Page 11 - Drumul_socialismului_1967_03

DRUMUL SOCIALISMULUI ftr; 3 ^ 5 |e PAGINA A 3-A

IN SPRIJINUL ACTIVITĂŢI! DE CE NU-ŞI REALIZEAZĂ ÎN EDITURA POLITICĂ

CURSANŢILOR LOUIS C. D. JOOS
TOATE SRIGĂZILE Scurtă istorie

DIN iNVĂTĂMINTUL

SARCINILE DE PLAN ? a Africii negre

DE PARTID
In primele două luni ale a­ există lemn uscat, dar pentru mal sus ne-au vorbit maî mulţi Urmărind istoria frămîntfltă
nului, minerii din Lupeni au a nu strica stivele, depozitul mineri. Din relatările lor am şi captivantă a Africii do la a­
extras peste plan însemnate de materiale ne aprovizionea­ desprins concluzia că ele nu pariţia imperiilor protoîstorice
cantităţi de cărbune. Rezulta­ ză cu lemn verde, care este sînt izolate, nu sînt specifice din Aksum. misteriosul Zim-
tele reflectă hărnicia şi preo­ greu de mişcat, cedează uşor numai unui anume sector, ci babwe, Ghana pinâ la epocn
cuparea întregului colectiv la presiune. Totodată, lemnul se întîlnesc la majoritatea sec­ contemporană, cititorul vede
Pentru a veni în sprijinul varăşul Ing. Ioan Nîţă, direc­ pentru descoperirea şi valori­ de mină nu este secţionat la toarelor. Ele nu au fost sesi­ deschizîndu-se in faţa sa o lu­
cursanţilor de la învâţămin- tor tehnic la C.S.H, a arătat ficarea unor rezerve interne dimensiunea cerută de noi. zate numai acum. Regretabil me nouă despre care nu avea,
tul de partid în însuşirea sarcinile concrete ce revin eficiente. Mai mulţi mineri Avem nevoie de stilpî de 2,50 este faptul că mai persistă şi de cele mai multe ori, decît pu­
sarcinilor ce le revin la locu­ combinatului în următorii Aspect din sola de preparare a mezelurilor de la Com­ însă ne-au relatat că Ia E.M. metri şi ne este trimis lemn in prezent. Aceasta, pentru că ţine informaţii fragmentare.
rile de munca in lumina Ple­ ani ai cincinalului. In cadrul binatul de industrializare a cărnii din Haţeg. Lupeni există posibilităţi de de 4 metri. Secţionarea lem­ a existat şi continuă sâ existe Autorul respinge încercările
narei C.C. al P.C R. din de­ seminariilor organizate cu a se obţine rezultate mai bune. nului în abataj duce la pier­ o slabă preocupare din partea unor istorici dc a denigra po­
cembrie 1966, Comitetul de propagandiştii, aceştia au De acest lucru ne-am convins deri de timp productiv .şi la conducerii exploatării şi sec­ poarele africane, dc a le pre­
partid de la C.S. Hunedoara dovedit o bună cunoaştere a la faţa locului. In luna ianua­ risipă". toarelor pentru lichidarea u­ zenta ca lipsite de o istorie
a întreprins mai multe ac­ vin în activitatea de viitor, PE T E M E rie, planul de extracţie pe ex­ Vasile Avram : „Unele bri­ nor lipsur i şi aplicarea în pro­ proprie, ducînd o viaţă stag­
principalelor sarcini ce le re­
ţiuni. Cu ei s-au organizat ploatare a fost depăşit, dar în găzi nu-şi realizează planul ducţie a măsurilor menite să nantă. fără trecut, fără viitor.
