Page 31 - Drumul_socialismului_1967_03

%

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3790

(Urmare din pag. !) Ziarele au relatat succesul
Examenul de care s-au bucurat tractoa­ ALĂTURI DE TRACTOARE
rele româneşti prezentate la
toate condiţiile necesare mun­
cii în oţelârie esle o dovadă Tîrgul internaţional de la Da­
certă a unui potenţial insufi­ masc. Aici. „Universalul" ro­
cient folosit. Dar, ar fi cu to­ mânesc a fost supus la un nou CU RENUME MONDIAL
tul inexact să se spună că co­ m eraiurgişfflor examen. El a participat la un
mitetul de partid, organizaţi­ original concurs, alături de
ile de bază de la O.S M. 1 au tractoare cu renume ca Fer- unde ele sînt exportate, s-au
folosit toate pîrghiile pentru ca gusson, Bolinler, Bielorus şi 36 grade şi cu umiditate ex­ draulic şi sînt rapide. Univer­ adăugat altele: Iran, Franţa,
fiecare maistru, inginer şi teh­ Fenet. U-650 a parcurs 200 trem de ridicată — a fost o­ salele româneşti sînt foarte Guineea. Zilnic, semaforul din
nician să se simtă mobilizat km, avînd în remorcă 8.000 kg. mologat după 500 ore de lu­ moderne, au control mecanic
pe deplin la înfăptuirea sarci­ de muncă. Iar aici, organizaţia din intrări pc baza cererilor O Ridicarea nivelului de cu­ Apoi; cu jumătate din această cru, alături de alte tractoare şi dau rezultate mai bune, poarta uzinei din Braşov îşi
U T.C. are un cuvînt greu de
nilor de mare răspundere ce spus. zilnice depuse dc sectoare. noştinţe profesionale al oame­ greutate, a urcat o pantă de cu mare renume. După ce a pentru că sînt mult mai pu­ ridică braţul. El dă cale libe­
revin colectivului secţiei. Cum, în acest an, la oţelăria — Participanţii la examenul nilor la nivelul actualelor ce­ 45 grade. In sfîrşit «a arat 45 făcut o demonstraţie specta­ ternice". ră unui nou lot de tractoare,
Destul de edificator în acest Martin nr. 2 sarcinile de plan nostru au ridicat îndeosebi rinţe esto o necesitato de prim ha intr-un sol arid, subtropi­ culoasă Ia expoziţia organiza­ „Numai după ce am lucrat care pornesc spre ogoarele pa­
sens ni se pare răspunsul tova­ sînt cu 200 000 tone oţel mai problema aprovizionării cu ordin. Do aceea se cere ca atît cal. Un juriu sever penaliza tă in localitatea Heythuysen — timp de 15 luni cu U-650, fără triei sau in străinătate.
răşului Alexandru Haiaş. mari decît cele din anul tre­ praf termicem... conducerile socţiilor, cît şi or­ orice oprire a motorului, ori­ Olanda, tractorul de 65 CP a defecţiuni, m-am hotărît să-1 TRAIAN CATINCESCU
Schimbul din care face dînsul cut, iar angajamentul colecti­ — A fost soluţionată. A exis­ ganizaţiile dc sindicat şi U.T.C., ce defecţiune tehnică. Tracto­ fost contractat de firme din a- cumpăr şi oe fratele lui, U-651.
parte a înregistrat în acest an tat o perioadă cînd furnizorul, sub conducerea comitetelor dc ceâstă ţară, iar astăzi sute de Iar dacă şi acesta se va com­
cele mai puţine pierderi de vului este de a realiza in plus din motive tehnice, nu nc-a partid, să desfăşoare o activi­ rul românesc a ieşit învingă­ tractoare româneşti se inte­ porta tot atît de bine, toate
metal. Inr în Juna martie, pe încă 14.000 tone, în condiţiile putut - livra . cantitatea cerută. tate susţinută pentru cuprin­ tor, sîluindu-se printre pri­ grează în peisajul olandez. tractoarele mele vor purta
primele 5 zile, n-a pierdut nici respectării cu stricteţe a pro­ De acum însă, vom primi după derea in cursurile de califica­ mele în ierarhia maşinilor si­ „Agi icultorul . olandez, re­ marca „Universal" — a decla­ In Editura
o tonă. gramului sortimental, este fi­ necesităţi re şi ridicarea calificării a tu­ milare. marca proprietarul firmei rat dl. L. Albert din Liege.
resc că rolul organizaţiei
de
^ — Partea cea mai grea esle sindicat în mobilizarea masei Esle cît se poate de clar că turor muncitorilor vizaţi. In O probă asemănătoare a a­ „Paul Sevei-ins", este circum­ Viena... Paris.. Copenhaga...
