Page 37 - Drumul_socialismului_1967_03

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI VA I
N O U A V A L O A R E

A METALULUI

Reproiectarea -

In cuvintarca rostită la Tlenara C.C. al P.C.R din
21-23 decembrie 1966, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU sursă de reducere
sublinia că in economia României cheltuielile mari dc
producţie, şi în special de metal, se menţin încă ridi­ a consumurilor
cate faţă de situaţiile întîlnitc în alte ţări avansate.
Crilicînd această stare dc lucruri, secretarul general al
C.C. al P.C.R. spunea : „A OBŢINE DIN ACEEAŞI specifice
CANTITATE DE MATERIE PRIMAŞI MATERIALE O
VALOARE DE CÎTEVA ORI MAI MARE, ACEASTA „Problema reducerii consu­
ESTE UNA DIN PROBLEMELE ESENŢIALE DE murilor de materiale, şi în
CARE DEPINDE CREŞTEREA EFICIENŢEI ECONO­ special de metal, a stat per­
ANUL XIX. NR. 3792 SÎMBATA II MARTIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI MIEI NOASTRE1 manent in atenţia colectivu­
lui de conducere al uzinei —
Pornind de la această cerinţă Comitetul regional Hu­ sublinia în referatul pre­
nedoara al P.C.R. a organizat Ia Uzina mecanică din zentat tovarăşul Nicolae Mar­
Cugir o consfătuire pc tema folosirii economicoase şi eea, director tehnic. An de an.
reducerii consumului specific dc metal. La consfătuire prin urmăriri sistematice şi
au participat muncitori, ingineri şi tehnicieni din toate măsuri corespunzătoare, con­
secţiile şi compartimentele uzinei, precum şi invitaţi sumul de metal a fost dimi­
din întreprinderile regiunii care lucrează in ramura
construcţiilor de maşini. nuat simţitor. Rezultate bu­
Redăm mai jos principalele aspecte desprinse din ne s-au obţinut în fabricaţia
discuţiile purtate. maşinilor de cusut şi a unor
maşini-unelte, la care coefici­
entul de folosire a metalului
a variat între 71.1 — 75.2 ia
Obiectivul concret cat şi U T C , au fost iniţiale sută. Principala cale care a de­
terminat obţinerea acestui re--
dezbateri şi consultări în ca­
drul formaţiilor de lucru, al zultal este reproiectarea par­
al muncii de grupelor sindicale, cu prilejul ţială a unor repere cu scopul
rcrlimcusionârii economice a
cărora inginerii şi tehnicienii
au prezentai expuneri pe te­ unor organe dc funcţionare a
CLUJ — De la trimişii A- Transilvania împotriva slăpl- le Comitetidui de Stat pentru fesori universitari, ţărani co­ viefii obşteşti din regiune, oa­ partid: creşterea me legate nemijlocit de eficien­ maşinilor şi utilizării unor ma­
gerptes Mitcca Moarcâş şi nirii leudale. Cultură şi Artă, acad. Şletan operatori, activişti ai organe­ meni de ştiinţă şi cultură, ţa economică a reducerii con­ teriale nedcficilai c. La maşina
Alexandru Rrnd ; în prezidiul adunării au luat Bălan, ministrul învâtămintu- lor locale de partid, de stat şi muncitori şi ingineri din ma­ sumului de metal. Expunerile de cusut „Ileana", prin repro-
Vineri scara. In sala Teatru­ loc tovarăşii îosil Banc, mem­ lui. Aurel Duca, piim-secrelar obşteşti. rile întreprinderi ale oraşului, eficientei econo­ făcute, materialele prezentate ioctare parţială s-a eliberat
cadre didactice
universitare,
lui National din Cluj, a avui bru supleant al Comitetului al Comitetului regional Cluj In sală se aflau in număr studenti din toate lacuUăfile au fost apoi dezbătute pe larg 11ansformalorul de tensiune,
loc adunarea solemnă consa- Executiv al C C. al P.C.R., nl P C R., acad. Co/tslantin impresiona/}! ţărani din satele de către masa participanţilor. s-au scurtat conductorii elec­
Daicoviciu, rectorul Universi­ şi comunele Bobilna. Căpllna. clujene. mice a producţiei
etala împlinirii a 530 de ani vicepreşedinte at Consiliului Că aceste probleme au fost de­ trici de legătură, obţinîndu-se
tăţii „Babeş-Bolyai", reprezen­ Sic. Apatia, Floreşti şi din Cuvlntul de deschidere a o economie de metal de 0,4 kg
de la răscoala de la Robilna — de Miniştri, Manea Mă ne seu, tanţi ai stalurilor populare re­ lost rostit de tovarăşul Cle- plin înţelese şi au pătruns în
membru supleant al Comilelu- alte aşezări ale regiunii, care, Principala sarcină a indus­ conştiinţa unui număr mate pe produs, în timp ce nivelul
pagină de prolund eroism In gionale Cluj, Crişana, Mrua-
lui Executiv al CC. al P.C.R., in anul M37, au lost cuprinse triei constructoare de maşini de muncitori ne-o demonstrea­ tehnic al produsului a crescut.
