („7 Noiembrie"); Tunelul —
tui număr, elevii* au fost puşi tat să se explice deosebirea inai mult a muncii sale la ca­ muite cu gard de sirmă, să liuc — Minerul Vulcan. Parîngul Lonea — Construc­ In completare: Lucrările Consfătuirii lucrătorilor con­
dintre ele pe baza regulilor aibă vestiare penlru echipe şi torul Hunedoara ; Minerul structori dc maşini („Minerul"); VULCAN: Fifi înari­
să deseneze mulţimi de patru tedră.
si a exerciţiilor pentru înţele­ arbitri, instalaţii sanitare şi de ETAPA A XV-A, 2 APRILIE Ghelar — Ştiinţa Petroşani ; patul; CRIV1DIA: Ccapacv; ANINOASA: Vaninn Va-
liniuţe, de patru puncte, de gerea deplină a cunoştinţelor apă etc). Dacă un teren nu vn Minerul Teliuc — Aurul Minerul Teliuc — I.G.O. Deva; nini; ORĂŞTIE: Warloclc („Patria"); Judcx („Flacăra"):
patru cerculeţe etc. învăţăto­ ce trebuie însuşite. Simbolu­ Profesor emerit îndeplini condiţiile arătate, co- Brad ; Minerul Vulcan — Mi­ Minerul Vulcan — Voinţa Ilia; ALBA IULTA: Fantomele sc grăbesc („Victoria"); Bă­
regională nu va omolo-
rii nu s-au mulţumit numai rile pentru reuniune şi pentru GH A. CHITEI II misia r nerul Ghelar; Minerul Ani­ Minerul Aninoasa — Textila ieţii dc In tonomnt („23 August"); ZLATNA: Cele douii
noasa —-
Parîngul
cu faptul că elevii au reuşit intersecţie reprezintă opera­ directorul Liceului ga şi r nu va programa jocuri C.F.R. Simeria — Ixrnea ; Sebeş ; C.F.R. Simeria — Da­ orfeline — In completare: Arsura; TEIUŞ: Moneda an­
Unirea
cia Orăştie.
tică; SEBEŞ: llai, Franţa! — In completare: Fotbal
să deseneze două snu trei mul­ ţii concise. Predarea lor s-a pedagogic Deva Hkssraaa Alba ; Dacia Orăştie — Con­ Roniânia-Portugalia („Sebeşul"); Golgota („Progresul");
structorul Hunedoara ; Texti­ ETAPA A X X II-A , 21 MAI APOLDUL DE SUS: Fnnfan In Tulipe; BRAD: Vremea
la Sebeş — Ştiinţa Petroşani; Aurul Brad — C.F.R Sime­ zăpezilor; HAŢEG: Fnntomas se dezlănţuie ILIA: Tfl-
O nouă formă Voinţa Ilia — I.G.O. Deva. ria ; Dacia Orăştie — Minerul umful lui Robin Ilood.
Aninoasa ; Textila Sebeş —
ICTAPA A XVI-A, 0 APRILIE Minerul Vulcan ; Voinţa Ilia Spectacole
Aurul Brad — Voinţa Ilia ;
Invăţămîntul profesional seral Ştiinţa Petroşani — Dacia — Minerul Minerul Ghelar ;
I.G.O.
Teliuc ;
I G.O. Deva — Textila Sebeş;
Deva —
HUNEDOARA: „Mărioarâ de la Gorj", concert susţi­
Orăştie ; Constructorul Hune­ Ştiinţa Petroşani — Parîngul nut de orchestra de inuzîeâ populară „Taraful Gorju-
Constructorul Hune­
Ixmea ;
doara — C.F.R. Simeria ; Uni­ doara — Unirea Alba luin din Tg. Jiu.
Dezvoltarea puternică, mul­ nală serală a Grupului şcolar rezullale bune. Printr-o lăuda­ pului şcolar al Uzinei meca rea Alba — Minerul Aninoa­
tilaterală, a economici noastre, al Combinatului siderurgic bilă străduinţă, clase ca ID. nice din Cugir Cei 57 de elevi sa ; Parîngul Lonea — Mine­ ETAPA A X X III-A , 28 MAI HA rAU; „Omul care a văzut moartea", spectacol
impune pregătirea unui număr Hunedoara. Studiul este, de şi I.F. au avui un procent fru ­ au o frecvenţă bună la cursuri rul Vulcan ; Minerul Ghelar Constructorul Hunedoara — dramatic prezentat de colectivul Teatrului dc stat „Va­
tot mai mare de cadre califica­ fapt, o' continuare a activităţii mos de promovabililale, dove­ şi au obţinut rezultate bune — Minerul Teliuc lea Jiului" Petroşani.