îndepărtarea din mentalitatea de salariaţi la folosirea tutu­ problema aprovizionării, de plus, să fie luate măsuri ca vut loc şî în Pakistan, unde spect cînd i se oferă ceva nou. Pretutindeni, tractoarele româ­ Academiei
oamenilor a concepţiilor vechi ror posibilităţilor de gospodă­ fapt, nu este o problemă. In tematicile cursurilor existente tractorul U-520, lucrînd in La noi, în provincia Liinburg, neşti s-au dovedit a fi la ni­
— ne-a relatat el — după care, măsură să o soluţioneze sînt să fie adaptate cît mai grabnic condiţii climaterice grele — ne-am obişnuit cu tractoarele velul tehnicii mondiale. Re­
important era cantitatea şi nu rire a metalului are o impor­ înseşi conducerile secţiilor de la noile cerinţe ale producţiei englezeşti, care au control hi­ cent, pe lista celor 40 de ţări Republicii
tanţă deosebită. De aceea, Lam
calitatea. Inr. biroul organiza­ rugat pe tovarăşul Zcrbca să oţelării, transporturi şi încăr­ de oţel. temperaturi în medie de plus
ţiei de bază de pe schimbul cări-descărcări. Este vorba nu­
nostru şi-a îndreptat atenţia ne vorbească în primul rînd mai de factori interni (din U Organizaţiile dc sindicat Socialiste
tocmai în această direcţie. In­ despre metodele întrebuinţate combinai), care n-au decît să-şi pot aduce o contribuţie preţi­
tr-o adunare generală ce a a­ de grupa sindicală din care întindă nuna pentru a se aju­ oasă la îmbunătăţirea întregii
vut loc în luna ianuarie, la face parte pentru întărirea ta reciproc să iasă din impas. activităţi economice, prcocu-
disciplinei tehnologice şi a
care au fost invitaţi şi tova­ muncii. 2f pîndu-sc mai îndeaproape dc o t © • © t e România
răşii din activul fără de partid, Aşa după cum am anunţat generalizarea experienţei îna­
— Experienţa noastră a do­
s-a explicat pe larg care sînt vedit că cea mai eficientă cale In numărul de joia trecută, intate şî metodelor noi dc Au aparul :
sarcinile ce ne stau în faţă şi muncă, intervenind operativ
cum anume pot fi îndeplinite ; şi concret ori de cîte ori se DICŢIONARUL LIM BII
s-a arătat că, în acest an, prin­ săvîrşcsc abateri dc la disci­
cipalul criteriu de apreciere a plina tehnologică şi instrucţiu­ Bani formot în adevăraţi monoliţi. esle practica de a neglija exe­ ROMANE, TOM VI, FASC. 6
muncii noastre este calilalea întrebarea pentru viitoarea examinare: nile dc lucru. Se poale spune că banii inves­ cutarea arăturilor din toamnă
producţiei. Apoi, în perioada ce U O activitate mai eficientă tiţi în procurarea cimentului pentru culturile ce se însămîn- Dîn anul 1065 a început să
este „pietrificaţi**
a urmat, am trecut la analiza­ CUM SE POATE OBŢINE UN COEFI­ pot desfăşură organizaţiile s-au pietrificat. ţează in primăvară. In aseme­ apară în fascicule Dicţionarul
rea pe locuri de muncă a cau­ U.T.C. Pentru aceasta, La această evoluţie consiliul nea situaţii recolta este dimi­ limbii române. Această lucrare
zelor ce generează pierderi şi necesar ca cele două comitete, de conducere al cooperativei a nuată cu 20-30 la sulă sau chiar reprezintă unul dintre monu­
la stabilirea măsurilor politice CIENT DE UTILIZARE A METALULUI birourile organizaţiilor de bază Buna desfăşurare şi lărgire rămas nepăsător. Dacă exista mai mult. ^ mentele dedicate limbii naţio­
