Page 30 - Drumul_socialismului_1967_03
P. 30
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3790
Pildă de eroism în lupta maselor VECINII DIN
MARGINIME
pentru dreptate socială
In Poiana şi Jina. safe aşe
zate In munf/. in mărginimea
Sibiului, zvonul p ti măverii n-a
ajuns încă. Aici — ne scrie
Istoria patriei noastre a cu unelie agricole care puteau fi înţelegere între nobili şi ţă rea răscoalei, nobilimea a luai corespondentul nostru Radu
noscut de-a lungul veacurilor mînuite cu uşurinţă (coase, se rani, la G octombrie 1437, la unele măsuri. S-a înnoit uniu Dobre — serile de iarnă Îşi
numeroase răbufniri ale urei ceri, topoare) şi s-au îndreptat Apatiu. In această înţelegere, nea de la Căpîlna, prin întru păstrează autenticitatea Jor
celor asupriţi şi umiliţi, Îm spre dealul Bobîlna de lingă deşi se prevede scăderea obli nirea din 2 februarie 1438 de plină de frumuşele. La Poia
potriva exploatatorilor lor. Dej, în hotarul comunei Ol- gaţiilor ţăranilor faţă de no la Turda, de data aceasta măr- na, şezătorile îşi au veselia lor
Formele acestei lupte pentru pret Aici, la Bobîlna, ţăranii bili, scăderea este cu mult mai turisindu-se deschis că rostul caracteristică, iar impună foni/
dreptate socială au fost di veniţi şi din Comitatul Alba mică decit cea prevăzută în ei este slirpirea şi distrugerea cămin adună, seară de scară,
verse, în funcţie de condiţiile de Jos şi-nu construit o adevă înţelegerea de la Bobîlna. Dc fără milă a răsculaţilor A- mulţi săteni. Cei cc nu fac
istorice in care se desfăşurau. rată tabără militară, înconju asemenea, ţăranii au pierdut ceastâ hotărîre a fost imediat parte din formal iile artistice
Forma cea mai simplă de ma rată cu căruţe şi şanţuri de intîlnirea anuală de la Bobîl aplicată prin schingiuirea şi Işi pefrcc ore plăcute In lafa
nifestare a nemulţumirii ţă pămint In fruntea răsculaţilor na. uciderea a mii de ţărani. televizorului sau In jurul me
răneşti era nesupunerea la lu s-au ridicat cei mai curajoşi şi înţelegerea de la Apatiu nu Deşi înfrîntă, răscoala din selor cu jocuri distractive —■
cru — refuzul ţăranilor de a dîrxi dintre ţărani : Vincenţiu mulţumea pe ţărani, care ve 1437 reprezintă una din pagi Cîntecul şi jocul popular răsună pe scenele căminelor culturale antrenate in cel de al şah, table, rummy, biliard.
ieşi la muncă pe moşia boieri Judele, Anton cel Mare din deau că jertfele lor au fqst nile luminoase ale istoriei lup VUI-lca concurs al artiştilor amatori. Primii slnt prietenii cfnlccclor
lor. Dar acest refuz era frinat Dcuş, Mihait cel Mare, Toma zadarnice dar nici pe nobili, a tei de clasă din ţara noastră, In fotografic: un grup de dansatori ai căminului cultural din Jieţ, oraşul regional Petro şl jocurilor. Cel din vestita
de cele mai multe ori de bi o vie pildă de eroism a mase şani, la o fază de concurs. Foto : N. MOLDOVEANU formaţie corală pregătesc o
ciul vătafului, care scotea pe lor înfrăţite, indiferent de na suilă de cinlecc ciobăneşti lo
ţărani cu forţa din case, mî- ţionalitate, pentru dreptate cale, poemul „Craiul munli-
nîndu-i ca pe vite la moşia bo socială. lor" de T. Popovici, „Trei cu
ierului. 530 de ani de la răscoala înfrîntă, marea răscoală a lori" şi clnlece de masă, Iar
soliştii vocali şi-au Inclus In
De multe ori, ţăranii, care cărei stindard s-au înfrăţit a De pireiuîindeni repertoriu cele mai frumoase
ţăranilor de Ia 1437, sub al
nu mai puteau suporta situaţia melodii populare din mărginl-
lor de asupriţi, părăseau sa supriţi de diferite naţionali mc. Formaf ia de lealru repetă
tele, lâsînd pustii vetrele stră iobagilor de la Bobîlna tăţi — români, unguri, saşi — piesa „Ochiul babei“ cu care
moşeşti — în speranţa că pe a adus după sine acordarea Insecticid cu putere national menţionează că in trebui sâ contribuie cea de-a a avu/ mult succes fa specta
alte moşii situaţia lor ar putea unui limitat drept de strămu cercurile ştiinţifice de la Uni patra sondă, care va fi forată colele dale la Jina şi Gîrbova
fi mai bună. Mulţi dintre fu tare Aceasta a fost singura cu extraordinară versitatea din Georgetown, a la sud de Caucaz. şi cu care va întreprinde şi
gari, luau drumul codrului, un cel Mare din Sic, loan fiul căror putere nelimitată era . cerire a ridicării la luptă şi a ceastă descoperire esle apre In ceea ce priveşte cea de-a alte deplasări.