Aurul Brad ; Unirea Alba —
te. Pentru a răspunde acestei lor productive, inlrucit la lo­ dind însuşirea corespunzătoa­ la studiu. Acelaşi lucru se Ştiinţa Petroşani ; Parîngul
cerinţe, au fost create posibi­ cul de muncă execută opera­ re a cunoştinţelor. ponte spune şi despre clasele ETAPA A XVII-A, Lonea — I.G.O. Deva ; Mine­ m m
lităţi largi de calificare prin ţiuni din cadrul meseriei în Există însă unele greutăţi in de zidari ale Şcolii profesiona­ 16 APRILIE rul Ghelar — Voinţa Ilia ;
şcoli in cele mal diverse spe­ căit? se specializează prin privinţa frecvenţei. De exem­ le de construcţii din Alba Iu Minerul Ghelar — Aurul Minerul Teliuc — Textila
cialităţi. scoală. La terminarea cursu­ plu, întreprinderea de monta­ ha. Aici însă, conducerea şan­ Prad ; Minerul Teliuc — Pa- Sebeş; Minerul Vulcan — Da­ PROGRAMUL I: 5;0G Program muzical de diminea­
In cadrul acestora, un loc rilor, elevii seralişti vor obţi­ je şi instalaţii automatizate a tierului TR.C.H. ar inai avea rîngul Lonea ; Minerul Vul­ ţă; G,15 Actualitatea agrară: Specialiştii recomandă: în­
de seamă il ocupă noua formă ne calificarea în mesei iile : trimis pentru şcolarizare pa­ ceva de făcut in privinţa asi­ can — Unirea Alba ; Minerul cia Orăştie; Minerul Aninoa­ grijirea diferenţiată a semănăturilor dc toamnă. Scurtă
sa — C.F.R. Simeria
de studiu introdusă în acest lăcătuşi mecanici de întreţine­ tru elevi, obligîndu-se să le gurării condiţiilor de lucru e- Aninoasa — Constructorul lecţie dc agricultură aplicată; 6,45 Emisiune pentru pio­
an — învăţflmîntu! profesio­ re şi reparaţii în siderurgie, e- asigure condiţiile necesare. In ievilor seralişti. In iarna a- Hunedoara ; C.F.R. Simeria — ETAPA A XXIV-A, 4 IUNIE nieri; 7.30 „Viaţa-i a mea" — muzică usoaru; 8,25 Mo­
nal seral. Ea oferă posibili­ lech icieni montatori-depnna- prezent, insă, numai un singur ceasla, pe un frig de minus 20 Ştiinţa Petroşani ; Dacia Orâş- ment poetic — interpretat de Ion Petrachc: 8,30 La mi­
tatea muncitorilor ca, paralel lori de instalaţii automatizate, elev frecventează cursurile. In de grade, în timp ce toţi mun­ tie — I.G.O. Deva ; Textila Aurul Brad — Minerul Ani­ crofon. melodia preferată; 9,30 Sfatul medicului: Mala­
cu activitatea productivă, să strungari şi instalatori lehni- privinţa elevului Hodoş Gheor- citorii lucrau la interioare, e­ Sebeş — Voinţa Ilia noasa ; C.F.R. Simeria — M i­ diile sezoniere şi sarcina; 10,15 „Riule ce curgi la vale"
se califice intr-o meserie. co-sanitari. ghe, aceeaşi întreprindere a levilor de la seral li s-au dat nerul Vulcan ; Dada Orăştie — emisiune de folclor; 10,30 Emisiune muzicală pentru
Peste 180 de muncitori, ti­ Deşi cursurile au început cerut să fie retras de la cursu­ lucrări în afara blocurilor ETAPA A XVIII-A, — Minerul Teliuc; Textila şcolari: Căsuţa poştală muzicală; 1L.20 Meridiane — a-