In anii trecuţi şi în regiunea
şi teţmicb-orga ni za lorice ce dc pc schimburi, să fie întot­ a procesului de producţie im­ moi multă preocupare, funda­ nale. Conţinînd cel maî mare
trebuie să conducă la evitarea deauna in miezul problemelor, plică dezvoltarea continuă a ţia construcţiei ar fi fost ridi­ noastră au fost cooperative a­ număr de cuvinte incluse pînă
lor. Au fost antrenate în a- CÎT MA! RIDICAT LA CONSTRUCŢIA să cunoască activitatea ce o bazei tehnico-malerinle în fie­ cată In varianta neulilizării gricole care, din păcate, s-au acum intr-un dicţionar româ­
ceaslă acţiune şi grupa sindi­ desfăşoară tinerii în procesul care unitate. De acest princi­ produsului procurat, de ce nu convins din proprie experienţă nesc, atît din limba literară cît
cală şi organizaţia de U.T.C. DE MAŞINI-UNELTE ? de producţie. Tn adunările ge­ piu s-a ţinut seama şi la co­ s-au luat măsuri de livrare a de influenţa negativă pe care şi din graiuri, un număr foar­
pentru a crea un front comun nerale, şedinţele de birou sau operativa agricolă din Nandru, cimentului altor unităţi a că­ o are însăminţarea culturilor în te mare de cuvinte vechi şi ne­
împotriva abaterilor de la dis­ dc comitet, să analizeze pc mal ales atunci cînd s-a pre­ ror construcţii nu puteau înce­ arături de primăvară. Nu mai numărate variante lexicale,
ciplină şi de Ia instrucţiunile Ea se adresează tovarăşilor: concret contribuţia ce o aduc văzut procurarea celor 80 de pe din lipsa lui ? trebuie deci nici o demonstra­ dicţionarul redă îhlr-o vastă i­
de lucru. tinerii la buna gospodărire a saci de ciment care urinau să ţie în acest sens. magine ştiinţifică situaţia şi e­
la
fie folosiţi in anul trecut
— Din experienţa dumnea­ ing. Nicoiae Teodoru, şeful serviciului metalului. turnarea fundaţiei unui grajd. Experienţe EsTe destul de regretabil în­ voluţia vocabularului românesc
voastră, care sînt cele mai efi­ £ Organizaţiile dc partid, să că şi in acest an cooperati­ de la origini pînă astăzi,
ciente mijloace ce stau la în- sindicat şi ale U.T.C., conduce­ Dar, de la teorie la practică vele agricole sint nevoile să Urmărind pas cu pas istoria
demîna organizaţiei de bază constructor-şef, ing. Liviu Vlasia, şeful rile secţiilor să creeze un front drumul a fost lung. Datorită păgubitoare insămînţez.e cîleva mii de hec­ cuvintelor, dicţionarul înfăţi­
pentru întărirea disciplinei ? comun pentru a acţiona cu păstrării în condiţiuni necores­ tare în arături de primăvară. şează cititorului cele mai fine
— Folosirea criticii concrete serviciului metalurg-şef, ing. Constantin toate forţele in vederea întări­ punzătoare, a neulilizării şi Se remarcă totuşi ca pozitivă nuanţe ale limbii naţionale,
în operolivelc zilnice; discuta­ rii răspunderii personale a fie­ umezelii, cimentul care se afla Cercetările ştiinţifice au de­ iniţiativa a o serie de coope­ fiind în felul aceslo şi un foar­
rea, iarăşi pe concret şi opera­ cărui salariat faţă do soarta sub formă de pulbere s-a ti'ans- monstrat cît de păgubitoare rative, mai ales din raionul te bun ghid in acţiunea de cul­
tiv, a tuturor abaterilor în şe­ Bota, adjunct al şefului serviciului tehnic, producţiei şi lichidarea actelor Sebeş, unde s-a urmărit îndea­ tivare a limbii.