PRAGA. — Buletinul Aca
de se organizau în cete de magistrului Iacob din Cluj. ştirbită dc ţăranii răsculaţi. jertfei iobagilor de Ia 1437. demiei de Ştiinţe din Pi aga a ciată ca fiind „capabilă să re cincea sondă, majoritatea spe In vecini. la Jina, lluieraşii
haiduci. Pavel cel Mare din Voievodeni. In luna noiembrie, răscoala Prin lupta sa susţinută şi nunţă că în R. S. Cehoslovacă voluţioneze domeniul comuni cialiştilor consideră că ea va nu-şi de7.minl I radii ia. Pc lin
Majoritatea răscoalelor ţără Pentru a evita vărsarea dc sîn- s-a aprins cu mai mare pute prin succesele repurtate pe s-a pus la punct un nou insec caţiilor*'. trebui forată in Kurile, unde gă spectacolele ce le oferă
neşti, cunoscule de-a lungul ge nevinovat, ţăranii au holă- re. Răsculaţii au reuşit chiar cîcppul de bătaie, ţărănimea n. ticid a cărui putere esle cu lanţul muntos este de prove deseori localnicilor şi săteni
istoriei evului mediu, au iz iit să trimită o delegaţie care să ocupe unele oraşe înconju făcut dovada forţei sale revo totul extraordinară: înlr-ade- „Anlicosmos" — un nienţă vulcanică .şi unde scoar lor din aşezările lor, ei pregă
bucnit în lunile dc primăva să prezinte nobililor dorinţele rate cu ziduri, printre care luţionare. subminind relaţiile vâr, pentru distrugerea unui interesant proiect ţa Pămîntului esle relativ sub tesc pc viilo ril fluieraşi: 30
ră. Procesul se explică prin ţăranilor, sperînd că se va pu Clujul şi Aiudul. După ocupa de producţie feudale şi înscri miliard de insecte este sufi ţire. dc copii care vor duce mal
faptul că în aceste luni, ţăra tea ajunge la înţelegere pe ca rea Aiudului, răscoala s-a în ind o pagină glorioasă în is cient un singur gram de acest sovietic După cum precizează agen departe bogăfia folclorică a
nul simţea cu mai multă pu lea tratativelor. tins spre Alba Iulia. toria luptei de clasă din ţara produs. ţia TASS. în prezent se lucrea doinelor şi cînlccelor ciobă
MOSCOVA — Potrivit a
tere sărăcia în care trăia. Me Solii ţărani, sosiţi in tabăra In ianuarie 1438, Clujul a noastră, o vie pildă de eroism Este vorba de un derivat al genţiei TASS, în Uniunea So ză la detalierea şi perfecţio neşti din această patle a ţării.
rindele erau consumate in tim nobiliară de sub conducerea fost ocupat de armata nobi a maselor înfrăţite. farnesolului. care a fost pus la vietică se desfăşoară lucrările narea proiectului „Anticosmos".