consultaţii si dezbateri asu­ iar unii dintre lectori au re­ aceeaşi perioadă au existat 3 pentru că sînt aprovizionate asigure realizarea planului de Autorul împarte istoria A ­
pra sarcinilor concrete ce liefat din experienţa lor pri­ sectoare (II, VII şi V III) şi 20 foarte defectuos cu vagonete către fiecare brigadă. fricii în cîteva epoci: cea a ma­
revin furnaliştilor, oţelarilor vind modul de a purta dis­ de brigăzi, care nu şi-au în­ goale. In multe 2ile din lună, rilor imperii, care se termină
şi laminatorîlor. cuţii de la om la om pen­ ALE EDUCĂRI: deplinit prevederile. De pe vagonelele sînt insuficiente şi Mai mulţi interlocutori
O atenţie deosebită a fost tru creşterea continuă a pro­ urma brigăzilor râmase în se aduc cu înlîrziere la locurile ne-au relatat că un număr cu decăderea Bornuu-luî în A­
acordată întăririi muncii de ducţiei de metal şi îmbună­ urmă. exploatarea a pierdut de muncă. Ultima garnitură, destul de mare de brigăzi lu­ frica centrală, invadarea Etio­
propagandă. La instruirea tăţirea calităţii ei. în luna ianuarie 6.413 tone din schimbul I, soseşte în aba- crează sub efectivul planificat. piei de către gal lai şi căderea
secretarilor comitetelor de ION dArAmuş TINERETULUI cărbune. Este desigur o canti­ Realitatea este c i exploatarea Sonrhniu-hii (1591), apoi „seco­
are efective suficiente,
dar
partid si organizaţiilor de activist al Comitetului tate destul dc mare. lele obscure", „nsorgimento"-
bază din combinat, s-a in­ dc partid ctc la Pentru a vedea cauzele care brigăzile nu sint acoperite cu
muncitorii planificaţi pentru
sistat asupra cunoaşterii pro­ C.S. Hunedoara au făcut ca uncie brigăzi să câ numărul îmbolnăvirilor, ab­ ul din secolul al XlX-iea şi cu­
funde a documentelor ple­ şi in afara orelor de program, nu-şi realizeze sarcinile de ceririle colonialiste, lupta eroi­
narei din decembrie a parti­ Cum respectul faţă de muncitorii plan, am avut o discuţie cu Răspund mineri, senţelor nemotivate şi învoi­ că a popoarelor afr icane pentru
rilor este destul de ridicat.
dului, recomandîndu-se cău­ vîrsinici, grija faţă de avutul mai mulţi mineri, şefi dc bri­ liberlate şi independenţă. Un
tarea căilor de aplicare a lor Expuneri ne comportăm obştesc. Au fost, de asemenea gadă. Iată pe scurt părerile şefi de brigăzi I ’entru reducerea acestora s-au loc important este acordat is­
întreprins puţine măsuri. De
in toate sferele de activitate. citaţi elevii Stoica Ioan, Bor- citorva dintre ci : mai mult timp, minerii au se­
S-au dezbătut probleme le­ Din iniţiativa Comitetului ca Constantin şi Iglozan Vio- sizat eâ in baie geamurile sînt toriei sclavagismului, explora­
gate de îmbunătăţirea conti­ orăşenesc Simeria al P.C.R., în scoală rel care au sâvîrşit abateri re­ Mihni Dorncr : „In luna ia­ de la E.M . sparte, câ e curent, şi, uneori torilor europeni urmaţi de mi­
nuă a calităţii produselor, în sala mare a clubului sin­ petate de la disciplina şcola­ nuarie, brigada pc care o con­ frig, că în multe zile, dar mai sionari şi de cotropitori, concu­
duc. a înregistrat o restanţă dc
lichidarea rebuturilor şi a dicatelor din localitate, au ră. In cadrul dezbaterii, 17 Lupeni ales sîinbăla, lipseşte apa cal­ renţei dintre puterile coloniale,
declasatelor, folosirea raţio­ avut loc două expuneri care si societate participanţi la discuţii au com­ 1.352 tone cărbune. Aceasta, dă. fiind nevoiţi să facă du­ războiului anglo-bur. rezisten­
nală a capacităţilor de pro­ s-au referit la reducerea chel­ bătut atitudinea lor. ndueînd datorită mai multor cauze.
ducţie, reducerea cheltuieli­ tuielilor materiale pentru Comitelui U.T.C. dc la Gru­ totodată critici la adresa orga­ Abatajul nostru a trecut prin- şuri cu apă rece cu toate con­ ţei africane sub conducerea u­
secinţele care decurg de aici.