dinţele sindicale şi de U.T.C.: dc indisciplină. proape zvîntarea terenului şi Prin etimologiile sale. Dicţio­
o.muncă, politică susţinută de ing. Cornel Tudor, adjunct al şefului U Intre conducerile secţiilor s-a trecut la efectuarea arătu­ narul limbii române constituie
“om la om, precum şi — un oţelării, transporturi, incăr- rilor. şî o lucrare etimologică la nive­
capitol la care sînlem defici­ cări-dcscărcări să se întroneze Cum stau însă lucrurile în lul actual al ştiinţei. In anul
tari — întărirea tuturor locu­ secţiei montaj maşini-unelte şi Vasile o colaborare rodnică, pentru a alte părţi ? O „surpriză" destul 1067 vor apărea 5 fascicule din
rilor de muncă cu membri de evita orice stagnare in aprovi­ de neplăcută ne-o oferă coope­ literele M şi O.
partid. Botezan, strungar. zionarea cuptoarelor eu mate­ rativa agricolă din Romoşel,
— Dar penli-u mobilizarea rii şi materiale şi a crea con­ raionul Orăşlie. Pe 50 hectare Alhanase Joja
într-o măsură mai marc a ca­ diţii optime dc lucru pontru nu s* *au făcut arături din toam­ STUDII DE LOGICĂ VOL. II
drelor cu pregătire medie şi Din comisia de examinare vor face oţelari. nă, pe o mare parte din supra­
superioară ? Asupra felului cum faţa respectivă cocenii fiind Autorul analizează logic şi
— încredinţarea de sarcini parte tovarăşii: lăsaţi nelăiaţi pînă acum, în istoric principalele momente
ale dezvoltării logicii şi dialec­
concrete : prezentarea de in­ vor fi traduse în viaţă primăvară. Probabil că s-au ticii.
formări în cadrul adunărilor Ing. Nicoiae Mareea, director tehnic, recomandările reieşite făcut experienţe să se deter­
Lucrarea cuprinde trei părţi:
generale şi şedinţelor de birou din desfăşurarea acestor mine rezistenţa cocenilor la ge­ prima parte privind logica sis­
din partea acestora: explica­ rurile aspre ale iernii Dove- tematică, se ocupă de defini­
rea pe concret a contribuţiei ce Remus Vio ral, inginer-şef, ing. Cornel două examene, vom re­ dindu-se a fi destul de rezis­
o poate aduce fiecare, prin veni în numărul din 13 tenţi, cocenii au rămas tot „în ţia logicii ca ştiinţă, stabileşte
munca sa, la înfăptuirea sar­ Oniga, şeful serviciului tehnic. picioare". Esle timpul, tovarăşi cadrul islorîc şi premisele care
cinilor ec ne sînt încredinţate aprilie al ziarului nos­ cooperatori din Romoşel, să au constîluît-o precum şi prin­
şi sporirea producţiei de oţel. tru. treceţi la „recoltat", să asigu­ cipiul de bază al logicii for­
>(Din răspunsurile dale de Răspunsurile şi concluziile le raţi front de lucru mecanizato­ male : principiul identităţii.
tovarăşul. Haiaş se poate des­ rilor care aşteaptă să fie eli­ Cea de-a doua parte, care
prinde că unele organizaţii de O contribuţie preţioasă la berat terenul. se referă la istoria logicii
bază au acumulat o experienţă vom publica în ziarul nostru de buna gospodărire a metalului Invitaţia de a crea condiţii punctează cîleva momente
valoroasă în ce priveşte ale­ pc ansamblul economici regi­ cît mai bune de lucru mecani­ cheie ale dezvoltării, acesteia :
gerea şi soluţionarea principa­ joia viitoare. _____ unii sînt chemaţi s-o aducă şi zatorilor o adresăm şi coope­ Parmenide (eleatismul) Plalon,
lelor probleme ce le ridică constructorii de maşini. La o ratorilor din Romos şi Turdaş stoicismul, Arislotel.
