Page 29 - Drumul_socialismului_1967_03

-rre Q j
t
Hunedcv
Hunedoetm-fteva

PROLETARI DIN TOATE TARILE tINITI VA I
Actualităţi hunedorene

„Statele

poartă acum cca de a patra
Prima stropire steluţă purpurie. Unite luptă
Anul acesta, după două luni
la pomi de întrecere, fruntaşii secţiei
dovedesc că au meritat pe de­ pentru
Brigăzile fito-sanilare din re­ plin inalla distincţie ce le-a
giune desfăşoară o intensă ac­ fost acordată. Rezultatele obţi-
tivitate. La ordinea zilei, tim ­ nule îi situează din nou în rîn- menţinerea
pul fiind’ favorabil, se află ac­ dul celor mai buni.
ţiunea de stropire a pomilor.
Cele mai bune rezultate la e- Prin buna supremaţiei
xecularca primei stropiri s-au
0R6&N M. COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA Al P.C.R. SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL organizare a muncii tehnologice"
obţinut in raionul Sebeş, unde
din 80.000 pomi au fost stropiţi
57.600. Această acţiune se des­
făşoară mai anevoios in raio­ In vederea mai bunei organi­ In capitalele vest-cu-
nul Haţeg. Aici. s-au aplicat zări a producţiei şi a muncii, roperte sc exprimă tot
tratamente doar la 16.200 pomi din iniţiativa biroului organi­
ANUL XIX. NR. 3790 JOI 9 MARTIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI din cei 1.300.000. Asemănător zaţiei de bază P.C.R. de la sec­ mai des îngrijorarea in
stau lucrurile şi în celelalte ra­ ţia a TT-a a E.M. Teliuc. a fost legătură cu cneşterea de­
ioane. De aceea sc impune lua­ aleâluit un colectiv din cele calajului dlnltre Europa
rea de măsuri pentru impulsio­ mai competente cadre de ingi­ occidentală şS S.U.A. iu
. dezvoltării
domeniul
neri, maiştri şi muncitori bine
In cooperativele agricole vederea terminării ci in cel mai pregătiţi. După un studiu mi­ ştiinţei si tehnicii Îngri­
in
narea acţiunii de stropire
scurt timp. nuţios. acest colectiv a dai so­ jorare legitimă intrucît
luţii şi a propus măsuri pri­ Statele Uuilc încearcă
vind eliminarea ştrangulărilor şi pe această calc să-şi
Peste 54.000 In aprovizionarea locurilor de consolideze rolul său de
Rezultatele oglindesc existenţa de spectatori muncă, perfecţionarea potrivit dentale. Este îndeobşte
unor
dominare a lum ii occi­
procedee tehnologice
condiţiilor dc zâcăminl, func­ cunoscut că S.U.A. folo­
Filmul istoric „Dacii" regi­ ţionarea judicioasă a transpor­ sesc supci'ioriiatea lor
tului şi altele/ Prin aplicarea
zor Sergiu Nicolaescu, scena­
unor resurse nefolosite. Este cură de o largă apreciere a întocmai a măsurilor propuse, din pirghiiU importante
tehnologică ca pe
una
riul Tilus Popoviei — se bu­
rezultatele în producţie
s-au
publicului spectator. O imagi­ îmbunătăţit simţitor, aşa îneît, pentru a-şi impune punc­
tul de vedere şi in ca­
ne în acest sens ne-o oferă şi in prezent, toate schimburile drul N.A.T.O. La între­
timpul să se treacă au văzut film ul: 54.161 de spec­ secţie se află eu planul înde­ tele Unite să aibă un rol
numărul mare de cetăţeni caic
şi ţoale echipele de la această
barea cuman ajuns Sta­
tatori în oraşele Deva şi Hune­