lor materiale pentru produ­ ridicarea eficienţei economi­ pul şcolar Cugir a organizat nizaţiilor U.T.C, care nu se tr-o zonă falintâ cu sărituri. Dar pentru reglementarea a­ nor personalităţi' proeminente
cerea oţelurilor aliate sî ce a producţiei si la folosirea cu elevii anilor II şi III de la ocupă suficient dc educarea Condiţiile de exploatare s-au laje în jurul orei 13. Din a- cestei situaţii nu s-a luat nici cum a fost Mahdi, Samory şi
înalt aliate, gospodărirea mai raţională a forţei de muncă şcoala profesională, în sala tinerilor. schimbat, au devenit mai gre­ ceaslă cauză minerii din o măsură. atîţia alţii
judicioasă a feroaliajelor şi în întreprinderile industriale. clubului din localitate, o dez­ La dezbatere au participat le, dar nor ma a rămas aceeaşi. schimbul de dimineaţă nu pot
a energiei electrice. Au participat propagandiş­ batere pe tema „Cum ne com­ şi invitaţi dinafară şcolii : pă­ Tot in ianuarie am fost plani­ evacua tot cărbunele depilat. Găsim că în această privin­
Aceleaşi probleme au mai tii s> cursanţii de la toate portăm în şcoală şi societate-. rinţi, muncitori fruntaşi, ingi- ficaţi să lucrăm zilnic cu 40 Operaţia este continuată de ţă ar fi putut acţiona cu mai
fost dezbătute cu responsa­ formele de masă ale învă- In materialul prezentat de to­ ginori, maiştri de ia Uzina me­ de muncitori, dar din lipsă de minerii din schimbul următor, multă hotârîre şi comitetul de
bilii cu propaganda din co­ ţămîntului de partid din uni­ varăşul Ghcorghe Dâian, se­ canică, foşti elevi ai şcolii din efective pe sector, am fost a­ dar aceasta, face ca ei să nu partid pe exploatare care are
siguraţi în medic doar cu 32-33
mitetele şi birourile organi­ tăţile industriale ale oraşu­ cretarul comitetului U.T.C. de localitate. In euvîntul lor, in­ se poată încadra în ciclurile datoria sâ controleze şi sâ în­
zaţiilor de partid. La instrui­ lui. la grupul şcolar, au fost evi­ ginerii Ioan Bota. Vnsîlc Dâ- dc muncitor i. Din această cau­ planificate*. drume întreaga activitate. Ne
rea celor peste 300 de pro­ PETRU URDEA denţiate aspectele comportării răbanţiu, inovatorul Ghcorghe ză nu am putut realiza 3,70 referim în mod deosebit la
Augustin Pop : „Deşi lucrea­
pagandişti din combinat, to­ corespondent elevilor in şcoală, în uzină cit Filimon (foşti elevi ai şcolii), tone cărbune, cit era randa­ ză in aceleaşi condiţii de mun­ transpunerea în viaţă a pro­
mentul planificat pe fiecare
muncitorul Ioan Berian, pre­ lucrător. Dacă toate acestea că, unele brigăzi reuşesc să-şi punerilor făcute de mineri şi
şedintele comitetului de pă­ erau operate Ia timp în foaia îndeplinească planul, inr al­ la crearea unei atmosfere de
rinţi, au vorbit viitorilor mun­ de acord ne îndeplineam pla­ tele nu. Cauzele sînt mai mul­
citori despre perspectivele nul. Aşa însă a fost imposibil”. te. Una dintre ele, care mi se colaborare între secţiile de
largi ce le stau în faţă pentru pare importantă, este neomo- deservire şi cele productive —
ciştigarea demnităţii şi presti­ Andrei Ciuciu : .Ne pare genizaiea brigăzilor. Voi da factor important in obţinerea
giului de mîine prin muncă şi foarte rău, dai' pe ianuarie nu un exemplu : in luna ianuar ie, unor realizări mai bune — şi,
studiu* perseverent, prin res­ ne-am îndeplinit planul. Mi­ brigada pe care o conduc a­
pectarea normelor de condui­ nerii din brigada pe care o vea mulţi muncitori noi an­ în general, la aplicarea celor
tă morală în fabrică şi în afa­ conduc nu sint vinovaţi. Toţi gajaţi, fără calificare şi ex­ mai chibzuite măsuri pentru
ra ei. Un muncitor, fie el cil au lucrAt cu multă tragere de perienţă, pe cînd altele aveau reducerea numărului de bri­
dc vbun in producţie, sublini­ inimă. In abataj s-a pierdut muncitori permanentizaţi, ca­ găzi râmase în urmă.