gospodărirea metalului. Nu în­ recentă consfătuire cc a avut unde de asemenea cocenii au Cea de-ra treia parte de logi­
cape îndoială că scoţînd-o în loc la Cugir, s-a arătat că la fost lăsaţi pe cîmp din toamna că aplicată tratează despre lo­
evidenţă şi fâcînd din ea un esto acoea a discutării opera­ astăzi publicăm răspunsurile uncie produse ce se realizează anului trecut. Se mal cuvine o gica sociologiei, a Istoriei, des­
bun al tuturor, rezultatele se tive, la locul de muncă, a tu­ celor doi şefi de secţie la în­ la uzina mecanică cum s in t: precizare. Ar fi bine ca expe­ pre definiţia omului (logica
vor îmbunătăţi sub toate as­ turor abaterilor care so săvir- trebările ridicate cu prilejul ridicătorii hidraulici, maşina rienţe de genul celei arătate antropologică), despre Bacon,
pectele. şosc — ne-a relatat el. Bineîn­ examenului anterior. Ing. Ml- universală dc ascuţit scule, despre valoarea şi patosul şti­
Primul participant la exa­ ţeles, cu condiţia ca discuţia hai Grigorc, şeful O.S M. nr. 1: maşina universală do rectificat să nu se mai organizeze în nici inţei.
menul nostru de astăzi de la să fie principială, să scoată in „Descongestionarea halei dc şi maşina de frezat roţi dinţa­ o unitate. Calcule asupra pier­ Un sludiu special este con­
secţia O.S.M. 2 esle tovarăşul evidenţă cauzele care au gene­ turnare esle posibilă numai în te. coeficientul dc utilizare a derilor ce se înregistrează se sacrat teoriei istoriei la Xeno-
J Crîstca, secretarul comite­ rat neajunsuri, urmările, pre­ condiţiile realizării programu­ motalului este cuprins intre 30 pot face însă Numai să fie pol.
ri U.T.C. După cîte am fost cum şi măsurile ce trebuie a­ lui sortimental zilnic. Iar pen­ şi 63 la sulă. Aceasta înseamnă Tn ansamblu studiile sînt
informaţi, la secţia respectivă plicate pentru a nu se mai re­ tru aceasta, a fost luată deja că mai mult dc jumătate' din Coeficientul de utilizare a parcului este unul dintre indi­ utile. strîns legate de marile proble­
se află cea mai puternică orga­ peta. De asemenea, noi am fo­ măsura ca salarizarea să se metalul co intră pc poarta u- catorii principali de care depinde exploatarea raţională a me ale logicii cu raportare
nizaţie de linei-et din rîndul losit cu bune rezultate scurtele facă ţinindu-se scama de res­ zinci pentru producerea acestor aulo-vehiculelor.. Conştienţi de acest lucru, mecanicul Anton A. POTOPEA permanentă la logica modernă.
secţiilor de bază, cu peste 300 şedinţe dc analiză care au loc pectarea întocmai a acestei maşini este transformat in,., Gheorghevici şl maistrul de atelier Emil Vols de la Auto­
de tineri. la sfîrşit dc schimb, in fiecare cerinţe. Primele rezultate do­ aşchii. baza Hunedoara verifică înainte de ieşirea din reparaţii auto­
— Consider că o cale prin­ zi. La acestea, am mai adăugat vedesc că măsura este efici­ vehiculele pentru că* în exploatare ele să se comporte cît
cipală de atragere a tineretu­ munca politică de la om la om entă. mai bine. Foto : I. TKREK
lui la lupta pentru gospodări­ şi folosirea mijloacelor de agi­ In vederea întăririi asisten­
rea metalului o constituie or­ taţie vizuală, îndeosebi a pa­ ţei tehnice, mai bine-zis a răs­
ganizarea de adunări generale nourilor existente la grupurile punderi i personale a cadrelor
axale pe această temă — şi-n de cuploare. tehmco-lnginereşti, ne propu­ PR O N O E X P R E S
început răspunsul tovarăşul I-am întrerupt firul expune­ nem să adineim şi mai lîiult Rezultatele oglindesc existenţa
Crislea In cadrul adunărilor rii pentru a-1 întreba dacă în­ sistemul de cointeresare şi răs­
ce au avut loc la secţia noas­ trecerea socialistă, aşa cum pundere materială ; vom lua
tră în cursul lunii ianuarie au este ea organizată, criteriile de măsuri ca şi cadrele tehnico- H La concursul Pronoexpres nr. 10 din 8 martie 1067, au
fost prezenlale referate cu a- apreciere a rezultatelor şi fe­ Inginereşti, maiştrii, să suporte fost extrase următoarele numere:
semenca subiecte în care s-a lul în care se face stimularea pagubele cauzate din vina lor. unor resurse nefolosite. Este Extragerea 1 : 44 34 46 23 7 37 rezervă 10 45
arătat concret cum pot fi materială sînt cele mai efici­ Cit priveşte punerea in func­ Extragerea II : 47 41 13 8 23 14 6 5
prevenite risipa şi pierderile ente. ţiune a buncărelor pentru fe- Fond de premii :
de metal. — Nu întru lotul — ni s-a ro-aliaje. această problemă se Extragerea 1 : 723.253 lei, din care report cat. I 63.232 lei.
