Page 5 - Drumul_socialismului_1967_03

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA !
DUPĂ DOUĂ LUNI

In plus 7.727 tone de cărbune

Luna februarie a fost mar­ de^a doua lună din acest an e-
cată de minerii din exploată­ videntiază pregnant faptul că
rile Văii Jiului cu depăşirea ritmicitatea îndeplinirii planu­
sarcinilor de extracţie decadă lui de către fiecare sector şi
de decadă. Ritmul muncii a brigadă este o rezervă internă
cunoscut în permanentă o li­ deosebită. Dacă, de exemplu,
nie ascendentă, care, în final, în luna februarie toate sectoa­
s-a concretizat în depăşirea rele şi-ar fi realizat sarcinile
planului de extracţie cu 7.727 de extracţie, sporul de pro­
tone de cărbune. Demn de re­ ducţie ar fi putut fi mai mare
marcat este faptul că doar o cu peste 10.000 tone de cărbu­
singură exploatare, Petrila, a ne. Aceasta arată că conduce­
rămas restantă fată de planul rile tehnice ale unor exploa­
perioadei, toate celelalte uni­ tări, pentru că în fiecare uni­
ANUli XIX. NR. 3784 JOI 2 MARTIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI tăţi întreeîndu-şî sarcinile sta­ tate sînt sectoare ce nu şi-au
bilite. De la Lupeni s-au ex­ realizat planul, n-au aplicat cu
tras peste prevederi 3.014 tone, consecventă propriile măsuri,
de In Lonea 1.861 tone, iar mi­ n-au intervenit cu maximum
nerii de la Vulcan au trimis la de operativitate pentru ca sar­
ziuă mai mult cu 1.497 tone. cinile de extracţie să fie rea­
Rezultatul înregistrat de mi­ lizate ritmic rl° f'nmre colec­
nerii din Valea Jiului în cea tiv.

La producţia globală

1.500.000 lei peste plan

Dc la Călan ne-a sosit ves­ te cantităţi de piese mecanice,
tea că şi cea de-a treia decadă cilindri pentru laminoare, cocs „Coloane" de confort.
a lunii februarie a fost înche­ fluidizat şi radiatoare. Plusu­
iată cu plusuri, la toate pro­ rile de producţie realizate fa­
dusele realizate de uzina „Vic­ ţă de plan au condus la depă­ Prezentarea scrisorilor
A zi: primele răspunsuri la întrebarea toria". îndrumaţi de organiza­ şirea sarcinii valorice a pro­
ţiile de partid, siderurgiştii au
ducţiei globale şi marfă pe lu­
urmărit- îndeaproape, .şi au na februarie cu 1.500.000 lei. de acreditare de către
reuşii realizarea unor indici Realizarea ritmică a planu­ ambasadorul Irakului
sporiţi, de utilizare a agregate­ lui de producţie a dat colec­
lor. I’e această cale ei şi-au tivului Uzinei „Victoria" din în Republica
„CUM POT FI EV ITA TE PIERDERILE acest an, la Călan s-au produs Călan posibilitate sâ se achite Socialistă România
luna
întrecut sarcinile şi in
ianuarie. In timpul scurs din
la termen de toate obligaţiile
în plus 515 tone fontă cenuşie, asumate prin contracte cu be­ La 1 martie, preşedintele
neficiarii, livrind la timp şi de
720 lone semicocs, 745 tone u- calitate produsele pentru ex­ Consiliului de Stat, Chivu
lilaj pentru turnare, însemna­ port. Stoica, a primit pe ambasado­
DE M ETAL LA OŢELĂRII ? “ Depăşiri Ia toate sortimentele rul extraordinar .şi plenipoten­
ţiar al Irakului în Republica
România,
Socialistă
Muhsin
Hussein al Habib, care şi-a
prezentat scrisorile de acredi­
Şi colectivul Fabricii chimi­ oxizi de fier, 3 tone pîroluzitâ tare.
ce din Orâştie a încheiat cea tratată, 2 tone produse din po- Cu această ocazie ambasado­
Joia viitoare: alte răspunsuri la aceeaşi întrebare de-a doua lună cu sarcinile dc liclorură de vinii, produse din şi preşedintele Consiliului de
rul Muhsin Hussein al Habib
plan depăşite la toţi indicato­
valoare de
mase plastice în
rii. Datele estimative arată că
la valoarea producţiei globa­ 200.000 lei, însemnate cantităţi Stat, Chivu Stoica, au rostit
de utilaje tehnologice şi pie­
le şi marfă s-a înregistrat un se de schimb pentru industria cuvînlâri.