pul iernii, dar copiii trebuiau voievodului Transilvaniei La- liară iar ţăranii înfrînţi. Pen punct la Institutul de chimie pentru realizarea proiectului
hrăniţi. Cu căciula in mină, dislau Csalci, au fost însă u tru a preînlîmpina reizbucnî- Prof. MARFA IRI1Y1IE organică şi dc biochimie al A
ţăranul cerea ajutorul feuda cişi în chip barbar Aflarea a- cademiei de Ştiinţe, sub con denumit „Anticosmos" în ve
lului. Acesta, profilind de ceslei veşti a dezlănţuit lupta. ducerea prof. Franliselc Sorn, derea pătrunderii la o adînci-
inc de 15-18 km în interiorul
strîmtoarea în care se afla In bătălia de la Bobîlna, no preşedintele Academiei Pămînlului
ţăranul, obţinea de la el cu bilii au fost înfrînţi. Dar, in Noul produs acţionează a i Pentru tămpuli ^
uşurinţă asumarea unor obli cele din urmă s-a ajuns la SPORT * SPORT supra oricărei părţi a corpu Punctul pentru forarea pri
gaţii împovărătoare pentru a tratative intre răsculaţi şi no lui insectei. De asemenea, cl mei din cele cinci sonde pro
iectate a fost ales la nord de
nul care începea. bili, concretizate în înţelege frînează dezvoltarea larvelor. Marea Caspică. Există speran jamneovoastră liber
Ca şi in alţi ani, aceasta a rea de la Bobîlna Se prevedea Insecticidul este inofensiv pen ţa ca această sondă să atingă
fost situaţia şi în primăvara scăderea obligaţiilor ţăranilor tru om şi animale. limita inferioară a straturilor
anului 1437, la care se mai faţă de nobili, precum şi o în- Aşteptăm un răspuns purtătoare de ţiţei şi, poate, sâ l Joi 9 martie
adaugă neomenoasa măsură lilmre anuală la Bobîlna a u Sînt posibile transmisii furnizeze date pentru verifi
antiţârănească luată de epis nor reprezentanţi ai nobililor carea ipotezei privitoare la
copul catolic de la Alba In- şi ţăranilor, pentru a vedea Cu cîteva zile în urmă s-au fiu anunţat pentru a partici simultane pe milioane provenienţa ţiţeiului. Puţul câu ; Dirijor, Aurel Iancoviei ;
lia, Gheorghe . Lepeş. care a cum se respectă înţelegerea în desfăşurat la Hunedoara între pa la faza regională, cum era dc'canale separate sondei experimentale a ajuns Spectacole 16,30 O poveste pentru voi,
ordonat adunarea dijmei bise cheiată. cerile conlind pentru faza re şi firesc de altfel. Ceva mai deja la adinei mea de 6.000 copii : „Privighetoarea", legen
riceşti — restanţă pe trei ani Nobilii însă, prin forţa ar gională la tenis de masă, In lîrziu am aflat că tovarăşii WASHINGTON. — Fizicia metri. i dă românească ; 17,10 De la
— în bani noi (apăruţi în melor, au căutat să anuleze ziarul nostru a fost publicat <1 in consiliul Clubului orăşe nul Williani Thaler de Ja U Cea de-a doua sondă, care — ORAŞTIE : „Ulisc ş» coin frescele Voroneţului la Coloa
1436), bani de caic ţăranii nu convenţia încheiată. Intre no un articol în care erau critica nesc U.C F.S. Petroşani au niversitatea din Georgetown a va fi forată în nordul Uniu cidentele”, piesa lui Mircea na infinilâ. Peisajul românesc
dispuneau bilii unguri, saşi şi secui s-a te mai multe asociaţii sporti trimis Ja Hunedoara doi con pus la puncl un procedeu care nii Sovietice, va avea drept 8 Şeplilici şi Gh. Dumbrăveanu, în pictură ; 17,30 Poezia româ
Măsura episcopului Gheor semnat o înţelegere la 16 sep ve din oraşe cu posibilităţi, curenţi care de faptt nici nu permite folosirea undei dc lu scop străpungerea platformei prezentată de Teatrul muncito nească şi muzica Cinlece pe
Bacovia ;
versuri de George
ghe Lepeş a constituit seîn- tembrie 1437 Ia Căpîlna A printre care şi cele din Lupeni, au participat1 Ja faza raională mină pentru transmiterea su de granit a continentului eu- resc C F.R. Bucureşti. 18,03 In jurul globului ; 18,40