doara. De mîine, filmul va ru­ plinit şi depăşii dominant in lumea ca­
la la Petroşani n . t a r i Va pitalistă in domeniul
la utilizarea lor deplină corespondent tehnologic \Se poale răs­
punde in prim ul rînd ţi-
Fruntaşii secţiei Prim(|e t r i h , w ,
In vederea întăririi lor eco- de kg la hectar. De asemenea, lor. Nu consideraţi că nereali- Cu prilejul şedinţei grupei
nomico-organizalorice, coope­ la unele cooperative agricole zarca a peste 200.000 Ici plani­ sindicale nr. 5 de la turnăto­ In principalele unităţi ale O-
rativele agricole primesc un din raioanele Oră.şlie şi Haţeg ficaţi din sectorul zootehnic se ria de precizie a Uzinei meca­ fieiilor de valorificare a legu­ Comentariu
sprijin multilateral din partea producţia a fost cu mult sub datoreşte unor asemenea cau­ nice din Cugir au fost înmî- melor şi fruclelor din Deva,
partidului şi statului. Folosind nivelul posibilităţilor din cauza ze, tovarăşi cooperatori din nate 10 insigne de „Fruntaş în Hunedoara şi Petroşani au fost
în mod judicios acest sprijin, neaplicării măsurilor agroteh­ Dobra? întrecerea socialistă pe 1966". puse în vînzare primele tru­ extern
numeroase unităţi obţin an de nice Nu poate fi trecut cu ve­ O sursă importantă de veni­ Printre cei care au primit înal­ fandale. E vorba de salată ver­
an rezultate tot mai bune în derea nici faptul că la unităţi turi pentru unele cooperative tele distincţii sc află muncito­ de., ceapă verde, ardei iute, spa­
producţie, în ridicarea nivelu­ cum sînt cele din llia şi Săl- agricole o constituie activităţi­ rii Simion Mif, Cheorghe Stan. nac şi alte verdeţuri care se
lui de viată al cooperatorilor, civa, unde există condiţii să se le anexe Dar, la cooperativa Ion Rusânescu, Cornelia Ştefă- găsesc în cantităţi însemnate.
îmbunătăţirea activităţii coo­ realizeze cel puţin 15.000— agricolă din Rîu Alb s-a petre­ De trei ani consecutiv Traian Trif de la Atelierele cen­ nescu, maistru] Ioan Drăghici In zilele care urmează vor fi nind seama de polen-
perativelor agricole este re­ 20 000 kg legume la hectar, s-au cut o situaţie cu lotul inexpli­ trale de reparaţii din Alba Iulia este . fruntaş în întrecerea aprovizionale şi celelalte uni­ 1 ţialul economic al aces­
flectată de creşterea, an de an, obţinut producţii şî venituri de cabilă. Tn anul trecut din a- socialistă. şi inginerul Toma Cazan. Trei tăţi O.V.LF. cu aceste soiuri tei ţări şi de faptul că
a producţiilor şi veniturilor. aproape zece ori mai mici. In In fotografie, muncitorul Traian T rif a fost surprins lu- dintre ei: Gheorghe Stan, Si­ de trufandale cît şi cu altele cel dc-al doilea război
Astfel, comparativ cu anul 1965 alte unităţi, veniturile au fost (Continuare In pag. a 3-a) crind la o morteză. mion M if si Ion Rusânescu noi. mondial, care a avut e­
in anul trecut veniturile rea­ diminuate din cauza neglijen­ fecte distrugătoare asu­
litate de unităţile cooperatiste ţei sau a lipsei de răspundere pra economiilor ţărilor
din regiunea noastVă au sporit dovedite de consiliile de con­ europene, nu a afectat şi
cu peste 15 milioane lei. ducere pentru valorificarea u­ economia americană.