Aşa după cum s-a menţionat în numerele din 22 şi 23 ciente pentru evitarea orică­ plus faţă de plan de 3,9 la su­ chimică. Din enumerarea la­ In continuare a avut loc o
februarie ale ziarului nostru, astăzi este ziua apariţiei pri­ ror pierderi. Incepînd din a­ tă. pidară de mai sus se poate ve­ convorbire cordială.
mului „examen al metalurgiştilor" care a avut loc la C.S. ceste zile s-a introdus pregăti­ Depăşirea sarcinilor globale dea câ colectivul fabricii şi-a La ceremonia prezentării
Hunedoara. La subiectul : CUM POT FI EVITATE PIER­ rea în flux a trenurilor de este urmarea strădaniilor de­ depăşii planul Ia toate sorti­ scrisorilor de acreditare şi la
DERILE DE METAL LA OŢELĂRII ? au răspuns îng. Nl- turnare, fapt ce dă posibilita­ puse de întregul colectiv pen­ convorbire au participat Gri-
COLAE SÎNTIMBREANU, inginer şef cu probleme de oţe- tea muncitorilor să execute lu­ tru ca maşinile şi agregalele mentele, fiind onorate in în­ gore Geamânu, 6ecrelarul Con­
Corneliu
siliului de Stat, şi
lârii, ing. CORNEL DEHELEANU, şeful secţiei OS.M. 2, crări de calitate şi sâ se spe­ sâ lucreze cu o productivita­ tregime obligaţiile contractua­
Mânescu. ministrul afacerilor
CORNEL ARDELEANU, maistru oţelar Ia O.S.M. 2, ing. cializeze pe anumite opera­ te ridicată. S-a reuşit, aslfeJ, le aferente primelor două luni externe.
GR1GORE MIHAI, şeful O.S.M. 2, VASILE POPEŢ, şef de ţiuni. sâ se realizeze în plus 3 tone din acest an. (Agerpres).
echipă în hala de turnare a O.S.M. 1 şi CONSTANTIN Ing Cornel Deheleanu : —
ENACHE, prim-topitor la O.S.M. 2. Aş vrea sâ mă refer, îndeo­
In cele ce urmează redăm aspecte de la desfăşurarea sebi, la una din cauzele prin­
examenului : cipale ale pierderilor de metal
în oţelării. Şi anume, la eva­
cuarea şarjelor la temperaturi C A R N E T E L E C T O R A L
Primul participant, ing. Ni- utilizarea prafurilor termoge- necorespunzătoare. Este cu­
colae Sîntimbreanu, ne-a răs­ ne. Cit priveşte punerea în noscut că dacă temperatura
puns următoarele t valodre a celei de a doua re­ prescrisă pentru evacuare nu
— Reducerea pierderilor de zerve, aceasta se poate realiza se respectă, fie în plus, fie în
metal în oţelării trebuie pri­ prin înlăturarea erupţiilor per­ minus, se ajunge la pierderi Cuvîntul celor de la Vadul Dobrii Cine n-a mai trecut pe aici de
doi ani, să aibă ce sâ admire.
