Page 53 - Drumul_socialismului_1967_03

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA I
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu

a primit pe ambasadorul Iranului

Secretarul general al Comi­ Iranului in Republica Socia­
tetului Central al Partidului listă România. Soltan H. V.
Comunist Român, Nicolae Sanandaji, in audienţă de pre­
Răscoala ţăranilor Ceauşescu, a primit miercuri, zentare
15 martie, pe ambasadorul ex­
Cu această ocazie a avut loc
traordinar şi plenipotenţiar al o convorbire cordială.
iobagi transilvăneni

condusă Plecarea unei delegaţii

de Sofronie guvernamentale române în Iran

Miercuri dimineaţa a pără­ Republicii Socialiste România,
ANUL XIX. NR. 3796 JOI 16 MARTIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI sit Capitala, plecînd în Iran condusă de Cheorghe Cioară,
o delegaţie guvernamentală a ministrul comerţului exterior,
care va purta discuţii in ve-
derea dezvoltării în continua­
re a colaborării economice şi
CANALE PRIN ACTUALITĂŢI HUWEDOREUE dintre România şi Iran.
lehnico-ştiinţifice
cooperării

CARE NE RISIPESC Excursie Prin muncă că — spune tovarăşul I Po-
Intr-o atmosferă sărbătoreas­
pescu — s-a înmînat colecti­
la monumente patriotică vului secţiei ni*. 1 diploma şi Ouagadougou
drapelul de secţie fruntaşă în
MILIOANELE istorice Comitetul U.T.C de la tur­ întrecerea socialistă pe anul
1966 Totodată au primit instg- '
Un grup de elevi de la Şcoa­ nătoria 1 a Uzinei „Victoria" na de fruntaşi şi tovarăşii loan — o capitală
Contor. Ştefan Lorincz, Pompi-
Câlan a organizat o acţiune de
la generală din Viului de Jos, muncă patriotică la care au liu Haţegan, Florian Bujor, Eu­
La cooperativele agricole din Şibot, Balomir, Dobra, Bucer- modalităţilor şi pierderilor de raionul Alba, sub îndrumarea participat 34 tineri. Cu acest genia Gorea, Gheorghe Tnrru
Apoldul de Sus şi Miercurea, dea şi Vaţa unde la sula de animale. profesorilor Cadai Ion şi prilej tinerii, din rîndul cărora şi alţii.
unde zootehnia constituie o la­ vaci s-au obţinut doar cile 40­ La cele arătate mai adăugăm Wurm Alfrcd, au organizat o s-au evidenţiat tovarăşii: San­ Grupa sindicală din sectorul milenară
mură de bază a activităţii, va­ 55 viţei. In unităţile amintite, că alle aproape 2 milioane de excursie la monumentele isto­ du Voiculescu, Virgil Ştelonl, de producţie— ne scrie tovară­
loarea lunară a veniturilor bă­ sectorul zootehnic nu-şi aduce lei s-ar fi realizat dacă se li­ rice din oraşul Alba lulia. Au Nicolae Râducan şi alţii, au co­ şul P. Urdea — a înmînat 15 in­
neşti obţinute de pe urma va­ din plin contribuţia la creşte­ vra întregul număr de pod'l fost vizitate Cetatea, Muzeul şi lectat o cantitate de 7.500 kg signe de fruntaş. Printre cei Republica Vo/tn Superi­
lorificării produselor animalie­ rea valorii zilei-muncă. conlraclnţi de către unităţile Biblioteca Balhyaneum. fier vechi, care va lua drumul distinşi se numără Simion Al- oară, situată in inima Africii
re este de peste 100 000 lei. Una din principalele cauze cooperatiste. Iată numai o par­ spre oţelării bu, Viorel Filimon, Remus Fis­ de vest, ocupă o suprafaţă
Pentru cooperatorii din Orăştie, care au dus la diminuarea ve­ te din t ezei vele care folosite In cinstea aniversării După terminarea acţiunii a- tici, Cornel Bunca, Maria A- de 274.200 timp.
sectorul zootehnic constituie o niturilor băneşti ale cooperati­ din plin contribuiau la creşte­ minlite tinerii au vizionat în poizan şi alţii. Ţaţă a ospitalităţii si a
velor agricole a constat în colectiv un film la cinemato­
sursă principală de venituri rea simţitoare a averii obşteşti a 45 de ani de la graful din localitate. Distincţiile acordate, după soarelui, cu o climă caldă