•eşterea respectivă nu este nor produse. Este cazul coope­ ■ Mai mult decit altl, fla ­
rativelor agricole din Finloag,
însă pe măsura condiţiilor e­ Slremţ, Sibişel şi altele, unde gelul mondial a oferit
xistente. Acest lucru este dove­ s-au pierdut cantităţi de fruc­ Alte răspun o situaţie privilegiată
dit de faptul că oscilaţia veni­ te în valoaie de zeci de mii de Exam enul Statelor Unite, ele reu­
turilor raportate la sula de hec­ şind să polarizeze bogă­
tare este destul de însemnata lei, nefiind recoltate la timp ţii uriaşe în dauna alUnr
de la un raion la altul. Iată cî- sau de loc. Aţi făcui un calcul ţărt, fapt care, după a­
vagoane suri la între
teva exemple. In timp ce coo­ să vedeţi ce aţi pierdut prin precierea ziarului „ Fi­
perativele agricole din raioa­ nerecollarea a cinci m etalurqîştttor nancial Times", le-a dat
nele Alba şi Sebeş au obţinut de prune, tovarăşi cooperatori posibilitatea să înregis­
venituri mai mari cu peste din Fintoag? Asemenea calcule treze un decala) sub­
25.000 lei Ia suta de hectare sint necesare a se face în toate stanţial in domemiul dez­
faţă de media înregistrată pe unităţile unde s-au semnalat si­ barea: voltării tehnicii faţă de
legiune, realizările unităţilor tuaţii similare, ete fiind în restul ţărilor vest-euro-
din raioanele llia şi Haţeg măsură să ajute la înţelegerea pene şi, mai ales, faţă
sînt mai mici cu peste 17.000 necesităţii lichidării neajunsu­ de Anglia.
şî respectiv 38.000 lei faţă de a- rilor care au existat.
ceaslâ medie. Referitor la realizarea veni­ Tocmai această situa-
Analizînd cauzele care au turilor planificate din sectorul ue metal la tie a permis Statelor
c|§ţerminflţ nerealizarea în în­ zootehnic, este pozitiv faptul că Unite să se erijeze in
tregime a prevederilor la ca­ în majoritatea unităţilor a e­ rolul de tutore al ţărilor
pitolul , venituri, se constată că xistat preocupare pentru creş­ occidentale şi prin inter­
ele se daloresc insuficientei terea producţiei globale şi mediul unor măsuri dc
preocupări din partea condu­ marfă de lapte. Nesalisfăcâtor In numărul de astăzi al ziarului nostru publicăm răs­ urilor organizaţiilorde bază ca i — S-ar părea că.da. De alt­ dit adesea că, alunei cînd exis­ natura planului Mar-
cerilor unităţilor agricole pen­ se prezintă însă situaţia în toţi membrii de partid ce fsă- fel, pentru 'aceasta, fiecare tă interes, se poale lucra cum chall să pătrundă in ra-
tru livrarea în întregime a can­ privinţa producţiei de carne, punsurile tovarăşilor EMIL DELAPETA, secretarul Co­ vîrşesc abateri de la procesul, membru al comitetului de trebuie. Au existat nu o dată murile-cheie ale indus­
tităţilor de produse contractate. rămîneri' în urmă semnalîn- mitetului de partid de la O.S.M. 1, ALEXANDRU HA- tehnologic şi instrucţiunile de partid a fost. repartizat sâ. răs­ perioade cînd, în toate aceste triei vest-curopene şi
Asemenea aspecte se întîlnesc du-se îndeosebi la specia por­ lucru să fie puşi în discuţia a- pundă de cile o organizaţie de compartimente, s-a lucrat ire­ să obţină o situaţie p ri­
îndeosebi la livrarea producţiei cine. IAŞ, secretar al unei organizaţii de bază de la aceeaşi dunârilor generale, lucru care, bază, insă, după cîte se vede, proşabil, iar noi nc-am înca­ vilegiata. Desigur că, in
de cartofi şi de came. Calcu­ La cooperativele agricole din secţie, ION CRISTEA, secretarul Comitetului U.T.C. la de altfel, în multe organizaţii prinşi de multitudinea proble­ drat în programul sortimental anii postbelici, în condi­
lele arată că, în total pe regiu­ Daîa, Draşov şi Ghirbom veni­ de bază s-a şi făcut. In afară melor, scapă din vedere esen­ si n-ani avut nici o pierdere. ţiile eforturilor de re­
ne, dacă se respectau prevede­ turile realizate din zootehnie O.S.M. 2, PETRU ZERBEA, organizator de grupă sindi­ de aceasta, periodic, prim-to- ţialul. In orice caz, aici va tre­ Cit priveşte ridicarea nivelu­ facere economică a ţă­
rile contractuale la produsele au fost cu 220.000-240.000 lei cală la O.S.M. 2 (anunţam cititorii noştri că această pilorii, maiştrii,.care sînt meni? bui sâ mai chibzuim. Dar aba­ lui profesional al oamenilor, rilor occidentale euro­
respective, sc puteau obţine mai mici decit cele planificate. bri de partid sînt puşi sâ pi-e- terile despre care vorbeaţi au este necesar să punem un ac­ pene a slăbit înir-o oa­