lupla comună a ţăranilor io­ secretar al CC. cl P.C.R., mureş, Mureş-Autonomă Ma­ de locul răscoalei. Sini, de este de a creşte continuu e­ ză înseşi propunerile cote s-au De asemenea, în cursul anului
bagi români şi maghiari din Pomplhu Macovci. preşedinte­ ghiară şl Hunedoara, pro­ asemenea, prezenţi fruntaşi ai (Continuare în pag. a 2-a) ficienţa economică a producţi­ făcut în privinţa economisirii curent, se va trece la reproiec-
ei, astfel Incit din aceeaşi can­ metalului. larea mesei normale.
In acelaşi scop. pentru fa­
titate de materie primă, prin- organizate au scos la iveală bricaţia maşinilor-unelte au
Dezbaterile şi
consultările
tr-o utilizare mai raţională şi
Cuvîntftrea tovarăşului o creştere a tehnicităţii, sâ se t ezei vele de care dispunem în fost alcătuite colective mixte
obţină o producţie a cărei va­
formate din responsabili de
stabilit
această privinţă, au
loare sâ întreacă de cîtcva ori
pc cea realizată în prezent. principalele căi de acţiune : proiecte şt tehnologii servicii­
lor tehnolog şef şi metalurg
reproiectarea anumitor repe­
„Urmărind să în propor­ re, revizuirea unor tehnologii şef Ele vor analiza fiecare
si
extindă
I O S I F B A N C ţie de masă preocuparea ră mai largă a înlocuitorilor şi constructiv şi tehnologic, du­
produs în parte
sub aspect
de fabricaţie, folosirea pe sca­
să
generalizeze
pă un program bine stabilit. O
reducerea rebuturilor. Desigur,
pentru economisirea metalului,
bună parte din propunerile
—
sijblinia
tetul de partid şi organizaţiile
Ciocan — tovarăşul Ioan acţiunile întreprinse de comi­ rezultate deja din această a-
comitetul
de
partid al Uzinei mecanice de masă. constituie doar un nolixă sc referă in principal
f Stimaţi tovarăşi şi tovarăşe, din Jimbor, Ioan meşterul fiul la a evidenţiat şi limitele isto­ păşit, producţia industrială cu- mîine. iar generaţiile care vor din Cugir a organizat început. Dirijînd cu mai la necesitatea rcproicctării u­
nor repere, la înlocuirea unor
cu
întregul nostru popor sărbă- lui Iacob din Cluj, această rice ale războaielor ţărăneşti. noscind şi în acest an un ritm urma după noi vor privi epoca o largă acţiune în toate multă insistenţă eforturi­ metale cu materiale plastice
şi admiraţie
respect
>reşte, zilele acestea, împlini­ oaste a obţinut izbînzi de sea­ In cursul tratativelor cu duş­ înalt dc creştere. Numai spo­ noastră, munca noastră, creaţia secţiile de producţie şi servi­ le • noastre. canalizîndu-le sau alţi înlocuitori La termi­
rea a 530 de ani de la unul din mă asupra armatei nobiliare. manul de clasă şi în înţelege­ rul producţiei industriale rea­ ce le-a fost lăsată moştenire. ciile tehnice. La nivelul comi­ spre această ţintă, vom narea acestui studiu, propu­
cele mai memorabile eveni­ Numele acestor căpitani ai rile încheiate cu acesta au apă­ lizat în 1966, faţă de 1965, în­ tetului de partid s-a constituit reuşi să sporim şi mai mult nerile vor fi concretizate in­
mente petrecute de-a lungul oştilor ţârăneşli figurează la rut iluziile pe care ţărănimea trece întreaga producţie in­ Tovarăşi, un colectiv central care a or­ eficienţa activităţii noastre,
