Page 27 - Drumul_socialismului_1967_03

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3789 j

Un numâr însemnat de e- V IA ŢA DE PARTID altă cale de apariţie a postu­ nici nu merită un studiu mai
cliipe ce lucrează în subteran rilor „libere1' : absenţele ne­ îndelungat de 5-6 zile (cel
la I. M. Barza au rămas cu motivate, al căror număr a mult) iar altele sînt preluate
sarcinile de plan neindepltni- ajuns In aceeaşi perioadă la din activitatea comitetului sin­
te în prima lună a anului. Nu­ 1.080. dicatului ş: a conducerii în­
mărul lor a scăzut cu puţin în — S-ar putea într-un fel a­ treprinderii.
luna următoare. De această plana această situaţie, îşi ex­ Printr-un astfel de proce­
situaţie, nu se vorbeşte acum D E C E M I S E F U H A L il- prima părerea tovarăşul Vio- deu, nu se poate finaliza nici
pentru prima dată. De ani de rel Popa, secretarul comite­ una din problemele supusa
zile ea se menţine. Bineînţeles, tului de partid de la secţia studiului. Unele din ele, ca cea
cu oscilaţii diferite: cînd es­ Valea Morii. |La fiecare sec­ la care ne-am referit, necesită
te mai mare, cînd mai mio nu­ ţie să fie găsit un punct de un timp mai îndelungat. Toc­
mărul echipelor rămase sub lucru la care să se poată re­ mai de aceea, trebuie ca ele să
plan. Pornind de aici, comite­ E E A H Ă A C Ţ IU N IL E ? nunţa cînd e nevoie, adică, oa­ fie analizate periodic, iar ana­ DRASTIE
tul de partid al întreprinderii menii care lucrează aici, sâ-i lizele să se soldeze cu măsuri
şi-a prevăzut încă de anul înlocuiască pe cei învoiţi sau concrete. Dar acest lucru, co­
trecut ca în primul trimestru absenţi nemotivaţi din alte mitetul de partid de Ia I. M.
să iniţieze un studiu în aceas­ cauză obiectivă); în ordine să, ea a ajuns să fie abando­ crează efectiv, nu poate fi re­ echipe. Barza nu l-a făcut. AORESEAIÂ FELICITĂRI CU
tă privinţă. La prima vedere, ideea ar Faptul că numai în decurs PRILE3UI ZILEI OL 6 MARTIE
urmau apoi lipsa de organi­ nată. cuperat în întregime minereul părea salvatoare. Realizarea
S-au format colective care zare în cadrul echipelor, nea- — Practic,, spunea tovarăşul ce s-ar fi extras din posturile de 5 luni în 1966 s-a redus TUTUROR SALARIAT?LOR
să studieze in amănunţime sigurarea condiţiilor tehnico- Dorin Buliga, locţiitorul secre­ libere. Firesc, se naşte atunci ei ar îi însă o încurajare a simţitor numărul echipelor ră­ FABRICII PENTRU REZULTA -
cauzele rămînerilor în urmă materiale şi lipsa vagonetelor tarului comitetului de partid, o altă întrebare : celor abonaţi la învoiri şi ab­ mase sub plan faţă de prima TELE OBTINUJE ÎN PRODUCŢIE
senţe nemotivate, o diminua­
la toate secţiile şi sectoarele. goale. Deci, toate cauzele, de din luna mai situaţia a înce­ — Cum apar posturile libe­ lună a anului, nu poate fi tre­ Şl LE UREAZĂ MULTĂ SAHATA-
Ele au cuprins toţi membrii ordin subiectiv. S-au luat mă­ put din nou să se înrăutăţeas­ re ? — a fost întrebarea adre­ re a productivităţii muncii. cut uşor cu vederea. Prin Tt il FERICIRE.