teia care a aprins flacăra răs ceasta a determinat o nouă pentru faptul că la eoncui-s nu Din acest motiv, oraşul Lu netului. Aparatul pe care Tha lopean Specialiştii consideră I — SEBEŞ : „Alo, aici c Stroc Ritmurile cincinalului ; 19,00
coalei. Ţăranii au părăsit coar ciocnire militară, la Apatiu. in s-au prezentat la nivelul aş peni nu a fost prezent la fa ler speră să-) construiască sc că ea poate furniza dale noi şi Vasllacbc”, spectacol muzi Seară pentru tineret. Din cu
nele plugului, s-au înarmat cu urma căreia se încheie a doua teptat. După apariţia artico za regională Ja tenis de masă. bazează pe folosirea unui fas referitoare la mecanismul- for prins : Muzică la cererea tine
lului am primit la redacţie o Problema ridicată de tînărul cicul laser cu ajutorul căruia mării continentelor. B cal O.ST A. Bucureşti rilor ascultători. „Ieri a fost
scrisoare semnată de Eugen F.ugen Braşovan este de na- este posibilă efectuarea de Sonda a treia va urmări a- — ALBA IU L IA : „liedda ziua lor" (însemnări despre 8
Braşov a n,~Plev la Şcoala pro «'tură'să producă nemulţumiri. ■ transmisii simultane pe milioa tingeren rădăcinii . lanţului Gahlcr", piesa dramaturgului Martie) ; „Urmaşii meşterului
fesională din L upeni; in care ~ Aşîeplăm un ‘ răspuns de la n e de canale separate, incluse. iftunţilor Ural şi’ descoperirea I norvegian Henrik Ibsen, pre îyianole" (reportaj cu“ţinerî'de
se spune ^orintre aTlel^ •**“c*“ a - “ nWftmur orăşenesc * în- aceeaşi undă de-lumină»- căilor- prin care s-au ridicat zentată de colectivul Teatrului pe di ferite şantiere) ; ’'2(1,00
— In dala de 19 februarie UCF.S. Petroşani pentru a Noua descoperire, care a la suprafaţă lorenţii care au a de slat din Brăila. Radiogazela de seară ; 22,20
ac. s-a desfăşurat Ia Lupeni fost înaintată Oficiului de in dus din adîncimi minereul 8 — CALAN : „O trâsnnie la Un eînlec şoptit de vioară ;
faza raională la tenis de ma afla de ce Eugen Braşovan venţii al S.U.A,, este conside metalifer care se găseşte din estradă”, spectacol muzical 22.55 „Nu te pot uita", muzică
să. Locul I a fost ciştigat de nu a participat la faza regio rată ca avînd o importanţă abundenţă în Ural. susţinut de Teatrul muzical uşoară ;
mine. Aşteptam cu emoţie să nală. deosebită in dezvoltarea co Pătrunderea la o mare a- I din Braşov.
PROGRAMUL II : 7,00 „Co
municaţiilor. întrucât frecven dîncime in interiorul Pâmîn- — PETROŞANI : „Dragoste drule, codruţule" — emisiune
lului
permite probabil des
P E S C U R T ţele undelor de lumină sînt cu coperirea unor metode de uti I din interes” piesă în limba ma de folclor ; 7,45 Selecţiuni din
mult mai mari decit cele ale
undelor radio, ele pot asigura lizare a căldurii subterane, ghiară prezentată de un colec opereta „Goana după moşte
f Hochei.şlii noştri fruntaşi 28, 29 şi 30 aprilie Meciul va de milioane de ori mai multe ceea cc va deschide noi per B tiv al Teatrului „maghiar din nire” de Massanelz ; 9,03 „Sim
îşi continuă pregătirile în ve avea loc la Bucureşti. Federa relee decît acestea din urmă. spective pentru energetică. La Timişoara. fonia primăverii" dexMarţian
derea campionatelor mondiale ţia belgiană urmează să con Agenţia United Press Inter rezolvarea acestei probleme va — CUGIR : „Cc mi-a povestit Negrea ; 10,05 Actualitatea li
de la Viena. Astăzi pe patinoa firme datele. I pădurea”, spectacol pentru co terară ; 10,20 Scenă din opera
rul artificial din parcul „23 Au pii susţinut de colectivul Tea „Andrea Chenier" de G i^ 'a -
gust*', echipa de hochei pe <0 BERNA. — La noua compe- trului dc păpuşi din Sibiu.' no ; 12.10 Ziare, ziarişti, op? ' ;
gheaţă a oraşului Bucureşti va liţie iniţială de U.E.F.A., rezer e 12,25 Fragmente din opei. .