veacurilor pe pămintul ţârii — loc de cinste în lungul şir al răsculată şi le-a făcui în legă­ dustrială a anului 1938. In a- Cinstind, sub soarele socia­ ganizat. controlat şi îndru­ vom îmbunătăţi parametrii tr-un plan vast de acţiune, ur-
gricullură, producţia de cerea­
marea răscoală de la Bobilna a conducătorilor luptei unite a tură cu respectarea jurământu­ lismului bunilor, memoria ce­ mat întreaga activitate. In fie­ produselor, siltiîndu-le la ni­ mînd să fie rezolvate înlr-un
ţăranilor transilvăneni, români iobagilor români, maghiari şi lui prestat de nobilime. Acestea le a depăşit cu peste 3 m ili­ lor care in decursul veacurilor care secţie de producţie, cu , velul competitiv ridicat de pe timp cît mai scurt".
si maghiari, îndreptate împo­ saşi din Transilvania împotri­ au fost iluzii deşarte, căci, aşa oane tone producţia medie a­ s-au jertfit pentru triumful sprijinul organelor de sindi­ piaţa mondială*'.
triva asupririi şi nedreptăţilor va cruntei exploatări feudale. cum s-a văzut, clasa feudală nuală realizată in şcsenal, în- ideii de dreptate şi progres, a-
sociale, pentru progres şi dem­ Pe dealul Bobilna, ţărani» au nu intenţiona nicidecum să re­ registrîndu-se cea mai mare dueînd fierbintele nostru oma­ Revizuirea teh­
nitate umană. formal o adevărată tabără mi­ nunţe la privilegiile sale. recoltă obţinută pînâ acum in giu vitejiei şi spiritului de dă­
litară şi la sfîrşitul lui iunie isloria României. ruire al răsculaţilor de la Bo­
Aceasta constituie o puterni­ Tovarăşi, Anul 1966 a fost marcat de
că dovadă cu amintirea mari­ 1437, au respins cu succes ata­ Deşi răscoala de la Bobilna noi măsuri menite să asigure bîlna, România socialistă a ri­ nologiilor de
lor momente din trecutul glo­ cul feudalilor, repurtînd o vic­ a fost infrîntă, ecoul ei a dăi­ dezvoltarea cercetării ştiinţifi­ dicat, pc dealul Dobîlnei. un
torie răsunătoare Punct cul­
rios al patriei trăieşte cu in­ minant al mişcării populare nuit peste veacuri. Idealurile ce şi aplicarea rezultatelor a­ impunător monument, închinat fabricaţie oferă
tensitatea unei flăcări nestin­ din 1437, această victorie a re­ de dreptate, libertate şi pro­ cesteia în economie, perfecţio­ eroismului, bărbăţiei şi dîrze-
se, în conştiinţa generaţiilor ele prezentat, în istoria patriei gres au fost afirmate cu pu­ narea învâţâinîntului, creşte­ niei cu care iobagii români şi
azi. noastre, prima mare biruinţă tere sporită în cursul războiu­ rea în continuare a bunăstării maghiari au lunlal înfrăţiţi, cîmp larg
Faplele stau mărturie că, lui ţărănesc din 1514 condus oamenilor muncii. împotriva asupririi şi împilă­
încă din timpurile cele mai în­ a celor exploataţi intr-o con­ de Gheorghe Doja. în răscoa­ In progresul general şi mul­ rii. Dar cel mai măreţ monu­
cu
fruntare armată directă
depărtate, isloria patriei noas­ exploatatorii şi asupritorii. la din 1784, în frunte cu Iloiia, tilateral al întregii ţări o con­ ment închinat luptelor comu­ de afirmare
tre a fost un neîntrerupt şir de Cloşca şi Crişan, în ridicarea tribuţie importantă o aduc ne din trecut este unitatea de