La un an după ce s-au tras
biroului comitetului de partid, suri pentru înlăturarea lor. că. Numărul echipelor răma­ sată comitetului de partid. multiplele forme ale muncii
membri ai comitetului, tova­ Rezultatele au fost din ce in se sub plan a început iarăşi să primele concluzii asupra ce­ politice de masă, comitetul de
Foarte simplu : sub diferite
răşi din activul de partid, in­ ce mai bune. In luna mai s-a crească. pretexte se cer învoiri ; dacă lei mai stringente probleme a­ partid trebuia să generalizeze
flate în studiu, nu s-a ajuns
gineri şi tehnicieni. In plena­ ajuns ca numărul echipelor ră­ La întrebarea „de ce ?", se ele nu se obţin totdeauna cu la rezultatul scontat. Şi aceas­ în perioada următoare expe­
ra comitetului de partid din a mase sub plan să fie redus obişnuieşte să se aducă o se­ uşurinţă de la sector sau sec­ ta, din cauză că studiul nu a rienţa pozitivă dobînditâ, să
doua jumătate a lunii martie Ia mai mult de jumătate faţă rie de justificări, prezentîndu- ţie, se ajunge pînâ la condu­ fost finalizat, ca urmare a ia măsuri operative de înlă­
1066, au fost prezentate şi cau­ de cel din luna ianuarie. Se se următorul aspect: nu în­ cerea întreprinderii care e mai transformării lui într-un for­ turare a deficienţelor consta­
zele care au determinat râmî- acumulase deci o experienţă seamnă că oamenii nu mun­ „înţelegătoare". Aşa se face malism în muncă. De regulă, tate.. Numai în felul acesta,
nerile în urmă din ianuarie privind înlăturarea şi preve­ cesc, cl sînt anumite situaţii că lună de lună, ele sînt de se includ în planul trimes­ studiul iniţiat la începutul a­
şi februarie: predomina lipsa nirea neajunsurilor interne. cînd unele echipe se descom­ ordinul sutelor: numai în trial de muncă al comitetului nului ar fi avut un finiş feri­
de oameni în posturile planifi­ Experienţa trebuia extinsă cu pletează şi cu toate depăşirile două luni s-au înregistrat 408 de partid cile 3 probleme noi cit.
cate (considerată greşit, aîci, perseverenţă. Neexplicabil în­ de normă ale celor care lu­ învoiri. Mai există însă şi o de studiu, dintre care, unele I. CIOBANII

La Fabrica „ S e b e ş u l“

r\TĂRW

Există rezerve oaÂa»
*c.T W

pentru reducerea

CU PRILEOUL ZILEI DE 8 MARTIE
COLECTIVUL DE CONDUCERE AL
consumurilor specifice

La întreprinderea noastră fabricaţie se scâmoşau şi se mare pentru gospodărirea şi A D R E 9 E A Z A FELICITĂRI
se fabrică o gamă variată de rupeau destul de des, ceea ce utilizarea materialelor. Recep­
ciorapi şi tricotaje. Pentru ducea la rebutarea ciorapilor, ţia materialelor se face cu mai s a l a r i a t e l o r î n t r e p r i n d e r i i ,
producerea lor, zilnic se con­ la risipă şi utilizarea maşini­ multă exigenţă, în procesul p e n t r u r e z u l t a t e l e OBŢINUTE
sumă cantităţi însemnate de lor sub capacitate. In urma de fabricaţie fiind introduse
materie primă şi materiale : unui studiu s-a trecut la în­ numai materiale de bună ca­ I n iNOEPUNiREA s a r c i n i l o r oe p l a n
fire sintetice, fire de bum­ locuirea parafinei cu uleie- litate. S-a îmbunătăţit apro­ Secţia finisat de la Fafcrica „Sebeşul". Inginerul Aurel Pavel îndrumă îndeaproa­ Ş l LE U R E A ZĂ TOTODATĂ m u l t succes