neri şi vîrstnici, din diferite de-abia în luna decembrie, iar rile şcolii profesionale serale După opt ore de muncă pe un 23 APRILIE Sebeş — Minerul Ghelar; gcudă culturală: Cibernetica — un nou umanism? Fol­
întreprinderi din Hunedoara, volumul de cunoştinţe ce tre­ inlrucit va fi trimis la... un frig straşnic, capacitatea de Aurul Brad — Textila Sebeş; Voinţa Ilia — Parîngul Lonea; clor eschimos. Parisul văzut de poeţii săi; 11.35 Cinlâ
se îndreaptă, după terminarea buia asimilat fiind destul de curs de scurtă durată. învăţătură scade. Voinţa Ilia — Dacia Orăştie ; I G.O Deva — Unirea Alba ; trio Alpin; 12,30 „Partidul, conştiinţa patriei" — pro­
lucrului, spre şcoala profesio­ marc, totuşi elevii au obţinu' iLa Petroşani, in cadrul Gru­ ☆ I.G.O. Deva — C.F.R. Simeria ; Ştiinţa Petroşani — Construc­ gram de cînteoe: 1.3.30 Inlîlnire cu melodia populară şi
pului şcolar minier al Combi­ Invăţămîntul profesional se­ Ştiinţa Petroşani — Minerul torul Hunedoara. interpretul preferat; 15,00 Din muzica popoarelor; 16,30
natului carbonifer „Valea Jiu­ ral din regiunea noastră esle Aninoasa ; Constructorul Hu­ O poveste pentru voi, copii: „Bulgăre de stea" de Victor
lui", funcţionează două clase la început de drum. El a fost nedoara — Minerul Vulcan ; ETAPA A XXV-A, 11 IUNIE Frunză; 1G.50 Studioul tînâruhii interpret: cvartetul de
ale şcolii profesionale serale îmbrăţişat cu dragoste de că­ Unirea Alba — Minerul Te­ Ştiinţa Petroşani — Aurul coarde „Cantabile"; 17.10 In slujba patriei; 18,03 In
în care muncitorii se califică tre zeci de muncitori din di­ liuc ; Parîngul .Lonea — Mi­ Brad ; Constructorul Hune­ jurul globului; 18,40 Radiosinipozion. Invăţămîntul su­
pentru meseriile de strungari ferite 'întreprinderi, datorită nerul Ghelar. doara — I.G.O. Deva ; Unirea perior şi progresul tehnîco-ştiinţific; 19,00 O melodie
şi lăcătuşi. Aici cursurile au avantajelor deosebite pe care Alba — Voinţa Mia ; Parîngul pe adresa dumneavoastră; 19.30 Melodia zilei: „Tine­
început la o dată mai recentă le creează. Printr-o colaborare ETATA A XIX-A, f/Onea — Textila Sebeş; Mi­ reţe" de Temislocle Popa: 21,05 Atenţiune, părinţi!;
(5 ianuarie) şi nu se pot for­ mai intensă dintre noile şcoli ao APRILIE nerul Ghelar — Dacia Orăştie; 22,20 Viaţa dc concert a Capitalei: fragmente (lin reci­
mula încă aprecieri şl conclu­ şi întreprinderile care reco­ Parîngul Lonea — Aurul Minerul Teliuc — C.F.R Sime­ talul de arii şi lieduri susţinut dc Viorica Cortcz-Gu-
zii. Pină în prezent, frecventa mandă elevii, vor fi lichidate Brad ; Minerul Ghelar — Uni­ ria ; Minerul Vulcan — Mine­ guianu şi Vasilc Mailinoiu — laureaţi ai concursurilor
elevilor recrutaţi din uzina de şi greutăţile care s-au ivit sau rea Alba ; Minerul Teliuc — rul Aninoasa. internaţionale; 22,55 Clasici ai muzicii româneşti: Ion
reparat utilaj minier şi din se vor ivi pe parcurs. Constructorul Hunedoara ; Mi­ Vidu; 23 10 Melodii in noapte — muzică uşoară.