lupte pentru înlăturarea asu­ Infrînlâ, nobilimea a fost iobagilor la lupta revoluţiona­ muncitorii, ţăranii şi intelec­ nezdruncinat a întregului nos­ In acţiunea dc economisire a
pririi. pentru independenţă şi obligată să accepte tratative cu ră din 1848. Cu deosebită forţă tualii de pe meleagurile cluje­ tru popor in jurul partidului, metalului — se sublinia în re­
unitate naţională, pentru pro­ delegaţii răsculaţilor şi să sub­ au fost zguduite temeliile orin- ne, meleaguri pe care acum 530 frăţia dintre toţi oamenii mun­ feratul prezentat — s-au obţi­
gres social. scrie la condiţiile dictate de cluirii burghezo-moşicreşti din cii fără deosebire de naţiona­ nut rezultate deosebite şi dato­
Pe acest drum lung şi aspru, aceştia. înţelegerea de la Cluj- România în furtunosul an 1907, de ani au avui loc marile bă­ litate. puternică forţă motrice rită măsurilor care s-au luat
tălii de clasă, pe care le ani­
udat din belşug cu sînge, un Mănăşlur, semnată la 6 iulie, cînd de-a lungul şi de-a latul versăm astăzi. Noile obiective a progresului ţârii pe drumul în privinţa revizuirii temeini­
socialismului.
eveniment remarcabil a fost prevedea lichidarea unor obli­ ţârii răsuna chemarea „Vrem industriale care au apărut in ce a unor procedee tehnologi­
răscoala de la Bobîlna, care a gaţii feudale apăsătoare, lim i­ pâminL !". Răscoala ţăranilor ultimii ani. roadele tot mai In fabrici şi uzine. în unită­ ce şi extinderea pc scară lar­
reprezentat cea dinlîi mare ri­ tarea altora şi respectarea ve­ de acum şase decenii, pe cate bogate ale ogoarelor coopera­ ţile socialiste din agricultură, gă a unor metode eficiente de
dicare organizată a maselor chilor drepturi ţărăneşti. Răs­ poporul nostru o va aniversa tiste. noile şcoli şi aşezăminte în instituţiile de învâţâmînt şi muncă.
ţărânoşti de pe teritoriul tării culaţii au izbutit chiar să im­ în curînd. a constituit unul din social-culturale exprimă înflo­ cultură, toţi oamenii muncii — „Conştienţi fiind de impor­
noastre împotriva asupririi pună constituirea unui sfat ţă­ evenimentele remarcabile în rirea continuă pe care o cu­ români, maghiari, germani sînt tanţa acţiunii iniţiate de comi­
feudale. Prin felurile, vigoarea rănesc ce urma sâ se întruneas­ istoria luptelor sociale din noaşte regiunea şi oraşul Cluj, însufleţiţi de aceleaşi nobile i­ tetul de partid — spunea to­
întinderea eî, prin forţele că. o dată pe an, pentru a lua România. acest vechi şi important cen­ dealuri : înflorirea patriei co­ varăşul Viorel Rcmus, inginer
:de participante şi mijloa­ act dacă cele prevăzute în în­ Toate aceste lupte au dove­ tru revoluţionat , economic, şti­ mune, ridicarea ei pe noi şef de producţie la secţia ma­
cele folosite, răscoala de la ţelegere sînt sau nu respectate dit că ţărănimea, care însemna inţific şi cultural. trepte ale civilizaţiei socialiste. şini-unelte — am căutat şi des­
Bobilna se înscrie în şirul am­ de stâpînii de moşii. însăşi Ţara, s-a aflat în neîn­ Această frăţie este rodul po­ coperit noi posibilităţi de re­
plelor mişcări şi războaie ţără­ Dar. feudalii şi-au aşternut trerupt conflict cu clasele slă- Tovarăşi, liticii marxist-leniniste a parti­ ducere a consumului dc metal.