bac etc. In vederea obţinerii rea firelor. Ca urmare, firele vizionarea secţiilor cu mate­ pe muncitoarele din secţie pentru efectuarea unor împachetări corecte a produselor ce
unor rezultate economico- nu se mai scâmoşeazâ, trico- riale Pentru fiecare secţie vor lua drumul exportului. Foto : v * ONOIU ÎN VIAŢĂ
financiare cît mai frumoase, tarea lor este mai bună, nu productivă există oameni care
colectivul întreprinderii s-a se mai face risipă de fire, iar se ocupă exclusiv de această
preocupat îndeaproape de gos­ maşinile sînt utilizate din problemă. In vederea ridicării
podărirea şi valorificarea cît plin. nivelului de cunoştinţe profe­
mai eficientă a materiilor şi Tot în vederea reducerii şi sionale al oamenilor se vor or­ Lucrurile de construcţii*
materialelor. In această direc­ eliminării risipei de materiale, ganiza cursuri de calificare şi
ţie, atît în 1966, cît şi in pri­ s-a trecut la întreţinerea şi re­ ridicare a calificării profesio­
mele două luni din anul cu­ pararea mai judicioasă a ma­ nale, la care vor preda ingi­ a*
rent, au fost luate mai multe şinilor de către mecanici cali­ neri şi tehnicieni cu experien­
măsuri. In urma unor analize ficaţi. Maşinile la care se lu­ ţă în muncă. In felul acesta, la un înalt nivel calitativ
făcute in secţii, conducerea crează mai multe articole de prin măsuri chibzuite, preco­
întreprinderii împreună cu ciorapi se reglează in momen­ nizăm să reducem mai mult
conducerile serviciilor şi sec­ tul cînd se trece de la fabri­ consumurile specifice de ma­
toarelor productive, au stabi­ carea unui articol la altul. terii şi materiale. pentru aplicarea şi extinderea
lit cu chibzuinţă norme spe­ Măsurile aplicate au dus la SliYIION GROZA (Urinare din pag 1) un studiu pentru folosirea Ia
cifice de consum pe fiecare directorul Întreprinderii întreaga capacitate a utilaje­ acestei metode la cît mai
produs. La stabilirea consu­ reducerea simţitoare a consu­ „Sebeşul" din Sebeş lucrările au trebuit să fie re­ lor cu cane sînt înzestrate multe puncte de lucru, urmâ-
rindu-se decadal eficienţa ei
murilor specifice. In anul tre­
murilor s-a ţinut seamă de cut şi în cele două luni ale făcute. Asemenea cazuri, cînd şantierele. S-a constatat că în economică.
căile care duc la gospodări­ anului curent la ciorapii din birourile organizaţiilor de ba­ cele mai multe locuri utila­ Astfel, lucrările de trans­
rea şi utilizarea materiilor şi ză nu intervin cu toată hotâ- jele existente nu funcţionau la
materialelor cu makimum de bumbac lucraţi pe maşinile Descoperire rirea în eliminarea deficien­ capacitala lor, fie că erau prea formare a cuptorului Martin
circulare s-au economisit, faţă ţelor sau o fac cu întîrziere, multe pentru anumite puncte nr. 3 de la O.S.M. II privind
eficienţă i mecanizarea ope­ de consumurile stabilite pesle mai sînt. de lucru, sau nu erau cores­ mărirea capacităţii de la 185
raţiilor de lucru, îmbunătăţi­ 500 kg. fire, în valoare de apro­ Cunoscînd cu întîrziere pro­ tone Ia 400 tone otel, au fost
rea organizării muncii, ridica­ ximativ 17.000 lei. Din această arheologică venienţa cheltuielilor nepro­ punzătoare lucrărilor ce tre­ realizate înainte , de termenul
buiau executate.
De aceea
rea calificării profesionale şa. cantitate s-au confecţionat ductive, organizaţiile do partid s-au luat măsuri pentru re­ planificat cu trei zile.