întllni valoroasa formaţie ce vată echipelor alcătuite din ju „Plutaşul de pe Bistriţa" de
hoslovacă Tesla Pardubkre. Jo cători sub 23 dc ani, şi-au n- Cinema Filaret Barbu ; 13,15 „De prin
cul va începe la ora 18,30. nunţat participarea 17 repre B sate adunate" — muzică popu
zentative : Austria, Bulgaria. lară ; 13,45 Şlagăr după şlagăr:
# CAIRO —Tînărul lenis- Cehoslovacia. R D Germana, DEVA : Nimeni nu voia să 15.10 „De-ai şti cit de dragă-mi
man român Ilie Năstase şi-a Finlanda, Franţa, Grecia, Ita moară (cinematograful „Pa eşti" — muzici uşoară ; 16,00
înscris în palmares o frumoasă lia, Olanda, Norvegia, Polonia, fl tria") ; In fiecare zi, sărbătoa Din repertoriul sopranei Elisa-
victorie internaţională. In sfer România, Spania. Suedia, Elve re („A rta"); SIMERTA : Tara bela Neculce-Carţiş ; 16,15 Sfa
turile de finală ale campiona ţia, Turcia şi Iugoslavia. Tra I fericirii ; HUNEDOARA : Dacii
telor internaţionale ale R A U. gerea la sorţi pentru slabilirea („Siderurgislul"); Dacii („Con tul medicului : Prevenirea îm-
care au loc la Cairo, Ilie Năs primului joc va avea Ioc v i structorul"); Sanjuro („Flacă bălrînirii precoce ; 17,45 Actua
tase l-a învins in două seturi: neri la‘ Berna. B ra"); CALAN: Misiune extra litatea cinematografică Ediţie
7-5, 8-6 pe cunoscutul jucător ordinară; PETROŞANI : Dimi pentru cinecluburi ; 18.35 „Mult
mi-e dragă primăvara" — mu
englez Sangster Alte rezultate: & A fost iniţială o nouă com neţile unui băiat cuminte („Re zică populară ; 19,05 Compozi
petiţie internaţională de fotbal
W M g L Monlrenaud (Franţa) — Iloivc Esle vorba de „Cupa Inter", publica") ; Anunţ matrimonial torii au cuvinUiI : Laurenţiu
Wmm (Australia) 6-3, 6-2; Oranles care înlocuieşte „Cupa Rap- S.U.A. — Un pistol cu lumină care transmite mesajul. („7 Noiembrie") ; LUPENI : t'i- IVofeta ; 19,50 Transmisiunea
m (Spania) — Rodriguez (Chile) pon". La această competiţie Acest prototip de pistol cu lumină a fost realizat de N.A S.A maron („Cultural") ; Fanfan la concertului orchestrei somfoni-
/ 6-0, G-^; Pinto (Chile) — Beng- şi-au anunţat participarea echi El va înlocui vechiul sistem dc comunicaţii „Morse-Aldis". Tulipc („Muncitoresc"} ; PE ce a Rodioleleviziumi. Dirijor,
slon (Suedia) 6-2, 6-4
Aspect de la recentul campionat regional de tenis de 9 Federaţia noastră de tenis pe dc club din 11 ţări şi anu Se compune dintr-un microfon şi diferite circuite de modu- TRI LA ; Tunelul; LONEA ; losif Conla, solişti Tonis Geor-
Omul Mafiei („7 Noiembrie");
giu (Grecia) şi Maria Kiîlovici;
laţii-radio. Lumina emisă de acest pistol cu modul-lumină,
masă desfăşurat la Hunedoara Fostul campion regional a propus forului belgian ca me: Franţa, Belgia, Olanda. El va transmite vocea operatorului. Ea va puica fi de aseme Cele două orfeline („Minerul"); In pauză : Amintirile caselor :