au participanţii la dezbateri, mult lîmp productiv şi aceas­ lificaţi. Acest luciu ne-a creat
îşi va pierde din prestigiu a­ ta din cauza aprovizionării greutăţi. In primul rînd mun­ LAZĂR DEMETER
tunci cînd, după terminarea defectuoase cu materiale. In ca nu a putut fi bine organi­
orelor de program. încalcă afară dc faptul că materialele zată. iar mecanismele nu s-au
normele de comportate în fa­ pentru susţinere ne sosesc cu folosit la întreaga capacitate ;
milie şi societate. înlîrziere, le transportăm de între schimburi nu s-a putut
la o distanţă de circa 700 me­
Elevii participanţi la dezba­ tri, deşi în foaia de acord se realiza o bună colaborare. Ca ATELIERELE 8.M.R. SIME8IA
tere au cules învăţăminte pre­ prevede ca ele să fie lăsate la urmare, noi am rămas cu o
ţioase cu privire la comporta­ 200 metri dc abataj. Pentru restanţă de 50 mc, în timp cc
rea lor în şcoală, uzină şi în brigăzile omogene şi-au înde­ angajează:
societate. In urma acestei dez­ aducerea lor ia locul de mun­ plinit şi depăşit planul.
că se depune efort fizic, caic — strungari;
bateri, organizaţiile U.T.C de Conducerea sectorului a se­ — lăcătuşi;
duce la scăderea randamente­
la Şcoala profesională din Cu­ sizat deficienţa, a întărit bri­ — fierari;
lor muncitorilor, la irosirea de gada pe caic o conduc cu
gir îşi vor îmbunătăţi activi­ — timplari; ,
timp productiv. Şi pentru că muncitori calificaţi. Acum şi
tatea de educate a elevilor noi ne îndeplinim planul. Prin — sudori;
am început prin a vă relata
prin acţiuni atractive, specifi­ urmare, pentru ca toate brigă­
cum sîntem aprovizionaţi cu — muncitori necalificaţi.
ce tineretului. zile să-şi realizeze prevederile
materiale, mai adaug că întot­ trebuie ca acestea să fie cit Condiţiile de salarizare sînt cele din indicatorul ta­
AVRAM LOLEANU
Această uriaşă dantelărie nu este altceva decît peretele de oţel şi sticlă al halei secretar al Comitetului ra­ deauna lemnul de mina este mai omogene". rifar.
laminorului de sîrmă de la C.S. Hunedoara. o , v ional U.T.C. Orăştic adus în star e ver de. In depozit Despre deficienţele arătate Informaţii suplimentare se pot obţine de la servi­
ciul personal al atelierelor.
B K B B I B B a D a B B L . a K n E l l Q ^ W 8
EH E53
ie pe flore fâfir Exploatarea minieră Deva

cu sediul in strada Horia nr. 201, telefon 2730,
angajează de urgenţă:
— muncitori necalificaţi pentru subteran. Salari­
zarea conform H.C.M. nr. 1116/1965.
Sc asigură cazarea în dormitoare comune, încălzire
unităţi, mii de tone de îngr aşă
O situaţie cu totul necores-
că n-a studiat mai atent schi­ De altfel se pare că nici rit­ tualului ritm de muncă. Princi­ pămîntului, combaterea risipei punzăloare s-a petrecut în a­ minte naturale au stat nefolo­ şi o masa la cantină contra cost la preţul de 5,50 Iei
pe zi.
de teren şi a procesului de de­
ţele respective, că n-a cerut mul actual de turnare a be- pala atenţie trebuie îndrepta­ gradare a solului, sporirea fer­ nul trecut cu irigaţiile. Din site ani de zile, iar cooper ato­ Angajările se fac la sediul exploatării, zilnic între
ioate lămuririle cuvenite. Ni se toanelor nu se ridică la nivelul tă spre efectuarea lucrărilor de tilităţii, irigaţiile şi desecările cclc 1027 hectare amenajate rii din Vinerea au lăsat zeci
pare însă foarte reprobabil că posibilităţilor. Din lipsa dul­ construcţie: montarea stîlpilor ocupă un loc deosebit dc în­ s-au aplicai udări doar pe 58 de tone de îngrăşăminte chi­ orele 7-15.