L-am întrerupt pentru a-1 răspuns. Criteriile stabilita in va soluţiona o dală cu definiti­
întreba dacă aceste referate întrecere sînt bine alese şi vi­ varea profilului oţeluriel". timpul să se treacă la utiliza- Extragerea II : 330.284 lei.
îmbracă înlr-adevăr o formă zează în ansamblu creşterea o- Ing Cornel Dchcleanu, şeful
concretă, adică dacă sînt sau ficicnţei economico a întregii O.S.M 2 : „Actualele Instrucţi­
nu. însoţite de exemple de ti­ activităţi. Sistemul dc stimu­ uni tehnologice şi de lucru sint
neri din organizaţiile respecti­ lare material însă, mal con­ bine întocmite. Ele au fost e- lei alocaţi în anul trecut la
ve care au produs pierderi de cret spus premiile lunare, nu laborale pe baza experienţei şi fondul de acumulare. Este fi­
condiţiilor concrete din secţia
oţel. incumbă exigenţa ce trebuie să noastră. Ori de cîte ori inter­ rea lor deplină resc şi necesar ca asemănător
— Nu — ni s-a răspuns. Ele existe faţă dc gospodărirea să procedeze toate unităţile co­ c%a&uca,
au mai mult un caracter ge­ metalului. Iar aici, comitetul vin situaţii deosebite cum sint; operatiste.
neral. sindical de secţie şi conduce­ fontă cu conţinut ridicat de (Urmare din pag. 1) cusiunî negative asupra acti­ In unele locuri, nu se obţin
Ne îndoim că asemenea refe­ rea telmico-adminislrativă or fosfor, modificări in proporţia vităţii economico-organizatori- rezultate pe măsura posibilită­
rate şi discuţii la general au trebui să chibzuiască ceva moi de fier vechi şi altele, se dau coste activităţi s-au realizat de ce a cooperativelor? ţilor din cauza folosirii nejudi-
eficienţa dorită. De altfel, din mult. De asemenea, găsesc că indicaţii exacte cu privire la peste 13 ori mai puţine veni­ cionse a foi tei de muncă. Deşi
răspunsul la o.allă întrebare : întrecerea socialistă ar da re­ felul in care trebuie să se lu­ turi decil s-au obţinut în anii Sînt asigurate utilizarea cu chibzuinţă a fon­ SCÂENI
.Dacă comitetul U.T.C, cunoaş­ zultate mult mai bune dacă ar creze. Rezultatele negative care anteriori. Cum poate fi privită dului de zile-muncă constituie
te numărul tinerilor care au fi împletită cu preocuparea apar se datoresc numai apli­ o asemenea situaţie ? o problemă deosebit de impor­
provocat pierderi de metal" se pontru generalizarea experien­ cării incorecte a instrucţiunilor La capitolul cheltuieli se condiţii pentru tantă, ea nu este rezolvată pes­ RAIONUL PLOIEŞTI
desprinde că acest lucru nici ţei înaintate şi a melodolor a­ date. eonslatâ că au existat o serie te tot cu maximum de răspun­ TEL.11852
măcar nu esle posibil, deoare­ vansate de muncă. ★ de deficienţe in activitatea u­ dere. Numai aşa se explică de
ce. atît comitetul U.T.C.. cît şi Vorbind despre aproviziona­ Comisia de examinare apre­ nor cooperative agricole. In ra­ reproducţia ce în cooperativele agricole din
birourile organizaţiilor de ba­ rea tehnico-materială, mai ciază că răspunsurile dale de ionul Brad, spre exemplu, chel­ raionul Brad şl cele de pe raza