Germană, R F. a
velia, R D
loan Crişan (dreapta) îl felicită pe tînărul Mihai Dogaru meciul România-Belgia, din Germaniei, Austria, Cehoslova VULCAN : Inspectorul; LIVE- „La Mărţişor" ; 22,30 Moment
cîştîgătoriil titlului din acest an. cadrul primului tur al „Cupei cia, Polonia, Danemarca şi Sue nea retransmisă de un retroemiţălor cu oglindă, Pistolul va ZEN! : Solie fidelă ; CR1VI- poelic. „Inimă omenească" —
avea o întrebuinţare foarte importantă in comunicaţiile spa
Polo: V. ONOIU Davis", să aibă Ioc in zilele de dia. ţiale Pâmînl/salelit. B DfA : A fosl odaiă un moş şi versuri de Mihail Cclarian ;
o babă ; URICANT ; Gcntlcmc- 23.10 Ciclul „Opera contempo
I nul (lin Coeody : ANINOASA: rană" : Dimitrie Şoslnkovici ;
Pinguinul ; BARBATENl : Fiul 23.55 Refrene vocale şi instru-
Căpitanului Utood ; PARO- menlnle
DRUGUL vărat rîu cînd plouă discuţii. Maşinile se strică des gător şi primeşte toate onoru crescut mult. Librăria insă a B ORAŞTIE: Cei 7 din Tcba TeJey^iujne
da Mărâşeşli devine un ade
ŞENÎ :
vîrf De aici se nasc multe
După mine, canalii :
gir numărul
capătul ei esle declarat învin
locuitorilor a
Intr-o situaţie asemănătoare
Nu avem piese de schimb şj
(„Patria"): Yoyo („Flacăra");
rile cuvenite. Ei, bine. cu to
rămas aceeaşi, nici măcar nu
sc află şi alte străzi, ca 23 Au
gust, Eminescu, Enescu, A *nîci garaj. Noroc că ne mai tul altceva se înlîmplâ la Cin s-a extins i CUGTR : Zorba grecul („7 No
iembrie") ; Viaţa începe la ora
ajută uzinele.
deni. „Maratoniştii” de aici, în
Exemple de acest fel se mai
man. Şi dacă aici nu s-a în Ială şi părerea unor călă finalul cursei, care, ce-i drept, pot da încă multe. Unităţile 8 scara („Muncitoresc") ; AL 18.00 Peniiucci mici In loc
treprins nimic pentru repara tori : ' c mai mică, se aleg cu cile o O.VLL.F. sînt puţine şi slab fl August") ; Diligenta („Victo de cinema : filmul „Grădina
BA IUI.IA : Şah la rege („23
zoologică" ; 18,12 Pentru tine
SPRE traumatizate. Aşa e cazul stră esle că transportul in comun reche de şireturi după caro au aprovizionate La Cugir nu sc fl dorinţelor : SEBEŞ : Fantome Telejurnalul de seară ; 19,00
rea lor, alte străzi bune şi
Pavcl Şcran : Părerea mea
cutie de chibrituri sau o pe
relul şcolar Studioul pionieri
la
ria") ; ZLATNA : Escrocii
frumoase au
fost
stricate,
aduc articole ca : seîndurâ. că
lor ; 18,50 Puhlicilalc ;
mănăstire; TEIUŞ:
Laguna
in oraşul Cugir
nu satisface
Irebuit sâ alerge. Dar să ex
rămidă, ciment ele Pentru a
19,20
zii V. Ateesandri. Locuitorii de
le procura, cetăţenii trebuie
Viorcl Nuţu ; Prea des se de
convieţuiesc pesle 1 000 de lo
aici au amenajat-o prin mun exigenţele. plicăm In acest cartier în care sâ facă drumul pînă la Orâş- le sc grăbesc („Progresul"); Buletinul meteorologie ; 19,23
„Mult c dulce şi frumoasă..."