amabilităţii constructorilor hu- gherilor- nu se poate asigura un de prefabricate şi a căilor dc semnat. Se constată însă că in la sută din suprafaţă. mice sub influenţa intemperii­ Pentru angajare sînt necesare următoarele acte:
nedoreni li s-a răspuns cu o front de turnare desfăşurat şi rulare la dccanlor, turnarea unele locuri acestor probleme La cooperativele agricole din lor, fapt ce a dus la degrada­ — Cartea de muncă sau adeverinţă eliberată de
astfel de monedă !). constant, ceea ce creează seri­ predecantoiului pe o înălţime nu lj se acordă atenţia cuve­ Alba lulia şi Ciugud s-au iri­ rea lor. In asemenea condiţii sfatul popular din care să rezulte ocupaţia avută în ul­
De altfel nici în prezent rit­ oase impedimente şi în privin­ de 10 m, intensificarea turnă­ nită. Numai aşa se explică, de gat dom 29 hectare din cele 7G în unităţile amintite pierderile timele şase luni;
mul lor de muncă nu este pr ea ţa fabricării şi transportării rii fundaţiilor la cuptoarele a- pildă, dc ce şi in prezent dru­ amenajate în acest scop, iar la din cauza neglijenţei se ridică
vioi. Dacă pînâ la 10 martie betoanelor. Există insă şi un dînci. urgentarea obţiner ii pro­ murile dc cxploalare ocupă cooperativa agricolă din Balo- la zeci sau chiar sule de tone — Ceriificatul de naştere;
slîlpii nu sint ridicaţi, iar ca­ alt aspect: se programează be­ iectului pentru subsolul sălii peste 4.800 hectare, ceea cc re­ mir producţia de legume a fost de produse. Nu se poate trece — Livretul militar;
blurile întinse, există perico­ toane, dar maiştrii respectivi de maşini şi executarea a cel prezintă aproape 4 la sută din de numai 7900 kg la hectar fa­ cu vederea nici orientarea gre­ — Buletinul de identitate.
puţin 50 la sută din această lu­
lul ca lucrarea să mai întârzie nu asigură frontul de lucru la crare. Pentru ca obiectivele a­ suprafaţa arabilă a regiunii. ţă de cel puţin 20.000 kg cil şită a cooperatorilor din raio­
o lună pînâ la cealaltă oprire data solicitării acestora. Este mintite să se poală realiza ne­ De asemenea, în raioanele I- s-ar fi obţinut in condiţii de nul Haţeg care au neglijat în­
a laminorului pentru reparaţii cazuL lucrărilor de la decantor lia. Brad şi Haţeg o suprafaţă irigare. Pentru unităţile amin­ grijirea şi fertilizarea pajişti­
curente. şi de la fundaţiile cuptoarelor condiţionat trebuie ca actualul însemnată este sustrasă din cir­ tite pierderile sînt destul de vi­ lor din zona de deal, acestea
ritm de turnare a betoanelor
Ing. Mircca Birsati, şeful adinei, unde maişlrii Dumitru cuitul arabil din cauza pomi­ zibile. ridieîndu-se la sute de degradîndu-se din cauza ero-
şantierului construcţii nr. 2 Pencioiu şi Nicolae Badea n-au să crească, ajungînd pinâ la mii dc lei. întrebăm factorii întreprinderea orăşenească
considera că „pe lingă cauzele pregătit la timp cofrajele. 300 mc pe zi. Este necesară lor răzleţi. Aceste probleme răspunzători: de ce staţi nepă­
arătate mai sus trebuie men­ Să consemnăm şi părerea in­ sători în faţa unor asemenea
ţionat că realizările noastre — ginerului Viorel Doda, şeful situaţii? Avantajele irigării nu Se cer iniţiate de industrie locală Hunedoara
2: „In ianuarie nc-am depăşit Continuări din pag. I
la data actuală noi efectuăm şantierului monlaj-instalaţii nr. mai trebuie demonstrate pen­
lucrările cu pondere — au fost tru nimeni. Este suficient să acţiuni concrete
trenate de unele deficienţe în pianul, în februar ie prevederi­ arătăm că în anul trecut coo­ Bulevardul Mihai Viteazu nr. 3