neşti care au zguduit din te­ semnătura pe înţelegere nu cu pinitoare, cu forţele potrivnice Ne mîndrim, pe bună drep­ dului, de promovare neabătută Mă refer Ia îmbunătăţirile
melii orînduiren feudală de pe gîndul de a o respecta. Încă poporului. Timp de secole ea tate, cu asemenea succese. Tn a egalităţii în drepturi a tutu­
continentul european. din limpul verii, reprezentanţii a fost purtătoarea năzuinţelor acelaşi timp, conducerea parti­ ror cetăţenilor ţârii, în toate tehnologice aduse prin redu­
Răscoala populară de la Bo­ nobilimii maghiare, ai patrici­ de libertate şi demnitate na­ dului nostru subliniază în per­ domeniile activităţii politice, e­ cerea secţiunilor dc pornire,
bilna a avut rădăcini adînci în atului săsesc din oraşe şi ai pă­ ţională. Dînd dovadă de un manenţă sarcinile mari. de răs­ conomice şi sociale. Partidul şi execuţia reperelor prin debi­
întreaga dezvoltare social-eco- turilor privilegiate ale secuilor puternic spirit de sacrificiu, ea pundere, ce ne stau in faţă statul nostru înfăptuiesc con­ tare dîn bare, extinderea me­
nomicâ şi politică a Transilva­ s-au întîlnit la Câpilna. lingă a dus greul luptelor pentru e­ pentru asigurarea progresului secvent linia dezvoltării armo­ todei dc fabricaţie a şuruburi­
niei. înrobitoarele servituti Dej, şi tot acolo, la mijlocul liberare socială şi neatîrnare. multilateral al patriei, pentru nioase a tuturor regiunilor şi lor prin refulare la rece, fabri-
feudale, birurile si dijmele, sil­ lunii septembrie 1437. au în­ constituind un factor deosebit a ne ridica tot mai mult la ni­ raioanelor ţării, bază materială Uzîna „30 Decembrie'1 Cugir. Aspect din compartîmen-
nicia şi arbihariul stâpînului cheiat o uniune menită să anu­ de important al progresului velul ţărilor avansate ale lu­ trainică a deplinei egalităţi în A. OARGA
de moşii făcuseră viaţa ioba­ leze concesiile făcute maselor social. mii. Drumul pe care înaintăm drepturi a tuturor celor ce Iul de rodaj al maşinii de spălat rufe. Folo: l. TEREK
gilor români şi maghiari ele exploatate. Uniunea de la Că- Ridicările ţărăneşti au zdrun­ nu este uşor şi nici neted ; sîn- muncesc. (Continuare In pag. a 3-a)
nesuportat. Ascuţirea contra­ pîlna, consemnată ulterior în cinat puternic vechile orîn- lem deseori nevoiţi sâ luăm Să milităm neobosit pentru
dicţiilor sociale sporea nemul­ istorie sub numele de Unîo duiri. fără însă a reuşi să le pieptiş urcuşul, iar cine suie a întări şi de-acum înainte
ţumirea maselor ţârăneşli. care Trium Nationuni, a jurai timp răstoarne Istoria a arătat că spre culme trebuie să biruie prietenia frăţească între toţi
încep acum să vadă că singura de patru secole un rol dintre ţărănimea nu a putut să înlă­ greutăţile care-i apar în cale. oamenii muncii, fără deosebire
cale de a scutura lanţurile ro­ cele mai reacţionare în dezvol­ ture singură jugul exploatării Opera. în plină desăvîrşire, a de naţionalitate, condiţie fun­
biei este lupta. tarea soeial-politicâ a Transil­ şi asupririi, că eliberarea ei se socialismului, este o culme lu­ damentală a progresului Româ­