După ce normele de consum a­ peste plan 15.690 perechi cio­ Cu prilejul unor recente cer­ de la produse industriale şi distribuirea lor, iar cele no- Rezultatele acestei preocu­
ferente fiecărui predus au fost rapi bărbăteşti cu un benefi­ cetări arheologice efectuate pe Direcţia comercială, au acţio­ corespunzătoare au fost date pări se reflectă in realizările
cunoscute, avînd în vedere ciu de 9.300 lei. La ciorapi din insula Simian de pe Dunăre, nat numai după ce se înre­ disponibile pentru a fi repar­ pozitive ale preţului de cost
sarcinile trimestriale şi planul fire sintetice, ca să mai dau unde se vor reclădi aşezările gistraseră locaţii de citeva su­ tizate la alte întreprinderi.
pe întreprindere şi pe toate
anual, s-au încheiat contracte un exemplu, s-au fabricat pe actualei insule Ada-Kaleh, te de mii. Abia atunci Vasile Acum, sâptămînal s<^fac ana­ subunităţile 1 C.S.H. In anul
cu furnizorii de materii pri­ seama reducerii consumurilor specialiştii Centrului de isto- Diaconescu, secretarul organi­ lize privind repartizarea şi
me şi materiale, în care s-a 1.233 perechi ciorapi, cu un rie-filologie şi etnografie de zaţiei de partid de la produse care a trecut, au fost realiza­
specificat cantitatea, calitatea beneficiu de 2.087 lei. la Craiova al Academiei au industriale şi Muntean Iosif, folosirea utilajelor şi a maşi­ te 3.711 000 lei economii la
nilor, cu participarea tuturor
preţul de cost iar în luna ia­
şi termenele de livrare a ma­ In perioada la care mă re­ găsit urme de intensă locui­ secretarul organizaţiei de ba­ factorilor de răspundere teh­ nuarie s-au înregistrat 465.000
terialelor. Pentru ca toate fer, întreprinderea noastră a re din perioada comunei pri­ ză de la Direcţia comercială, nică şi politică, ceea ce a con­ lei economii la acest indicator.
clauzele să fie respectate, în­ economisit de asemenea, 600 mitive. De asemenea, au fost au convocat adunări generale dus la echilibrarea cheltuie­ Deşi ne mindrim cu aceste
tre noi şi furnizori a existat kg fire de bumbac din care descoperite relicvele unor sate lărgite, unde s-au analizat cau­ lilor efective cu cele de deviz. rezultate, totuşi nu putem a-
o slrînsă colaborare, fapt ce s-au produs 5.207 bucăţi tri­ şi cimitire dacice Vestigiile a- zele şi răspunderile celor ce O dală cu aceasta, prin me­ fiim a că am epuizat toate po­
a făcut să fim aprovizionaţi cotaje. testâ continuitatea de viaţă au produs aceste cheltuieli. canizarea muncilor manuale, sibilităţile pentru o se scoate
ritmic şi să ne încadrăm în Reducerea consumurilor spe­ pe această insulă, începind din Printre alte măsuri s-a hotârît s-a suplinit în bună parte for­ la iveală toate rezervele râma­
consumurile stabilite. cifice a influenţat pozitiv re­ epoca neolitică, pînâ în seco­ ca echipele cc descărcau va­ ţa de muncă deficitară, reali- se încă nedescoperite. De aceea
• Cu toate că normele de con­ zultatele economico-financiare. lele 12 şi 13 din era noastră. goanele să fie împărţite pe zîndu-se şi depăşindu-se pro­ comitetul de partid şi organi­
sum au fost întocmite cu mul­ In anul trecut întreprinderea Locuitorii insulei se ocupau cu schimburi pentru a nu se mai ductivitatea muncii. zaţiile de bază din I C.S.H. Exploatarea Uzina de preparare
tă chibzuinţă, colectivul în­ noastră a idealizat 467.000 lei pescuitul, creşterea animale­ aglomera rampele de descăr­ Din iniţiativa comitetului de 6înt holărîte să-şi îmbunâtâ- I