activitate. In primul rind da­ le operative au fost realizate. peratorii din Dobra au obţinut . . angajează imediat:
torită faptului că n-am asigu­ Mă întreb insă ce vom face in insă concentrarea unui număr sînt binecunoscute de organele cile 5167 kg porumb boabe de şi eficiente — inginer constructor sau miner, pentru funcţia de
rat o asistenţă tehnică cores­ continuare? Prin graficul coor­ mai mare de dulgheri şi com­ locale de partid, de consiliile pe terenul irigat. şef serviciu producţie. Salar : 2.175 lei ;
punzătoare, randamentele donator stabilit la nivel de mi­ pletarea efectivelor de munci­ agricole, uniunile cooperatiste Un alt fenomen negativ care — inginer mecanic, pentru funcţia de sef serviciu
schimburilor II şi III fiind in­ nister există o vădită discor­ tori necalificaţi. In vederea şi conducerile unităţilor. De se manifestă este diminuarea Acum, la începutul campa­ mecanic sef, investiţii, tehnic. Salar: 2.175 Ici;
ferioare schimbului intîi cu danţă între termenele prevă. intensificării ritmului de mun­ ani de zile sc tăr ăgănează insă producţiilor din cauza înmlăş- niei . agricole de primăvară, — inginer mecanic, fără vechime. Salar: 1.750 lei:
10-15 la sută. Sînt sigur că şi zule pentru livrarea construc­ că se impune montarea unei luarea de măsuri concrete pen­ linării terenur ilor. In raioanele cînd se hotărăşte soarta pro­ — trei tehnicieni I constructori cu salariul dc 1.500
datorită acestui fapt timpul de ţiei metalice şi cele de monta]. macarale „Bocşa" la hala coc­ tru înlăturarea neajunsurilor Alba. Ilia şi Or âştie, există pes­ ducţiei din cel de-al doilea an Ie i;
lucru nu s-a folosit deplin, ra­ L iv ra ta construcţiei metalice sului mărunt pentru mecani­ respective. te 1500 hectare unde recolta al cincinalului, se impune ca — doi maiştri constructori cu salariul de 1.375 îci ;
ţional. Timpul acordat pentru va începe abia în trimestr ul al zarea totală a betonării şi mon­ Nesatisfăcâtor s-a desfăşurat este înjumătăţită din cauza ne­ în fiecare unitate agricolă să — şef serviciu aprovizionare cu salariul de 1.800 lei
masă este frecvent depăşit, am Il-lea, dar nouă, prin planul tajului cofrajelor şi armături­ pînâ acum acţiunea de comba­ glijenţei. a lipsei de interes fie stabilite şi înfăptuite mă­ — doi electricieni forţă şi instalaţii, categoria a Vll-a
înregistrat un număr mare de încredinţat, ni se prevăd încă lor. Se dovedeşte a fi foarte tere a eroziunii solului şi pu­ pentru întreţinerea sau con­ suri chibzuite în scopul folo­ sau a V III-a ;
absenţe nemotivate, cnre la un din trimestrul I valor i de pro­ utilă şi punerea neînlîrziatâ în nerea în valoare a terenur ilor struirea unor canale de scurge­ sirii cit mai depline a capaci­ — douăzeci şi cinci muncitori necalificaţi.
loc, după un calcul sumar-, au ducţie ce frebuie realizate. Mă funcţiune a unei staţii de slab productive situate în pan­ re a apei. La cooperativa a- tăţii productive a pămîntului. Angajarea sc face în condiţiile H.C.M. 653/1965, anexa
diminuat producţia cu aproxi­ întreb pe ce bază le vom ma­ transportare a betoanelor cu tă. In anul trecut nu s-au plan­ grîcolâ din Bampoloc, de pil­ Administrarea după un plan IV, Ia H.C.M. 1053/1960.
mativ 240.000 lei pe ambele terializa? pompe pneumatice la cuploa­ tat cu pomi şi vii decît 225 ha dă, prin nefolosirea celor 60 judicios întocmit a îngrăşămin­ Informaţii suplimentare se vor cere Ia serviciu! per
luni. De asemenea, datorită ☆ din cele 900 prevăzute. Coope­ hectare înmlâştinate se pier d a­ telor organice şi minerale, a- sonal, telefon 2235.