că patriotică, au făcut trotua fectează maşinile. Cred că e cuitori, nu există magazine co lie. Hăiclii dc la lonomat („Sebe Emisiune de limbă română
APOLDUL DE SUS:
re, zone verzi, dar maşinile vorba de o proastă organiza merciale aprovizionate cu ar de locuitori există .doar două B şul")’; asumăm răspunderea ; contemporană ; 19.35 Călătorii
La un număr de peste 15.000
Ne
re a reparaţiilor
şantierului de construcţii şi-au
ticolele necesare
Pentru a
CONFORT bătut joc de munca lor. luţiu ne-a spus următoarele : procura un lucru cît de mă frizerii, una fiind mai mult cu B tc; GURABARZA : Notrc Da din spectacolul folcloric „La
geografice : Călătoria căpitanu
BRAD : YVock-ond la Zuvdcoo-
In legătură cu transportul
lui Cook (III) ; 20,00 Selecţiuni
în comun tovarăşul Petru Şu-
runt, cetăţeanul esle nevoit să
Cineva e dator cu un răs
numele. Se discută de 5 ani
me dc Paris; HAŢEG : Albă
puns Ială-I :
bală 2-3 km. Mulţi localnici
noi acasă-i sărbătoare" prezen
despre construirea unui com
ca zăpada şi cei 7 saltimbanci;
— La noi se pune o proble
PAVEL CRIŞAN : Pc strada
tat de Ansamblul „Ciocîrlia" ;
in legătură cu lipsa spaţiilor
II Iunie vom amenaja trotua mă dificilă. In oicle (le vîrf şi-au exprimai nemulţumirea plex comercial pentru care nu I ILIA : Vromea zăpezilor (*Lu 21.00 Comedia clasica „Dc-aş
fost alocale fonduri. Dar lu
mina").
re. Alic străzi ca Mihai Vitea nu reuşim să facem faţă, iar comerciale din întregul oraş. crarea se tărăgănează neper- avea un milion" (cu Gaiv Co-
.(Urmare din pag. 1) zul, Ifudai Delcanu, Mârâşeşti în restul zilei nu avem ce fa Redăm părerile unora dintre mis de mult. Reţeaua comer 8 opor, Charles Laughton şi al
Răspunsurile celor doi in Dacă şi acestea şi altele vor fi reparate ime ce cu toate autobuzele. Aici in ei : Crisliua Chiroşca : Avem în cială din Cugir este mult ră Radio Telejurnalul de noapte ; 2? 45
ţii) Premieră pe ţară ; 22,30
tervine aspectul rentabilităţii.
diat ce timpul ne va permite
te sectoare de activitate, faţă I
terlocutori, după cum sc vede, Atenţiune, locuitori de pea- E vorba sâ mai primim un au Cugir foarte puţine magazine masă în urmă faţă de celelal Includerea emisiunii. *
plutesc înlr-o crasă incertitu se pot numi ceste străzi ! In curind veţi tobuz însă nu prea ne convi comerciale Şi cele existente de cerinţele mereu crcscînde
dine. Dc mai bine dc un an avea prilejul să umblaţi ca ne. sînt foarte mici. Din acest ale oamenilor muncii. ■ PROGRAMUL I : 5,06 Pro
lumea pe ele. Reţineţi I Sincori sâ fim, am rămas motiv pierdem mult timp cînd gram muzical de dimineaţă :
dc zile I.G.O. şi sfatul popu nedumeriţi de aceste afirmaţii. mergem sâ cumpărăm ceva Ce-a făcut organul local al 6,15 Actualitatea agrară. Ritm
lar sc întreabă cine anume s tră zi! In orele nglomorate I.G.O. nu puterii de slat în această di- .şi calitate în executarea lucră
trebuie să suporte construc poale rezolva transportul că Vasilc Dragomir: Nu exis i-ecţie? Răspunsul dat că1 a- R rilor agricole de primă urgen
ţia unor cutii dc gunoi. Intr-a Variaţiuni pe lătorilor, iar după acoca n-arc tă în oraşul Cugir un magazin ceaslâ problemă îi „depăşeşte" ţă. Utilizarea cu eficienţă spo- PENTRU 24 ORF