vită sub două aspecte. In pri­ forărilor de pîlnii şi jgheaburi prin erupţii, uzarea prematură Varul şi vopseaua să miroase
mul rînd este vorba de îmbu­ la turnare, a solidificării oţe­ a materialelor de turnare, so- De comuna Bunila aparţine ne de interes obştesc. Aşa au a prospeţime, să simbolizeze
nătăţirea calităţii producţiei lului pe oalele de turnare şi lidificarea oţelului pe oală. şi salul Vadul Dobrii. Este o procedat la consţruirca cămi­ .activitatea. obştească neobosită
de oţel in vederea creşterii prin folosirea cît mai comple­ turnări necorespunzătoare şi mică localitate de munte a­ nului cultural cu o sală de 150 a vrednicilor gospodari care
scoaterii de metal bun la la­ tă a capacităţii cuploarelor. toate celelalte. Fără îndoială flata în mijlocul pădurilor ma­ voi să dovedească doar a Ut:
minoare. Adică, sfl obţinem din — V-am ruga să concreti­ că pentru respectarea acesteia sivului Poiana Ruscâ. 13 km de tocuri, cu cabină pentru ş- că-i scurtă calea dc la cuvîntul
pai’al de proiecţie cinematogra­
aceeaşi cantitate de materie zaţi în ce constau măsurile a­ este necesară mai întîi o do­ sînt de aici pînă la centrul de lor pînă la faptă.
primă — oţel, cit mai multe plicate de dv. la sectorul oţe- tare tehnică corespunzătoare, comună şi încă de vreo 3 oi i fică, cu sală pentru bibliotecă, — Şi-apoi, zicea unul dintre
produse finite. Iar celălalt as­ lârii în direcţiile amintite? pe care noi o avem. Avem pe alît pînă la Hunedoara. Tră­ la construirea şcolii-şi la alte ceî mai vrednici oameni din
pect se referă la reducerea — Mai întîi, s-a atras aten­ lermocuple de imersiune, pre­ iesc aici doar 55 de familii lucrări, a căror valoare se ri­ sat. Aron Haţegan, sâ se tot
pierderilor efective de metal în ţia şefilor de secţii, de schim­ cum şi toată aparatura nece­ Bărbaţii lucrează la mina ce dică la peste 100000 lei. studieze pînă alunei problema
otelării. buri, maiştrilor şi prim-topito- sară. Principalul este însă ca poartă numele satului şi in di­ Ţoale acesle lucrări au fost magazinului- alimentar. • Sigur,
Cum trebuie acţionat pentru rilor asupra-' urmăririi şi res­ această înzestrare să fie folo­ ferite parchete forestiere. prilejuri de afirmare a voinţei circulă cursa de la noi la Hu­
a se obţine rezultate cît mai pectării riguroase a discipli­ sită cu maximum de eficienţă. Mica localitate, fiind aşezalâ oamenilor din Vadul Dobrii. a nedoara, dar de ce să facem atî-
bune în această direcţie ? In nei tehnologice pe întregul Fiecare maistru şi fiecare şi intr-un loc pitoresc, minerii spiritului de iniţiativă, iscusin­ ta cale pentru aprovizionarea
vederea creşterii scoaterii de flux de elaborare a oţelului. prim-topitor sâ utilizeze apa­ şi forestierii de aici au ţinut să ţei şi perseverenţei fruntaşilor cu mărfuri? Aşa să puneţi pro­
metal bun la laminoare este Zilnic şi la sfirşitul fiecărui ratura existentă în permanen- completeze tabloul de frumu­ satului. Tocmai pentru că au blema acolo la sfatul popular,
necesar ca. evacuarea şarjelor schimb se face analiza grafi­ Ing. GH. COMŞUŢA seţi ale salului cu mîna şi dovedit asemenea calităţi, ce­ li se adresa ol celor doi candi­
sâ se facă la temperatura op­ cului de lucru, la nivelul fie­ S. TRUŢA priceperea lor. Era suficient tăţenii le-au încredinţat răspun­ daţi ai F.D.P., Aron Avram şî
timă, sâ se asigure dezoxidarea cărei oţelării, şi se stabilesc La secţia OS M. 2 de la C. S. Hunedoara se pregăteşte o - doar un îndemn al lui Mihai derea sâ candideze în alegerile Mihai Faur.
avansată la cuptor, precum şi operativ măsurile cele mai efi­ (Continuare In pag. a 3-a) nouă şarjă'de oţel. Foto: V. ONOIU * Faur sau Aron Adam pentru de deputaţi pentru sfatul popu­ Poate că nu va trece mult
ca oamenii sâ iasă'la o acţiu- lar comunal, asigurindu-i că îi limp şi vom găsi Ia Vadul Do­
vor vota cu deplină încredere brii un magazin alimentar des­
în înfăptuirea şi ailor propu­ pre care, desigur, fiecare pe
neri. Pînă în luna iunie, cînd eare-t veţi întilni acolo vă va
are loc aici. la Vadul Dobrii, spune: „Vedeţi? Apâi cînd noi
tinuă a producţiei de metal, ne dăm cuvîntul. ."