neamenajârii şi întreţinerii ne- Aşadar-, încor setate de un a­ rele adinei. Dată fiind lipsa u- rativele agricole din raionul I- nual peste 100 tone cer eale. Vă mcnajarca terenurilor prevăzu­
corespunzâloai e a drumurilor numit lanţ al slăbiciunilor, cu nuî anumit număr de dulgheri lia deţin suprafeţe însemnate invităm sâ faceţi asemenea cal­ te pentru irigaţii, pregătirea
de acces, ritmul de execuţie a verigi la beneficiar, constructor se va dovedi utilă aplicarea ce dau producţii de 3.000-4.000 cule şi sâ trageţi concluziile condiţiilor necesare înfiinţării
avut de suferit. (N.R. — Apre­ şi organele superioare, produc­ metodei dc execuţie o cofraje­ kg iar bă la hectar După unele necesare şi dumneavoastră, to­ plantaţiilor dc vii şi pomi pc
ciind că din această cauză fie­ ţia primelor două luni de acti­ lor din panouri demontabile, studii întreprinse de consiliu] varăşi cooperatori dîn Teiuş, suprafeţele planificate, comba­ SPITALUL
pt in intermediul cărora
pro­
care maşină repartizată la lu­ vitate la acest important o­ ductivitatea muncii va spori agr icol raional s-a ajuns la Totoi, Drîmbai, Sîntimbru, Vi­ terea eroziunii solului prin a-
crările laminorului dc 1.300 biectiv al cincinalului se pre­ simţitor, în condiţiile economi­ concluzia că valoarea producţi­ nerea şi Aurel Vlaicu, plicarca dc măsuri agrotehni­
mm efectuează cu două curse zintă cu diminuări. sirii unui volum important dc ei realizate dc pc terenurile Este binecunoscut de către ce corespunzătoare sînt cîtcva DE NEUROPSIHIATRIE ZflM
mai puţin s-a ajuns Ia conclu­ In asemenea condiţii volu­ material lemnos. Aplicind a­ respective poate creşte de 3-5 toţi lucrătorii din agricultură din problemele ce nu trebuie
zia că numai pentru şantierul mul planificat pe primul tri­ ceste măsuri, cit şi altele care ori prin cultivarea lor cu plan­ faptul că îngrăşămintele orga­ scăpate din vedere dc către
construcţii nr. 2 nu s-a realizat mestru mai poate fi realizat? se vor impune după analiza ce te furajere valoroase. Lasă insă consiliile agricole, uniunile co­ raionul Ilia, regiunea Hunedoara
un plan dc transport la apro­ Ce măsur i ar trebui luate pen­ şi-a propus-o comitetul de de dorit modul cum sînt tra­ nice şi minerale aduc sporuri operatiste şi conducerile unită­ angajează imediat un contabil şef.
ximativ 8.000 tone km. A fă­ tru profilaxia acestor neajun­ partid, la o dată apropiată, rit­ însemnate de recoltă. Din pă­ ţilor agricole. Eficienţa acţiu­
cut cineva de la I.C.S.H. un suri? Specialiştii cărora le-am mul actual de execuţie va fi duse în viaţă proiectele. Sc cate se întîlnesc insă cazuri nilor ce se vor întreprinde în Condiţiile de angajare si salarizare sînt cele prevă­
calcul ce reprezintă această cerut părerea au răspuns afir­ cu siguranţă intensificat, ceea aşteaptă deci ca studiile între­ cind se neglijează acţiunea de această direcţie se va materia­ zute de H.C.M. 1388/1965.
pierdere, transferindu-i con­ prinse să-şi dovedească eficien­ fertilizare a solului. Iată cîte- liza în creşterea producţiei la
mativ, dar totodată au făcut şi ce va asigura îndeplinirea cu Informaţii suplimentare sc primesc Ia conducerea
secinţele în planul producţiei propuneri privind aplicarea u­ succes a imperativului primu­ ţa în practică, să nu se opreas­ va exemple: La coperativele hectar şi consolidarea econo- spitalului.
Mârtineşti,
din Dineu] Marc,
lucrărilor de bază ?). nor mâsurj de potenţare a ac­ lui trimestru. că doar la faza de discuţii Nâdăslia Superioară şi în alte mico-organizatoi'icâ a coopera­
tivelor agricole.