venituri mai mari cii peste Aceasta dovedeşte că nu s-a modificare a survenit datorită faptului că tovarăşul zinle informări în fata adună­ adesea şi alte provenienţe: cent mai mare pe calificarea recare măsură rolul do­
l~ei milioane lei. Nerealizarea privit cu întreaga răspundere Constantin Miiitaru, propus iniţial pentru examinare, se rilor generale, in care să arate neasigurarea cu materii şi ma­ muncitorilor din meseriile de minant al Statelor' Uni­
.ilurilor planificate de la problema valorificării rezerve­ contribuţia lor la realizările teriale in timp util, lipsa (Ic bază: lopitori, turnători şi te. Mijloacele la care
cultura cartofului se datoreşte lor existente pentru creşterea află in concediu de boală) şi MITICA COCOŞ, şeful ser­ schimbului. De asemenea, s-au interes corespunzător din par­ pregăti lori. In acest sens ( au s-a recurs pentru apăra­
îndeosebi unor deficienţe de producţiei şi a veniturilor rea­ viciului aprovizionare de la C.S. Hunedoara. dat indicaţii comitetului sindi­ tea unor cndrc: tehnico-ingine- fost deja luate măsuri de îm­
ordin tehnic şi organizatoric lizate din zootehnie. cal de secţie şi'comitetului r.eşti, precum şi nivelul scăzut bunătăţire a tematicii cursuri­ rea acestei poziţii au co­
existente în activitatea coope­ Sînt numeroase exemple care Din comisia de examinare au făcut parte tovarăşii U T.C. să dezbată cazurile de de cunoştinţe profesionale al lor existente şi legarea lor de respuns dictonului „Sco­
rativelor agricole. Că aşa stau demonstrează că această ramu­ mg. MINICA NEAGOE, activist al Comitetului regional indisciplină, sâ folosească mai unor muncitori in raport cu necesităţile actuale ale pro­ pul scuză mijloacele/",
lucrurile ne-o dovedesc cîleva mull Danourile din hală şi ţoa­ noile cerinţe. ducţiei. Referitor la întărirea ele incepînd prin recru­
exemple. Cooperativele agricole ră de producţie are un grad de partid, ION NICULESCU, secretarul Comitetului de le mijloacele ce le slau la-dis­ răspunderii unor cadre tehni- tarea, mai bine-zis ra­
din Sînlandrei şi Deva, de pil­ ridicat de rentabilitate. Lasă partid pe combinat, ing. ION IONESCU, membru al bi­ poziţie pentru a crea o opinie — Şi cum vedeţi depăşirea co-inginereşti, lucrurile sînt colarea de cadre ştiinţi­
dă. de pe loturile unde s-au insă de dorit modul cum con­ de masă împotriva oricăror a­ acestor stavile ? ceva inai dificile Oricum, fice calificate din Euro­
utilizat seminţe din soiuri va­ siliile de conducere ale unor roului comitetului de partid şi CONSTANTIN TOMA, bateri. — In primul rînd prinlr-O’ principalele câi rămîn cointe­ pa occidentală, ocuparea
loroase au recoltat cîte 20.000 secretarul Comitetului de partid de la O.S.M. 2. — Cu loate acestea, după mobilizare permanentă a tutu­ resarea şi răspunderea materi­ unor poziţii-cheie in ra­
kg cartofi la hectar, în timp ce cooperative şi specialişti se cîte cunoaştem, în luna febru­ ror factorilor care concură la ală şi o muncă politică mai murile cele mai înainta­
la Rapolt, Simeria şi Totia fo­ preocupă de generalizarea ex­ arie pierderile de metal în loc crearea condiţiilor necesare te cum ar fi industria
losirea unui material necores­ perienţei pozitive, de aplicarea Acest an se poate’ spone că bului — «şi decadale — la ni­ să scadă au crescul Şi, în ma­ bunei desfăşurări a procesului susţinută din partea organiza­ electronică. In acest scop
punzător la plantare a dus la pe scară largă a metodelor a­ este pentru colectivul O.S.M. velul comitetului de partid pc rea lor majoritate, au drept de producţie în oţelărie. Este ţiilor sindicale S.U.A. au alocat sume
diminuarea producţiei cu mii vansate de creştere a animale­ nr. 1 un an de cotitură. Pon­ oţelârie — în care se analizea­ cauze abaterile de la procesele Fireşte, faptul că în unele GHEORGHE CIOBANI»
derea oţelurilor aliate şi cal­ ză. îndeosebi situaţia pierderi­ tehnologice şi ‘Instrucţiunile, de vorba de tovarăşii cu munci de perioade s-au putut asigura
mate în totalul producţiei a lor şi încadrarea în programul lucru Care este explicaţia V răspundere de la transporturi,
crescut foarte mult. Se pregă­ Nu cumva esle vorba şi de lip­ aprovizionare. încărcări-descâr- Ing. Gfl. COMŞUŢA (Continuare in pag.