Răsplată pentru îmbunătăţirea calităţii A C T U A L I T Ă Ţ I HUNEDORENE tradiţionala nedeie. oamenii PETRU HERBAN
vor sâ termine exteriorul că­
Iul. minului cultural şi al şcolii. corespondent
fruntaşilor
Instruiri Se pregătesc sâ voteze
Astăzi, are loc la clubul ză 2-3 zile, se face de către amenajarea unei noi zone verzi ria, Cloşca şi Crişan. la Liceul a prilej uit participanţilor din
inginerii şî maiştrii din fiecare
„Siderurgistul" din Hunedoara, cu mecanizatorii unitate. pe o suprafaţă ele 10.000 mp., din Alba lutia, ce poartă nu­ cele trei centre ale raionului In Vingard. raionul Sebeş, 23 tie, ei voi fi primii din sat care
o cunoaştere mai aprofundată
pe strada Republicii. Lucrările
mele acestor mari eroi arde­
festivitatea decernării titlului, sînt avansate astfel câ pînă la de tineri se vor prezenta la 5 voi introduce buletinele de vot
a zbuciumatei istorii strămo­
Steagului roşu şi Diplomei de sfîrşitui lunii aprilie, zonă leni. a fost organizată o festi şeşti, oprindu-se, în special, la martie pentru prima dată în in urnă.
Pentru marea sărbătoare a
vitate tradiţională. Cu aceaslă
fruntaş pe ţară în industrie co­ In aceste zile, în staţiunile Lucrări verde va fi complet amenajată. istoria dacilor, la primele for­ faţa urnelor.-Cu ei s-a întîlmt satelor, tinerii din Vingard pre­
lectivului de cocsari, furna- de maşini agricole şi tractoare ocazie, la liceele din Zlatna, preşedintele comitetului execu­ gătesc să prezinte în faţa ale­
tiv al sfatului popular comu­
rilor privind desfăşurarea lu­ de înfrumuseţare
lişti, oţelari, laminatori de la are loc instruirea mecanizato­ Teiuş şi Alba I liIia au avut maţiuni statale prefeudalc, la nal, care le-a vorbit despre gătorilor programul de brigadă
Combinatul siderurgic Hune­ crărilor agricole din campania „Hunedoara — loc, simultan, concursuri cu voievodatul Transilvaniei din dreptul la vot consfinţit în „Pe cine votez", completat cu
doara. tema „Hunedoara — străvechi secolul al XV-lea şî, mai ales,
de primăvară. Un loc impor­ Comitetul executiv al Sfatu­ Constituţia ţârii, a făcut unele numeroase cînlece şi dansuri
Distincţiile vin sâ răsplă­ tant în cadrul temelor dezbă­ lui popular al comunei Teiuş străvechi pămînt pămînt românesc" la care au la răscoala de sub conducerea precizări din legea nr. 28/1966 populare. Aşa se pregătesc ci
tească eforturile rodnice ale tute îl ocupă cunoaşterea mo­ şi-a propus ca în această pri­ participat reprezentanţi ai ce­ lui Horia, Cloşca şi Crişan, Re­ şi a dat: răspunsuri la nume­ sâ cinstească evenimentul în
acestui harnic colectiv, care în dului de funcţionare a maşini­ măvară să execute, cu spriji­ romanesc'1 roase întrebări puse de tineri, care acordă încrederea celor
cursul anului 19GG a obţinut lor pentru plantat cartofi, a nul cetăţenilor, o serie de lu­ lor trei şcoli. După cum ne prezentanţii Liceului din Te­ împreună au verificat apoi lis­ mai vrednici gospodari ai sa­
succese de seamă în întrecerea maşinilor 2-S P.C 2 şi altor crări de înfrumuseţare. Una Cu prilejul îm plinirii a 182 informează corespondentul nos­ iuş au ocupat, în localitate şi tele de alegători, după care, li lului.