exploatările miniere ale Văii Şantierele şi întreprinderile nerul Vulcan — Ştiinţa Pe­ ETAPA A XXVI-A, 18 IUNIE PROGRAMUL II: 7.45 Pagini din operele româneşti;
Jiului, este corespunzătoare şi industriale, din regiune, tre­ troşani ; Minerul Aninoasa — Aurul Brad — Minerul Vul­ 8.30 Muzică populară din Oltenia; 9.03 Program inter­
interesul pentru studiu este buie să dea dovadă de mai I G.O. Deva ; C.F.R Simeria can ; Minerul Aninoasa — M i­ pretat de orchestra simfonică a Filarmonicii ele stal
„Banalul" din Timişoara; 9,45 „Tinereţea are cuvînlul"
cel aşleplat. Se impune insă inult interes, să folosească in — Voinţa Ilia ; Dacia Orăştie nerul Teliuc ; C F.R. Simeria — muzică uşoară; 10,05 Teatru radiofonic; „N-a fost în
Lucrările practice de laborator contribuie în mare mă­ un efort care să umple golul mai mare măsură posibilităţi­ — Textila Sebeş — Minerul Ghelar ; Dacia zadar". Dramatizare de Al. Mirodan, după romanul lui
sură la consolidarea cunoştinţelor teoretice ale elevilor. creat prin înlîrzierea începe­ le pe care această nouă formă Orăştie — Parîngul /Lonea ; Al. Sipeioo: 11,08 Interpreţi din trecut ai muzicii popu­
In fotografie: profesorul Liviu Tit Mîzgan, de la Liceul rii cursurilor. de studiu le oferă pentru satis­ ETAPA A XX-A, 7 MAI Textila Sebeş — Unirea Alba; lare: violonistul Ion Matache; 11,25 Program de lie­
„Aurel Vlaicu" din Orăştie, efectuează, împreună cu elevii Tot două clase, cu acelaşi facerea necesităţilor, din ce în Aurul Brad — Dacia Orâş- Voinţa Ilia — Constructorul duri; 12,10 Ritmurile cincinalului; 12.30 Selecţiuni din
clasei a X-a B reală, experienţe demonstrative Ia o lecţie profil (strungari si lăcătuşi), ce mai mari, de cadre califi­ tie ; Textila Sebeş — C.F.R. Hunedoara ; I.G.O. Deva — „Estrada duminicală": Autograf muzical, II. Mălincanu;
de chimie. au luat fiinţă în cadrul Gru­ cate. T. ISTRATE Simeria ; Voinţa Ilia — Mine- Ştiinţa Petroşani. 13,45 Valsuri celebre; 14,00 Concert de prinz; 15,30 Ine-
luş-învîrtecuş; 15,45 Cintă Maria Lătăretu şi Traian
■ ■ r iO E Lâscuţ-Făgărâşanu; 16,15 Sfatul medicului: Maladiile
sezoniere şi sarcina; 17,10 Recital dc harpă: Liana
Pasquali; 17,40 Coordonate culturale: „In fiecare sat o
dus aminte ? E un sortiment Din economiile
Dispărut In acelaşi local, funcţionează chiar dacă ea n-a mai dat nici Simeria Ei, vedeţi că v-aţi a­ scenă, pc fiecare scenă satul"; 18,35 Prelucrări de fol­
un scinn de viaţă de cînd m-a
acum magazinul cooperativei
de consum. Profilind de fap­ părăsit. Vă rog din suflet s-o nou ăl fabricii din localitate. clor; 19,30 Noapte bună, copii: „Comoara"; 19,50 Scară
tul că geamurile şi uşile fos­ căutaţi. Mi-a spus cineva că Relcla, după cum ne-a infor­ de operă: „Flautul fermecat" dc Mozart (actul I); în
fără urmă tei sale prăvălii nu erau asi­ se află la Hunedoara". mat conducerea acestei fa­ altora pauză: Carnet plastic; Tendinţe in arta plastică româ­
gurate, Ic-a spart de mai mul­ Orfeanele de miliţie au între­ brici, este simplă. Se ia făina nească contemporană; Muzeu?, factor important în râs-
te ori şi şî-a însuşit alimente, prins cercetări şi au identifi­ şi se toarnă în recipientul de 7.000 de lei sint bani fru­ pindirca culturii; 21,15 Seară de operă: „Flautul ferme­
Elevul llenţ losif, din clasa băuturi, stofe şi alte mărfuri. cat-o pe mama fugară. Ea se moşi. Cu ci poţi să-ţi cum­ cat" de Mozart (actul al Il-lea): 24,00 Concert nocturn
a V lII-a B a Şcolii generale Primul bilanţ (al furturilor): numeşte acum (s-a căsătorit amestecat. Se pune apoi apă Buletine de ştiri şi radiojurnale; 5,00; 6,00; 7,00; 10,00;
Ui. Petru Groza din Deva, n-a 7.500 lei Al doilea încă nu intre timp), Balcan Eleonora, călduţă, sare şi drojdie. Se a- peri multe lucruri. Aşa s-a 12,00; 14.00; 16,00; 18,00; 22,00; 23,52 (programul I); 7,30;
gîndit şi IJie Emil din Zam.
mai dat pe-acasă şi nici pc )n s-a încheiat Socotelile le face locuieşte în Hunedoara, pe meslecă bine, apoi se lasă să fost casier al agenţiei CEC. 0.00; 13,00; 15,00; 17.00; 19,00; 23,00; 0,57 (programul If).