devăr c o problemă extraordi Dacă şi aceste drumuri ca co face cu autobuzole. Toate de prezentare a mobilei şi nici nu e cel potrivit Aşteptăm B ritâ a îngrăşămintelor chimice Vremea devine schimbătoare,
nar de grea ! Oare cum or fi Livezi, Mârâşeşti, Mihai Vitea neostea in timp co localnicii depozit. Cînd sc aduce mobilă din pârlea sfatului popular o la culturile de primăvară ; 7,30 cu cerul noros Vor cădea pre
rezolvat-o celelalte oraşe din zul se pot numi străzi, atunci aceeaşi temă doresc ca I.G.O. să prelun este depozitată in vreo 7 locuri. răşenesc un răspuns pe măsu „Viaţa-i a mea" muzică uşoa cipitaţii sub formă de ploaie Ia
rogiunc ? Nu sinloţi curioşi? o stradă de-adevăratelea e un gească traseele şi chiar să dos- Gheorghe David : Eu m-aş ra competenţei sale. Eventu ră ; 8,25 Moment poetic — in sfîrşitul zilei, Vinlul va sufla
vis pentru locuitorii cari ieru referi doar la un singur lu al, să completeze sfatul popu I moderai, cu intensificări tem
Dar să spunem lucrurilor pe chidâ altele noi. terpretai de Dan Nuţu ; 9.30
nume. In Ioc să fie luate mă lui Cindeni. Pc multe din ele, Tema : transportul în co cru, acela al librăriei. În Cu lar raional acest răspuns... Radiomagazinul ascultătorilor; porare din sud-vest Tempera
suri operative şi concrete, sc mai ales cind plouă, abia se mun. Să ascultăm unele pă 10,30 Rodiorachela pionierilor. tura aerului staţionară : ziua
pierde timpul cu adrese, dis poale circula. Bineînţeles e reri în această direcţie La ca Maratoniştii Suplimentul lunar „Enigma" ; va fi cuprinsă între -f]0 şi
vorba de om. că de maşină, pătul străzii 11 Iunie se aflau 11.00 Fragmente din opera -J-1G grade, iar noaptea între 0
cuţii şi promisiuni care nu în nici poveste, lată ce ne-a fost două autobuze Unul era de In ancheta noastră s-au confruntat păreri şi propuneri „Pescuitorii de perle" dc Bizel; şi H-5 grade.
privind unele aspecte deficitare de ordin gospodăresc din
călzesc cu nimic pe locatari. dat să auzim. fect, iar celălalt aştepta să ple oraşul Cugir. Credem că cei in drept vor (rage concluziile 11,20 Cărţi care vă aşteaptă ;
12,10 Ascultătorii ne cer... (mu
Organul local, ca şi conduce Artcnic Lâncrănjan: Nu sînt ce în cursă. Şoferul unuia din din Cindeni necesare şl vor purcede repede la treabă. Ancheta dc fa zică din operele); 13.30 Intîl- PENTRU URMĂTOARELE
ele, loan Bota — ne-a decla
rea I.G.O., atunci ciml sini fatalist, dar dacă s-ar înlîm- rat : ţă nu sc încheie însă nici ; ea răinînc deschisă şi invităm pc nire cu melodia populară şi in 2 ZILE
întrebaţi de ce cutare lucru se pla ceva în acest cartier nu — I.G.O. dispune de trei au In sport, maratonul e o cititorii noştri să ne scrie despre alte aspecte, să vină cu terpretul preferat ; 15.00 Or Vl^eme favorabilă precipila-
prezintă aşa, vin cu o seric ştim cum ne-am descurca. Nu tobuze iVu reuşim sâ facem cursă atletică de mare distan sugestii şi propuneri care să contribuie la creşterea perma chestra de muzică populară ţiilor, cu temperatură staţio
dc justificări. poate intra nici o maşină. Stra insă faţă cu ele in orele de ţă. Ce) care ajunge primul Ia nentă a gradului dc confort al locuitorilor din Cugir. „Plaiurile Bistriţei" din Bn- nară.