socialistă pentru sporirea con­ utilaje. Instruirea, care durea­ dintre cele mai importante este de ani de la martiriul lui Ho- tru Adrian Oţoiu, concursul la Alba Iulia, primul loc. s-au dat explicaţii despre teh­
nica votării. Toan Duca, loan CORNEL U1RIŞ
Frâţilă, Silvia Găinar, spuneau secretarul Comitetului comunal
că în dimineaţa zilei de 5 mar- U.T.C. Vingard, raionul Sebeş
Purtat pe drumuri
In numărul „ D A C I I "
Avem pe masă o scrisoare ceasla m-am adresat întreprin­ de unde trebuia să ridic tiche­
primită de la Aurel Hogman, derii la care lucrez. Aici mi tul, am întîmpinat multe greu­
electrician la Uzina de prepa­ s-a spus câ îmi eliberează o tăţi. M-am prezentat la secţia
rare din Deva. Sâ redăm din declaraţie care trebuie aproba­ comercială şi am rugat-o pe
ea cileva fragmente. tă de secţia comercială a Sfa­ funcţionara de aici să mă ser­ de azi: De vorbă cu: ţ Sergiu Ni- Devn şi Hunedoara nu numm laţi confruntarea cu publicul stituit penftu ci o adevărata ui­
— De fel sînt din salul Hăr- tului popular al oraşului Deva, vească. Am fost ţinut la uşă colaescu £ Coslache Ciubotarii pentru a prezenta un film, ci şi parizian? mire. Inlr-un cuvinl. străinii au
(ăgani, raionul Brad şi lucrez apoi să merg la Sfatul popular de la orele 7 pînă la orele 14. £ Alexandru Hercscu. pentru a adresa un călduros — Intr-adevăr, împreună cu devenit aproape invidioşi pe
la Uzina de preparare din De­ al raionului Brad. Am fost cu Cînd credeam că in sfîrşit voi mulfumcsc tuturor hunedoreni- colaboratorul meu, operatorul strămoşii noştri, pe Iruniuseica
va. Fiind salariat, beneficiez de declaraţia la Deva şi a fost a- primi tichetele mi s-a spus pe • Flacăra luptei n-a Aşa cum anunţam in ziarul lor pentru contribuţia adusă la Coslache Ciubotaru şi un grup şi bărbăţia tor. Aş adăuga un
lichele de alimente. Pentru a- probatâ pe loc. La Brad însă, un ton plictisit: „Vino mîine". de ieri. marii seara, la cinema- reuşita creaţiei noastre cinema­ de adori, vom pleca la Paris amănunt : ni s-a mărturisit ca
Şi aşa mi s-a spus patru zile fost stinsă logralul „ Patria" din Deva, a a- tografice. pentru a prezenta „Dacii” pu­ a lost greu să tie găsiţi, iu
la rînd, cînd am putut, în sfîr­ vii/ loc o inttlnirc între publi­ — După premiera deveană a blicului francez. Trebuie să vă Franfa, bărbaţi care sa dubleze
şit, obţine tichetele. Aceasta • Ne organizăm la... cul spectator şi un grup de rea­ filmului, am solicitat părerea u­ spunem, insă, că o primă con­ sonor pc actorii iamâni, sâ re­
s-a întâmplat în data de 30 ia­ lizatori ai filmului „Dacii’1: re­ nor specialişti care studiază fruntare a avut loc mai înainte, uşească să acopcic cu timbrul
nuarie a c. Bucuria însă a fost primavara ? gizorul Sergiu Nicolaescu. ope­ vestigiile dacice existente pe cînd lilmul a fost proiectat la lor rezonantele corespunzătoare
de scurtă durată. M-am dus la ratorul Coslache Ciubotaiu şi teri loriul regiunii noastre. Ei au Fatis specialiştilor, reprezentan­ fizicului intciprelilor noştri.