Scinteia care a aprins fla­ vaniei. consfinţind atît apăra­ poale înfăptui numai in alian­ minoasă de pe care vom putea niei socialiste. ACTUALITĂŢI
căra răscoalei a constituil-o ac­ rea intereselor claselor privile­ ţă şi sub conducerea clasei privi apoi spre alte înălţimi, Tovarăşi,
ţiunea samavolnică a episco­ giate. cît si privarea de drep­ muncitoare. mai departe, spre comunism Partidul Comunist Român,
pului catolic r.heorghe Lepeş turi si accentuarea asupririi Numai atunci cînd poporul, — viitorul omenirii întregi. continuatorul tradiţiilor îna­
de a strînge dijma bisericească populaţiei româneşti, cea mai în frunte cu eroicul partid al Desâvîrşirea construcţiei socia­ intate de luptă ale poporului,
pe trei ani în urmă in mone­ numeroasă din această parte a comuniştilor, şi-a luat soarta lismului solicită eforturi mate­ îşi face o înaltă îndatorire din
dă nouă. de valoare superioară ţării. în propriile miini, şi-au putut riale. talent organizatoric, şti­ a cinsti momentele glorioase HUNEDORENE
celeia aflate pînâ atunci în In aceste condiţii, o nouă găsi împlinire aspiraţiile de inţă în conducerea proceselor ale trecutului. Ele reprezintă
circulaţie, ceea ce însemna rui­ ciocnire intre răsculaţi si ex­ libertate si dreptate socială ale din economie şi din viaţa so­ pentru partid, pentru întregul
narea completă a micilor gos­ ploatatori devenea inevitabilă. ţărănimii. Aliată cu clasa mun­ cială, pasiune în munca pro­ popor un puternic îndemn mo­
podării ţărăneşti La refuzul După victoria obţinută în bă­ citoare. ţărănimea a participat ductivă şi in creaţia intelectu­ bilizator, de a face lotul ca
iobagilor de a plăti dijma, s-a tălia de pe Valea Someşului, cu elan la înfăptuirea tuturor ală patria noastră, ţară liberă şi Obiective turistice Primul obiectiv la care con­ Deva organizează excursii pes­
recurs la măsuri represive. Ţă­ oastea ţărănească, sprijinită şi prefacerilor revoluţionare din Cu deplin temei sublinia to­ independentă, să devină tot structorii au şi început să lu­ te hotare. Pentru trimestrul al
rănimea ajunge la limita răb­ de păturile sărace din oraşe, ţara noastră şi îsi pune astăzi varăşul Nicolae Ceauşescu, se­ mai prosperă, sâ se ridice ne­ creze. este un bloc cu 120 de doilea, prin filialele din Alba
dării şi. curînd. nemulţumirea ocupă Clujul si Aiudut. Mai toate forţele, talentul şi apti­ cretarul general al partidului încetat în rîndul ţări lor avan­ In pitoreosca staţiune balneo­ garsoniere. Pină in 1970, noul Iulia, Brad, Hunedoara, Deva,
celor asupriţi se Iransformă în numeroase însă. si superior tudinile în slujba desâvîrşini nostru, în cuvîntarea rostită la sate ale lumii, să-şi aducă o climaterică Geoagiu-Băi. care microraion va însuma 500 a­ Lupeni şi Petroşani au fost ini­
răzvrătire şi revoltă. înarmate forţele exploatatori­ construirii socialismului. ga­ Plenara C C. al Partidului Co­ contribuţie din ce în ce mai datează de pe timpul romani­ partamente şi o şcoală cu mai ţiale excursii în U R S 5., RS.