treprinderii noastre, după o economii la preţul de cost şi lor şi agricultura. De o mare care. Rezultatul nu s-a lăsat partid s-a aplicat pentru pri­ ţească stilul de muncă, să mo­
analiză aprofundată a găsit al­ 90.000 lei beneficii, iar în lu­ importanţă ştiinţifică este şi prea mult aşteptat deoarece ma oară în activitatea I.C.S.M. bilizeze întregul colectiv, ca
te rezerve importante, care să na ianuarie a.c. 20.000 lei e­ descoperirea ritualului de în­ pe lunile următoare locaţiile conducerea unor lucrări difi­ prinlr-o organizare superioa­
ducă la economii de materiale. conomii şi 7.000 lei beneficii. mormântare. Mormintele cilin­ s-au diminuat mult. cile şi importante pe baza a­ ră a producţiei, prin punerea Teliuc
De pildă, pînă nu demult, la Colectivul nostru s-a angajat drice aflate în necropola de In vederea reducerii chel­ nalizei drumului critic. Orga­ în valoare a rezervelor nefo­
secţia bobinaj, firele de bum­ să obţină în viitor succese mai la Simian arată că oamenii tuielilor neproductive comite­ nizaţia de partid de la şantie­ losite să realizăm lucrări de o
bac se parafinau. Din această frumoase. De aceea, în pre­ maturi se incinerau, după tul de partid, cu sprijinul ca­ rul montaj instalaţii nr. 2 a calitate ireproşabilă şi la un
cauză în timpul procesului de zent există o preocupare mai moarte, iar copiii se înhumau. drelor tehnice a întreprins şi lansat o chemare lo întrecere preţ de cost tot mai scăzut. cu sediul in Hunedoara, strada Voicu Cncazu nr. 62
angajează imediat:
sistematic a acestora cu îngră­ care a primit repartiţie abia — şef depozit cu studii medii şi 4 ani in funcţii ^ admi­
Stă în putinţa fietărei unităţi s i ridice ponderea extinderea lîrlirii. Pînă acum spre sfîrşilul anului. Noi vom nistrative sau şcoala generală şi G ani in funcţii administra­
şăminte chimice, urină, şi prin
căuta să luăm măsuri pentru
am administrat azotat de amo­ ca nu numai în direcţia bazei tive din care ccl puţin 4 ani magazioner. Salarizarea între
1.130—1.225 lei.
^
..
niu în mustul zăpezii pe 100 furajere cl şi în alte domenii — magazioner principal cu studii medii şi 2 ani în funcţii
ha. păşune. Acţiunea continuă, de activitate din sectorul zo­ administrative sau şcoala generală şi 4 ani în funcţii admi­
iar pentru administrarea uri­ otehnic sâ realizăm o organi­ nistrative. Salarizarea între 850—1.030 Ici.
nei am executat pe plan local zare cît mai ştiinţifică a mun­
zootehniei în structura producţiei agricole? o instalaţie specială. Situaţia cii, iar fiecare acţiune să ţin­
floristică a păşunilor va fi îm­
tească un ţel precis şi anume
bunătăţită şi prin supraînsă- creşterea continuă a producţiei
mînţare şi organizarea cît mai animaliere.
raţională a păşunatului. In Vorbind despre alte rezerve,
perspectivă avem prevăzut brigadierul Gheorghe Munfca-
(Urmare din pag. 1) cunoască stadiul de la care se veniturile pe unitate au cres­ să folosim apa Mureşului pen­ nu. amintea că sînt posibilităţi
porneşte în această întrecere cut aşa după cum reiese şi din tru irigatul pajiştilor naturale pentru ca în curînd sâ se trea­
pentru creşterea productivităţii graficul alăturat. şi a altor suprafeţe cultivate cu că la organizarea îngrăşârii ti­
Considerăm că această in­ animalelor. Dar, lot atît de ne­ Dar acest lucru se datoreşte plante furajere. Ca nutreţuri,
ventariere, ca să-t zicem aşa, cesar este să se cunoască şi îndeosebi creşterii producţiei vom cultiva in continuare lu- neretului taurin pe bază de