tesc condiţiile pentru a se pro­ sortimental. La aceste şedinţe sa de perseverenţă în urmări­ cări şi chiar dîn conducerea a 4-a)
participă toţi factorii cu munci
duce în exclusivitate oţeluri de răspundere în realizarea rea acţiunilor întreprinse ? combinatului. Faptele au dove­ (Continuare în pag a 3-a)
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu speciale. Or, în asemenea con­ producţiei, începind de la pri­
diţii, evitarea pierderilor de
metal implică un efort in plus. mii lopitori şi pinâ la şefii de « a ■
Pornind de la aceste conside­ ‘•chimb şi şeful de secţie. Aşa
a primit pe ministrul în răspunsul său a relatat: îneît se creează posibilitatea
rente, tovarăşul Emil Dclapeta,
stabilirii pe loc a celor mai e­
— Dală fiind complexilalea ficiente măsuri. DRUMUL SPRE CONFORT
plenipotenţiar al Izraelului sarcinilor ce ne stau în faţă în In mod deosebit însă, ne-ain
acest an, lichidarea
cauzelor
care conduc la pierderi de me­ îndreptat atenţia spre întări­
tal ocupă, în ansamblul preo­ rea răspunderii personale a
cupărilor comitetului nostru de fiecărui muncitor, inginer şi
Secretarul general al Comite­ ţiar al Izraelului în Republica menajer e o problemă mare la
tului Central a! Partidului Co­ Socialistă România,. Eliezer partid, un loc central. încă de tehnician faţă de îndeplinirea noi. De mai bine’ de un an
munist Ro mâ n , N i c o l a e Doron, in audienţă de prezen­ la începutul anului, în acest sarcinilor ce-i revin. dc zile nu există cutii. Fieca­
Ceauşescu, a primit miercuri, tare. sens, au fost iniţiate o seamă — V-am ruga sâ concretizaţi Păreri şi propuneri
8 martie, pe trimisul extraor­ ANCHETA re il aruncă unde îl taie ca­
Cu această ocazie a avut loc de şedinţe, aşa-zîse „operati­ această afirmaţie. pul. De aceea vedeţi peste iot
dinar şi ministru plenipoten­ — Mai întîi s-a indicat biro­ gunoi.
o convorbh’e cordială. ve", zilnice — la nivelul schim­
privind gospodărirea Să vedem, ce spun gospo­
PUBLICA darii :
Petru Sulufiii — directorul
Informaţie oraşului Cugir I.C.O. : |*2 o chestiune arhicu­
noscută. Locatarii nu au unde
pune gunoiul menajer. Nu
şlim^ce sâ facem. Să confecţio­
Prin decret al Consiliului de
Stat al Republicii Socialiste Oraşul metalurgiştilor, Cugl- He apartamenle, iar tinerii ne­ incă dc la porţile lui. Chiar năm cutiile cu cheltuielile dc
la cetăţeni sau din fondurile
România, tov. Emilian Nu- rul, esle cunoscut în întreaga căsătoriţi locuiesc în şase dinlr-o singură privire îţi dai sfatului popular? Ne-am adre­
cescu a fost numit in funcţia ţară datorită maşinilor caic blocuri cu 384 camere. Toatr scama dc preocuparea pentru
dc preşedinte al Tribunalului sînt fabricate aici. Dc pc poar­ acestea, cil şi alte realizări pc frumos a gospodarilor local­ sat pentru a primi un răspuns
Suprem al Republicii Socialiste ta celor două uzine pleacă pe nici. Aşa s-au inlimplal lucru concret secţiunii dc gospodări­
România. linie edilitară au contribuit Ic re a Sfatului popular regio­
arterele ţării şi peste hotare, creşterea gradului dc contor! iile şi la CugiA Numai că im­ nal. De un an dc zile lot în­
Prin acelaşi decret al Con­ maşini-ur.elte de o înaltă teh­ (lin oraşul „Ilenelor". presia n-a fost cea mai bună. trebăm.