Anul 1437 a pus faţă-n fată, lor copleşesc pe cele ale răscu­ ranţia propriului eî viitor de munist Român din 21-23 de­ mare la sporirea forţelor so­ lor, a început organizarea şan­ multe săli de clasă. Cehoslovacă, R. P. Ungară si
pc o btină parte din întinderea laţilor. Aici. sub zidurile stră­ belşug si bunăstare. cembrie 1966 că am ajuns as­ cialismului pe plan internaţio­ tierului de construcţie u unui R. D. Germană. Excursiile se
Transilvaniei, cele două prin­ vechii cetăţi a Clujului, se în­ Alianţa dintre muncitorime tăzi la un asemenea stadiu de nal, la promovarea înţelegerii complex turistic, care va cu­ vor desfăşura cu trenul, avio­
cipale forte sociale r ţărănimea cheie marca epopee a luptelor şi ţărănime, unitatea de mo­ dezvoltare, ineît mersul nostru şi colaborării între popoare, la prinde un hotel şi un restau­ Evocarea marii nul sau autocarul pc mai multe
şi clasa feudală S-au ridicat populare dîn 1437-1438 Spre nolit a întregului popor în ju­ înainte este condiţionat de ri­ cauza păcii şi progresului. rant, o cofetărie şi alte unităţi, ilinerarii, dintre care amintim :
la luptă unită aproape întrea­ sfîrşitul lunii ianuarie 1438, 0- rul partidului reprezintă teme­ dicarea calitativă a întregii ac­ Astăzi, poporul nostru, de­ iar pe malul lacului, care este răscoale Moscova-Alma Ata-Taşkent-Bu-
ga iobâgime română şi ma­ raşul Cluj este ocupat de feu­ lia trainică a orînduirii noas­ tivităţi economice. Este necesar plin slâpîn pe propria-i soar­ situat in partea de vest a sta­ hara. Ceinăuţi-Lwov-Varşovia,
ghiară, lucrători de la ocnele dali. Au urmat represiuni tre, forţa uriaşă care asigură de aceea să continuăm, pe o tă, şi încrezător în viitorul său ţiunii. se amenajează o grădină Budapesta-Balaton, Budepesta-
de sare populaţia lîrgurilor, crunte : răsculaţii au fost ur­ prosperitatea şi fericirea pa­ treaptă calitativ superioară, fericit, munceşte fără sâ-si de vară. de la Bobîlna Praga - Brno-Bratislnva, Praga -
păturile sărace ale unor oraşe măriţi. prinşi şi schingiuiţi triei. procesul de industrializare a precupeţească eforturile pentru S-a i/Uocmit şi documentaţia Karl Marx Stadt-Erfurt-Leipzig-
ca Dej, Cluj. Aiud şi altele A- barbar, mulţi dintre conducă­ Au trecut doar ceva mai ţârii, de creştere a forţelor de a desâvîrşi măreaţa operă de necesară construirii unui han Cu prilejul împlinirii a 530 Dresda-Budopcsta.
lâhiri de ţărani, în prima fază torii lor fiind spînzuraţi sau mult de două decenii de cînd producţie din agricultură. In făurire a socialismului. El nu turistic cu specitic ardelenesc de ani de la răscoala iobagilor
a răscoalei, s-a aflat şi o parte traşi în ţeapă. însuşi Clujul, clasa muncitoare a cucerit pu­ acelaşi timp. trebuie sâ dezvol­ uită că tot ceea ce înfăptuieşte la ieşirea din rezervaţia zimbri­ de la Bobîlna, în satele Băcia,
a micii nobilimi, nemulţumită pentru sprijinul dat răsculaţi­ terea politică, dar acest scurt tăm în ritm impetuos ştiinţa este clădit pe temelia trainică lor dc la Hafeg. in apropiere Sîntandrei, Cristur şi Rapolt Metodă de
de vexaţiunile marilor nobili lor, este privat de drepturile răstimp istoric este deosebit de şi tehnica, să incorporăm re­ a tradiţiilor de luptă şi reali­ de şoseaua naţională care duce vor avea loc, miine, numeroa­
si ale viiturilor clericale. A­ de care se bucura ca oraş bogat în roade Economia na­ zultatele acestora în procesul zărilor transmise moştenire spre Sarmizegetusa şi spre cn- se manifestări. Conferinţe, sim­
ceasta însă a păşit pe calea liber. ţională cunoaşte un puternic producţiei materiale, sâ valori­ peste veacuri de înaintaşi, că banelc din masivul Retezat. De pozioane şi seri cu tema „Răs­ lucru în subteran
trădării de îndată ce mişcarea Răscoala de la Bobîlna ocu­ avînt ; s-a dezvoltat şi se dez­ ficăm mai raţional resursele societatea socialistă, societate asemenea, va începe moderni­ coala Iobagilor de la Bobilna.