a bazei materiale create pînâ de lînâ Sc pune problema insă cernă, trifoi şi secată, plante uree în amestec cu pleava de
acum în sectorul zootehnic al modul cum a evoluat în ulti­ la Irifoliene, coceni de porumb,
mii ani producţia de lapte, car­ ca veniturile să nu sporească cu o ridicată valoare nutritivă. iar resturile de la grădină pot
cooperativei agricole din Vinţ ne şi lînâ. In acest sens, iată numai pe scama unei laturi a Ne propunem, de asemenea, să îi însilozale. S-a arătat, de a­
este necesară. Ea va da posi­ ce scoate în evidenţă graficul 30,84 producţiei ci să aibă ca bază trecem şi la organizarea eon* semenea câ se poale face mai
bilitatea celorlalte unităţi să de mai jos: dczvoltaroa armonioasă a tutu­ veioruliji verde. Considerăm mult în direcţia îmbunătăţirii URlONUl PLOlESî1
ror surselor ci. însă că în această direcţie tre­ selecţiei şi reproducţiei prin r n 118^2
— Este un lucru care nu ne buie sâ se facă mai mult sim­ măsuri zoo-veterinare, care să
I96S ţit şi ajutorul din partea uniu­
poale mulţumi, spunea tovară­ asigure creşterea procentului
şul Gheorghc Munlcanu, briga­ nii şi consiliului agricol raio­ de natalitate. De pildă avem
32,8 ea noi vom căuta sâ punem în nal. Ne referim la faptul că posibilităţi ca procentul de na­ LIVREAZĂ FĂRĂ REPART) [IF
dier zootehnic. Tocmai de ace­
putem fi njutaţi sâ extindem
talitate la vaci să fie de peste
valoare noi rezerve pentru spo­ suprafaţa destinată culturilor 90 la sută. ..-i UNITĂŢILOR SOCIALISTE PE
BAZĂ DE COMANDO FfRMÂ
am
furajere. In anul trecut
1964 V. rirea productiviiăţii fiecărui a­ cultivat cu bune rezultate sfe­ Rezerve însemnate există şi
nimal, şi sînfem holArîţi sâ în ce priveşte pregătirea pro­ DIN STOCUL EXISTENT .*
p o n d e r e a om luptăm pentru a ne autode- cla de nutreţ obţînînd în medic
VLNlTud om peste 40.000 kg. la hectar. A­ fesională a îngrijitorilor, coin­
V E N IT U L TOTAL pâşi.
Z O O T E H N I E cum însă, nu mai putem face teresarea materială a acestora «GEAMURI ORNAMENTATE
&L (OOPiPAnVEI — Dar, la ce rezerve vă re­ acest lucru deoarece ni s-au in­ şi altele. Analizînd amănunţit CU DIFERITE MODELE DE LR
feriţi ? clus în plan multe culturi, prin­ toate aceste rezerve, ţăranii
— In primul rînd Ia posibi­ tre care amintesc şi fasolea în cooperatori din Vinţut do Jos 420 ~ 160cm Si DE lA
După cum se veue, producţi­ lităţile pe care le avem pentru cultură pură deşi se ştie câ în au ajuns la concluzia câ prin 160 "* 2 0 0 <"» lunq.mC -
ile au oscilat de la un an la dezvoltarea şi îmbunătăţirea condiţiile de climă şi sol ale valorificarea lor, sectorul zo­
altul, coen ce situează coopera­ calitativă a bazei furajere, o unităţii noastre nu dă rezul­ otehnic îşi poate spori simţitor ADRESAŢI VA CU ÎNCREDERE
tiva agricolă din Vinţ printre ţinut să precizeze ing. Pompî- tatele scontate Am putea fi ponderea în structura produc­ FABRICII NOASTRC . CROC VR
unităţile cu realizări medii din liu Dicu. In ce ne priveşte vom ajutaţi şi prinlr-o distribuire ţiei agricole şi se angajează să ONOREAZĂ COMENZILE iN
acest punct de vedere. Totoda­ lua măsuri pentru a spori pro­ mai judicioasă a îngrăşăminte­ demonstreze acest lucru tutu­ CC LE MAI BUNE CONOlŢlUNI.
tă trebuie spus că a oscilat şi ducţia de masă verde pe pă­ lor chimice, nu aşa cum s-a în- ror cooperativelor agricole din
producţia marfă. E adevărat că şuni prin fertilizarea Sn mod tîmplat cu unitatea noastră regiune.
I