şcoală de mai bine de două tribunalul din Haţeg. strada Cerbului nr. 5, şi lu­ crească După ce a crescut se Dar cum să facă rost de ci ?
săplâniîni. El locuia în satul crează ca funcţionară la I.G.O. S-a gindil mult şi „ideea sal­
Păuliş şi făcea in fiecare zi Chemată în faţa organelor frâmînlă. După frămîntare se vatoare" i-a venit. Oamenii
naveta. Se presupune că a dis­ Suflet de stat, a recunoscut că şi-a presară deasupra cuie. Cuie depun bani ? Depun ! Trebuie
părut in timpul călătoriei. Pă­ abandonat fiul A făcul-o, zice de 2-3 sau 4 ţoii. Mai mari nu. trecuţi in libret ? Trebuie ! 18,00 Pentru cej mici „ABC... De ce*?; 18,25 Pentru
rinţii, profund îngrijoraţi, il ea, pentru că bunicii aveau La nevoie şi după gust, se pot Dar pe fişa de evidenţă ? Tre­ tinerelul şcolar: „România pitorească 1067"; 18.50 Publi­
citate; 19.00 Telejurnalul de seară; 19,20 Buletinul cir­
ceva despre soarta lui Henţ de „mamă stare bună şi-l puteau între­ adăuga aşchii de la ascuţitul buie înregistraţi şi acolo. De­ culaţiei rutiere; 19,30 Sâptămîna; 20,30 Reflector; 20,45
o i i
caută peste tot Cei care ştiu
ţine. Ce „suflet nobil",
de
losif sint rugaţi să anunţe re. mamă ? ! S-a angajat însă creionului, bucăţele de cără­ punătorul însă nu vede aceas­ Avanpremieră; 21,00 Teleglob: Tanganica; 21,30 Pre­
tă operaţie. Ei ? Tocmai acest
dacţia sau pe părinţii aces­ să-şi ajute fiul. Cine ştie, poa­ midă cu o granulaţie intre „ei" i-a adus lui Ilie Emil cei mieră la teatrul dc operă şi balet: opera "Lohengrin"
tuia din Păuliş. Comandantul miliţiei din le că o coardă, undeva in ini­ 0,5—1,5 mm şî alte asemenea... 7.000 de lei. In libret consem­ de Wagncr: 22,00 Telejurnalul de noapte; 22,10 Cam­
Hunedoara a primit o scrisoa­ mă, mai vibrează. delicatese. na depunerea, dar pe fişa de pionatul mondial de patinaj artistic. (Exerciţii libere
bărbaţi) Transmisiune de la Viena; 24,00 închiderea e-
re. Era expediată de copilul evidenţă, ba. Asta, bineînţe­ mîsiunii
Aluatul astfel pregătit
se
Spărgătorul Hurezeanu Gr. Sabin, din co­ lasă să mai crcască puţin, a­ les pînă cînd organele de con­
muna Stejaru. raionul Gilort.
trol i-au pus mina în ceafă :
Cu mina tremurîndă. copilul Pline poi, tăiat în bucăţi de 1 sau „Opreşle-le hoţule !". Curtrva li vremea
Să nu credeţi cumva că e cerea ajutorul organelor de 2 kg, se bagă la cuptor. Piinea Şi de atunci, casierul ne­
vorba de un spărgător de cinstit s-a oprit. S-a oprit pen­
gheaţă. Nu ! E un spărgător stat să-şi găsească marna. cu armătură cu armătură, bine rumenită, tru 4 ani ., la penitenciar. PENTRU 24 ORE
de geamuri Şi uşi Se numeş­ „Ain fost părăsit de mama se recomandă celor bolnavi de Vreme nestabilă, cu cerul temporar noros. Izolat vor
te Şufană Ioan şi a avut pînă mea cînd aveam G luni. M-a dinţi. Fabrica din Simeria ga­ Rubrică redactată dc cădea averse de ploaie. Vîntul va sufla moderat, cu in­
nu de mult domiciliul stabil crescut bunica. Acum insă, bu­ rantează vindecarea definiti­ OII. PA VEL tensificări temporare din vest şi nord-vest Tempera­
in salul Ruşor, comuna Riu Nu ştiţi cum arată o pîine vă. Dinţii astfel scoşi, nu vor cu sprijinul colaboratori­ tura — în uşoară scădere, ziua va fi cuprinsă intre 8
Alb, raionul Haţeg Cîndva a nica a murit şi-am rămas sin­ cu armătură ? la gîndili-vă lor şi al corespondenţilor şi 13 grade, iar noaptea intre —2 şi -f3 grade.
fost proprietarul unei prăvălii gur. Eu o iubesc pe mama, bine. Mai ales cetăţenii din mai durea niciodată. voluntari