răsculaţilor a vizat ţeluri so­ pă în istorie un loc important voltă continuu cultura, stiinta. materiale şi potenţialul uman a prezentului şi viitorului fe­ zarea şi extinderea unităţii tu­ La Exploatarea minieră Lo-
ciale care afectau interesele în bătăliile revoluţionare ale învâlâmîntul, creşte neîncetat de care dispunem. ricit al naţiunii române, poar­ pildă de eroism în lupta pentru nea se experimentează cu bune
sale. Evului Mediu. Revendicări fe­ nivelul de trai al poporului. Trebuie să luăm toate mă­ tă în sine şî duce mai departe ristice de la Micrcurea-Deal, si­ dreptatea maselor" vor fi orga- rezultate o nouă metodă de
Pornită dîn părţile Clujului lurile. generale sau locale, au In prezent, cu încredere de­ surile necesare pentru ca pla­ năzuinţele de libertate şi pro­ tuată Ungă şoseaua Sebeş — niz.ate aici. după care formaţi­ lucru în subteran. Este vorba
si Dejului, răscoala a cuprins fost întrunite intr-un program plină in politica partidului şi nul de stal pe anul 1967 să fie gres. care au însufleţit şi pen­ Sibiu. ile artistice locale şi ale cămi­ de exploatarea cărbunelui din
întreaga vale a Someşului, s-a de luptă cuprinzător, care a în­ guvernului, întregul nostru îndeplinit în condiţii exempla­ tru care s-a jertfit floarea ge­ abatajele frontale cu un sin­
întins cu repeziciune în clm- mănuncheat interesele tuturor popor — muncitori, ţărani, in­ re. pentru efectuarea în condi­ neraţiilor de pînâ la noi. nelor culturale din satele înve­ gur preabalaj pe felie sub aco­
pie, spre Năsâud. Sătmar şi forţelor sociale angajate. Răs­ telectuali. tineri şi vîrstnici, de ţii optime a lucrărilor agrico­ încă un microraion cinate vor prezenta spectacole, periş. Minerii folosesc un pro­
Valea Mureşului. Vînt proas­ culaţii s-au constituit într-o la oraşe şi sate. desfăşoară o le, astfel incit anul 1967 sâ în­ ☆ închinate acestui eveniment. cedeu modern de armare cu
păt de libertate sufla pe me­ oaste ţărănească organizată, activitate neobosită pentru a semne un nou şi important pas Adresăm omagiul nostru la Uricani stîlpi metalici, grinzi perpen­
leagurile transilvănene Oastea care a luptat cu succes luni în da viaţă programului elaborat spre realizarea obiectivelor sta­ fierbinte memoriei tuturor diculare pc front şi podidiră
răsculaţilor înarmată cu furci, şir împotriva nobililor. Astfel, de Congresul al IX-lea al bilite în cincinal. luptătorilor pentru libertate şi din plasă de sînnă.
coase şi topoare a făcut mi­ atît plin obiectivele urmărite, Partidului Comunist Român, de Munca susţinută, eforturile, progres din îndelungata istorie Celor aproape l.ooo de a­ Excursii peste Noua metodă permite mă­
nuni de vitejie Sub conduce­ cît şi prin organizarea foiţelor ridicare a ţârii pe noi culmi la a căror conştientă înfăptui­ a patriei noastre J partamente şi şcoli cu J6 săli rirea intensităţii de exploatare
rea unor ţărani curajoşi ca răsculate. Bobîlna a însemnat ale progresului. Este un prilej re partidul mobilizează între­ întreaga noastră cinstire ţă­ de clasă construite în ultimii hotare şi reduce preţul de cost cu 20
Mihail Romanul din Floreşti. un pas înainte în lupla ţărăni­ de bucurie şi mîndrie patrioti­ gul popor, toate forţele vii ale ranilor luptători români şi ma­ ani la Uricani, li se vor adău­ lei pe tona de cărbune extras,
Fudai Nagy Antal, Paul cel mii iobage împotriva orînduirii că sâ constatăm că. în cursul ţării, vor fî cu prisosinţă răs­ ghiari care, acum peste cinci $i în acest an, venind în în- în condiţiile creşlerîî randa­
Mare din Voivodeni (stegarul feudale. primului an al cincinalului, plătite. România înfloritoare veacuri, au aprins pe dealul ga altele din cadrul unui ml- tlmpinarea dorinţelor a nume­ mentului pînâ ia 7 tone pe
oastei iobagilor), Ştefan Hencz In acelaşi timp însă, răscoa­ planul a fost îndeplinit şl de­ de astăzi va fî mai înfloritoare Bobilna flacăra libertăţii. croiaion ce s-d deschis aici. roşi cetăţeni, Agenţia O. N. T. post.