siliului de Stat, tov.‘ Constan­ nicitate, maşini de cusut, de Încă de ta intrare Cugirul ne-a
tin Slâtescu a fost numit în spălat şi altele. Aici trăiesc şl Din păcate, acest confort es întimpinat cu mormane de gu­ Pavel Crişan, vicepreşedinte
funcţia de vicepreşedinte al muncesc oameni harnici. Lor te diminuat de unele carenţe noi şi hîrtii aruncate h voia al comitetului executiv al sfa­
Tribunalului Suprem, pentru le-au fost create condiţii opli- care işi mai găsesc locul in ac inlîmplării. Sâ fie oare vorba tului popular orăşenesc : Sîn-
colegiul civil. me de viaţă. Au fost alocate tivitatea gospodarilor şi edili dc un aspect izolat? Nu. Cu tem într-o situaţie grea. La
lor de aici. Ancheta noastră
fonduri mari pentru construc­ si-a propus să redea succint ( rit am pătruns inai mult pe toate sesiunile sfatului popular
ţii de locuinţe şi diferite edi­ parte din aspectele întilnile slrâzilc oraşului, ne-ain putui sc ridică acest aspect. Chiar
ficii social-culturale. Orice lo­ convinge că aici există o sla azi am fost la Sfatul popular
Miercuri dimineaţa a avut din opiniile şi propunerile cc
loc la Tribunalul Suprem insta­ calnic vorbeşte cu mîndrie dc lăţenilor şi ale celor chemaţi s;'. bâ preocupare pentru întreţi­ regional pentru a stabili cine
larea tovarăşului Emilian Nu- modernul club construit cu rezolve neajunsurile existent' nerea şi gospodărirea lui Pl in­ anume trebuie să plătească
ccsru în funcţia de preşedinte cîţiva ani în urină, despre spi­ ire blocuri zac grămezi do i- cutiile. Ni s-a spus că o să
«îl Tribunalului Suprem. talul, policlinica, cele două noi, vinlul iscînd adevărate
Au fost de faţă tovarăşii şcoli şi grupul şcolar profe­ Pete pe haina primim răspuns în două sâp-
Chivu Stoica. Grigore Gcamă- sional, un complex de deser­ furtuni dc hîrtiî. Malurile Rîu- lăinîni...
nu, secretarii Consiliului de vii^ care s-au înălţat aici prin lui Mare au devenit veritabile
Stat, Auguslin Alexa, procuro­ Strungarul Constantin Stâiculescu este unul dintre cei mai prieeputrmuncilori ai strungă- grija statului. Construcţiile de oraşului metereze de gunoi. Asemenea GH. JURCA
rul general. Adrian Dimilriu, riei de cilindri de la C.S. Hunedoara. Calitatea lucrărilor executate şi faptul că lună de locuinţe au cunoscut şi ele un
ministrul justiţiei. lună şi-a depăşi^ planul în medie cu 25-30 la sulă îl situează şi în acest an printre evidenţi­ ritm continuu, ascendent. Pc aspecte pătează haina oraşului. V. ALBU
aţii în întrecere, după ce patru ani la rînd i-a fost acordată steluţa, de fruntaş. harta oraşului Cugir au apărut Vizilînd un oraş, prima im Ce părere au cetăţenii ?
(Agerpres) Foto: V. ONOIU zeci de blocuri cu peste 1.500 presic despre el ţi-o formezi Gheorghe Bogdan i. Gunoiul (Coatinuare In pag. a 2-a)