ză. nu urmăresc aşa ceva (! ?). mulţi participanţi la examenul către participanţii la exame­ tuielile efectuate la cultura lărgită ? oraşului regional Hunedoara se l i v r e a z ă p p r r R E P P R n r i t
Din relatările tovarăşului nostru ou arătat că ea are nul nostru au fost deosebit de plantelor şi in zootehnie întrec menţine un nivel ridicat al u n it ă ţ il o r s o c i a l i s t e pe
Cristea mai reiese că la O.S.M. un rol deosebit de important in utile. Grija şi seriozitatea cu cu C şi respectiv 18 la sută pe După cum se ştie, un factor consumului de zile-muncă pen­ BAZĂ OE COMANDO FERMĂ
2, există un număr destul de realizarea indicatorilor de plan care s-au pregătit majoritatea celc planificale, cu toate că ve­ de seamă care determină dez­ tru cadrele de conducere şi ad­
mare de tineri ce nu au pregă­ şi evitarea pierderilor de me­ tovarăşilor solicitaţi să dezba­ niturile nu s-au realizat decît voltarea an de an a coopera­ ministrative, întrecînd media DIN STOCUL EXISTENT :
tire profesională corespunză­ tal la oţelărli. In acelaşi timp tă problema pierderilor de me­ în proporţie de 84 la sută, De tivelor agricole este asigurarea pc legiune cu 3,2-6,6 procente.
toare şi, pe bună dreptate, îşi au făcut numeroase referiri la tal la oţelării au condus la re­ asemenea, în raionul Orăşlic unui raport Cfhillbrat între Este de aşteptat ca uniunile co­ • GERMURl o r n a m e n t a l e
exprimă regretul că şcoala cazurile cînd au avut de suferit liefarea unor rezerve impor­ cheltuielile faţă de venituri fondul de acumulare şi cel dc operatiste să depună mai mul­
profesională serală nu are o din lipsa materialelor. De ace­ tante ce stau la îndemina celor s-au realizat în proporţie de consum. In această privinţă, tă strădanie pentru sprijinirea CU DIFERITE MODELE 0 E LA
clasă de oţelari. Dar ce a fă­ ea, ne-am aşteptat ca în per­ două colective de muncă pen­ 112 la sulă. consemnăm ca pozitiv faptul cooperativelor in organizarea 4 2 0 ~ l 6 0 o n idtime si OE l A
cut organizaţia U.T.C. pentru soana tovarăşului Mitică Cocoş tru o gospodărire cît mai bună că în anul trecut, la fondul de judicioasă a muncii şi folosi­ 16 0 '~ 2 0 0 « " .
a-î determina să-şi îmbogăţeas­ să surprindem un interlocutor a metalului, In cete ce urmea­ La unele unităţi s-au înre­ acumulare au fost alocate pes­ rea .eu chibzuinţă a forţelor e-
că nivelul de cunoştinţe profe­ mai puţin., pregătit. Practic ză redăm, pe scurt, principa­ gistrat cheltuieli destul de e- te 55 milioane Ici Esle necesar xistenle. ADRESAŢI -VA CU ÎNCREOEDE
sionale şi a se înscrie la şcoală însă, lucrurile s-au petrecut lele concluzii reieşite din des­ xagerale, fără a fi însoţite de insă să arătăm că unităţile a­ ☆ FQBPICH NOASTRr , CÂRC VÂ
(căci clasa de oţelari n-a luat altfel : făşurarea celor două examene, o sporire corespunzătoare a gricole din raioanele Alba şi Aspectele relatate constituie ONOREAZĂ COMENZILE IN
fiinţă tocmai din lipsă de e­ — Oţelăriile sînt singurele precum şi din recomandările recoltei. Cooperativa agricolă Brad nu s-au încadrat în pre­ citova din pîrghiile care. folo­ CELE MAI BUNE CONDIŢIUNI.