Hărţâganî, unde locuiesc îm­ • „Autobuzul** de Alexandru Herescu, interpretul apreciat că „Dacii" respectă a­ ţilor presei şi ai sociotăti/or dc — Pentru străini, nu credeţi
preună cu familia, la gestiona­ lui Cotyso. Am solicitat celor devărul istoric, iar elementele distribuţie comercială. că ar fi necesar un texl expli­
rul Ion Jorza pentru a ridica Silvaş trei cineaşti să nc relateze ct- de ficţiune nu contrazic aceste — Cum a fost primit filmul? cativ la începutul filmului ?
făina la care am dreptul. Ges­ teva amănunte in legătură cu realităţi Care este părerea — /Mi'-e d ii icil să tedau aceste — Versiunea Irancezu începe
tionarul a pus capăt la toate. realizarea acestui succes al ci- dumneavoastră? păreri pentru că, in general, ele attiel deciI lilmul care rulează
„Am trimis tichetele pe luna • Pregătire temeinică nematograljci noastre, să ne — Am ţinui mult la acest a- au lost laudative. Francezii con­ pc ecranele noastre. In piege-
respectivă pentru ridicarea făi­ descrie sentimentele prilejuite devur. Pe elementele precise, sidera că acest Ulm este un gen neric am filmai monumente din
nii şi nu te mai pot servi. Ti­ producţiei de legume de intilnirea cu publicul din re­ extrase din realitatea istorică, original de superproducţie, ca­ Roma in care silit imortalizaţi
chetele însă lasă-le la mine,'câ giunea noastră, să nc vorbească «m încercat să construim o fic­ re deţine o forţă de expresie dacii: „ Arcul Iul Constantin",
şi aşa nu ai ce face cu ele", a • Situaţia din Aden se despre proiectele de viitor. ţiune dramalurgică care să ser­ deosebită prin puternicul său u. ,Columna lui Traion'' şi niţele.
spus el. Aşadar am făcut pa­ — încerc o nouă emoţie — vească filmul. Pe lingă Dece­ naţional, cd „Dacii” are un su A til prin acesle imagini, cit şi
tru drumuri de- la Hărţăgani menţine încordată ne mărturiseşte regizorul Ser­ bal, Domifionus, Fuscus, Seve- llu mare. că pentru prima oară, prin textul cate le insoleşlc,
la Brad fără ca să rezolv ceva giu Nicolaescu — cu tootc că rus şi alţii, am adăugat cileva intr-un lilm istoric, ritmul de­ eşle arătată prezenta dacilor in
Nemulţumirea exprimată de • Dezbaterile din Ulmul este terminat şi rulează personaje care nu alectcază cu ţine un rol funcţional predomi­ istorie şi se localizează, in timn,
către Aure) Hogman este justi­ pe ecrane. Intilnirea cu nepot h nimic realitatea vremii. Nc pare nant. acţiunea Ulmului care începe
ficată. Dar nu numai el a fost Senatul american direcţi ai lui Decebal este pen­ bine că „ licenţa“ noastră a tost A plăcut mult scena dansu­ cu precizarea: „Povestea pe
pus pe drumuri din cauza lip­ tru mine un adevărat examen. apreciată de istorici, care. in lui, considerata impresionant dc Convorbire realizată dc :
sei de solicitudine a lucrăto­ • In Comitetul politic O mare parte din filmări le-am general, sini foarte exigenţi cu originală, a fost apreciată ca o
rilor de la secţia comercială a realizai pe păminlul acestei re­ asemenea filme. realizare deosebită participarea LUCIA LICIU
Magazinul universal din Siremţ e unul din cele mai Sfatului popular raional Brad. al O.U.A. giuni. unde. o mulţime de oa­ — Sînlem informaţi că, în a-
bine aprovizionate şi deservite (lin raionul Alba. Mai bine de zece cetăţeni din meni ne-au dai un ajulor pre­ cesle zile, vell pleca la Paris emotivă a uriaşei figurata la TIBERIU 1STRATE
TN FOTO : vînzâtoarele Doina Girlea şi Maria Rusu o- Hărlâgani au păţit la fe). ţios la reconstituirea scenelor pentru premiera franceză a fil­ aefiunea Ulmului, iar frumuse­
ferâ cumpărătorilor articolele cerule. V. ALBU de luptă. De aceea, am sosit la mului Cu ce sentimente aşlep- ţea peisajului românesc a con­ Continuare in pag. a 2-a)