levi) ? secţii cărora, în acest an, nu comisiei de examinare ; din Lunca a depăşit cheltuielile vederile stabilite de Statutul site cu pricopere, asigură con­
— Am încercai să-i lămurim le-a lipsit nimic — şi-a înce­ • La cele două oţelării exis­ la cultura plantelor cu 60 la cooperativei agricole, repari î- solidarea cooperativelor agri­
că pentru mărirea încadrării put tovarăşul Cocoş răspunsul tă organizaţii de partid puter- sută, ini- la capitolul cheltuieli zînd pentru fondul de acumu­ cole şi croşterea veniturilor co­
csţe necesară creşterea califi­ încă din anul trecut au fost n)co, cadro tohnico-îngincrcşti generale s-au utilizat fonduri lare sub 18 la sulă din valoa­ operatorilor. Rezultatele obţi­
cării profesionale — se răspun­ luate măsuri pentru a aven cu o bogată experienţă, capa­ cu 110 la sulă mai mari decît rea producţiei nclc. Fără îndo­ nute in această direcţie depind
de la această întrebare. lonle materiile şi materialele bile să rczolvo cu succos ccic cele planificate. Nu tre­ ială că un asemenea procedeu însă do felul în care organiza­ SPITALUL
nici
buie trecute cu vederea
Esle şi acesta un argument necesare producerii oţelului, mai actuale probleme ale gos­ nu poale fi decît dăunător, po­ ţiile de partid se preocupă dc
destul de convingător. Insă, iar greutăţile ivite pc parcurs podăririi metalului. Se cerc lipsurile constatate în gestiu­ sibilităţile unităţilor de a dez­ controlul şi urmărirea modului
mai întîi trebuie să li se ex­ au fost soluţionate operativ, însă din partea comitetelor dc nea unor cooperative agricole, volta producţia fiind mai redu­ cum se respectă hotărîrilc adu­ DE NEUROPSIHIATBIE ZAM
plice tinerilor că îmbogăţirea fără a se resimţi la cuploare partid mai multă perseveren­ cum sint cele din Galtiu, Le- se. Un exemplu pozitiv în a- nărilor generale ale cooperato­
bagajului de cunoştinţe profe­ ~ Cum explicaţi lotuşi, lip­ ţă în urmărirea eficienţei ac­ lese, Streisingcopgiu, Oarda şi ceaslâ privinţă ne-au oferit co­ rilor. La înfăptuirea acestor
sionale esle necesară pentru a sa unor materiale în secţii în ţiunilor pe care le întreprind altele, unde s-au înregistrat operativele agricole din raio­ măsuri sint chemate să-şi adu­ raionul Uia, regiunea Hunedoara
putea deveni muncitori buni, anumite perioade ? şi în ducerea lor pînă ta ca­ pierderi însemnate sau a fost nul Sebeş, unde la fondul de că o contribuţie mai substan­ angajează imediat un contabil şef.
diminuată averea obştească din
cu o înaltă pregătire, capabili Foarte simplu : prin lipsa păt. Comitetul dc partid de la acumulare s-au alocat cu mai ţială uniunile cooperatiste, con­ Condiţiile de angajare si salarizare sint cele prevă­
să mînitiască agregatele mo­ de colaborare între secţiile o- O.S.M. nr. 1. îndeosebi, este cauza slabului control exerci­ mult de trei milioane lei peste siliile agricole şi organele ban­
tat de aparatul contabil. între­
derne cu care este înzestrată ţclării. transporturi şi încăr- necesar să orienteze conduce­ prevederi. Condiţiile tot mai care. Eforturile acestor organe zute de H.C.M. 1388/1965.
secţia, că numai astfel îşi vor cări-dcscărcărl Nu există o co­ rea secţiei spre luarea cit mai băm consiliile de conducere, şi bune create pentru desfăşura­ trobuie să convorgă spro ace­ Informaţii suplimentare se primesc la conducerea
pulea însuşi noua tehnologie relare şi organizare raţională degrabă a unor măsuri care vi­ pe contabilii şefi al unităţilor rea procesului de producţie îa laşi ţel: ridicarea pe o treaptă spitalului.
de elaborare a oţelului cu aju­ a descărcărilor, mirărilor va­ zează activitatea in perspecti­ aminlile: de ce tolerează ase­ cooperativa agricolă din Cîlnic superioară a întregii activităţi
torul oxigenului, metodele noi goanelor la front şi dirijărilor vă. menea situaţii care au reper- îşi au izvorul şi în cci 330.000 a cooperativelor agricole.