permanente, pe această bază u- şi a valorii zilei-muncă cum ne scriu corespondenţii, $i uscată, Volta Superioară
nitatca avînd posibilitatea să Firesc era ca, Irăgînd învăţă­ ARON CRAIU constituie pentru toţi munci­ oteră turiştilor numeroase
repartizeze lunar cîte 7 Ici mintele necesare din deficien­ crearea U.T.C. corespondent torii un prilej de satisfacţie şl curiozităţi şi atracţii de tot
drept avansuri băneşti la ziua- Probleme ţele care au existat, în acest îndemn la obţinerea unor noi ţelul.
muncă. an să se înregistreze o îmbună­ In înlîmpinarea aniversării a şl frumoase rezultate de pro­ Populafia tării, de 4.800.000
Din păcate însă, exemple de tăţire simţitoare a .activităţii în 45 de ani de la crearea U.T.C., Lucrări ducţie locuitori, este tormală din
acest fel nu pot îi dale prea ale zootehniei sectorul zootehnici Contrar aş­ la clubul muncitoresc din Cu- diferite grupuri etnice, cu un
multe deşi condiţiile economice teptărilor insa. deficienţele con­ gir a avut loc o inlilnire a e­ lolclor toarte bogat si o ar­
şi naturale ale regiunii noastre tinuă să persiste Ba chiar iau levilor ulecişti de la Grupul de electrificare a Evocare muzicală tă populată specitică — sta­
oferă posibilităţi nelimitate din regiune proporţii mai mari Ciţcva ci­ şcolar profesional din localitate tuete din pămint ars. din
pentru creşterea producţiei şi a fre sînt edificatoare Coopera­ cu activişti ai U.T.C, Despre satelor tontă, bronz, turnate după
veniturilor obţinute din zoo­ tivele agricole, pe primele două paginile glorioase de luptă în­ Cu prilejul împlinirii a 50 de tehnica mulajelor de ceară,
tehnie. Producţiile de sub 1.000 luni ale anului efirent au li­ scrise de ulecişti sub conduce­ Acţiunea de electrificare a ani de la naşterea pianistului şi bijuterii si măşti de Bobo.
litri lapte realizate de la fie­ faptul că din cantitatea loială vrat mai puţin de 85 la sulă rea Partidului Comunist Ro­ satelor din regiunea noastră compozitorului român Dinu Lt- otărie vopsită din Dedougou.
care vacă în cadrul cooperative­ de lapte realizată producţia din cantitatea de lapte contrac­ mân a vorbit tov. Nicolae Or- este in plină desfăşurare. După patti, în sala de spectacole a pielărie btodată de Koudou-
lor agricole din Bampotoe, Co- marfă a reprezentat mai puţin tată cu I.C.I.L., depăşindu-şi deanu, secretar al Comitetului ce reţeaua clin satele Almaşul clubului „Siderurgistul" din gou, sculptură tn lemn. măşti
libi, Sălaşul Superior şi Râcâş- de 55 la sulă. Calculele dove­ planul doar unităţile din raio­ regional U.T.C.. Hunedoara, s-a organizat pen­
lie din care s-au livrat 200­ desc că dacă în loc de 730 I nul Sebeş Negativ este şi fap­ Expunerea a fost întregită de Mic, Balşn. Ardeii şi Bretea tru astăzi o evocare muzicală.
300 litri, denotă existenţa unui lapte consumaţi în medie pen­ tul că doar 45 la sulă din can­ un program artistic la care din raionul Orăştie o fost pusă Despre viaţa şi opera marelui
grad scăzut de rentabilitate a tru un viţel s-ar fi utilizat nu­ titatea de lapte obţinută este şi-au dat concursul formaţia sub tensiune, în alte 42 de lo­ compozitor şi interpret de re­ Pe tot globul
sectorului de creştere a anima­ mai 530, şi acest lucru este pc producţie marfă Existenţa li­ corală, echipa de dansuri, or­ calităţi se vn aprinde becul e- nume mondial, va vorbi tova­
lelor. Acest lucru oglindeşte deplin posibil, unităţile coope­ nei asemenea situaţii se dato- chestra de muzică uşoară a leclrie în acest an Pinâ la răşul Constantin Ungureanu,
dezinteresul consiliilor de con­ ratiste ar fi obţinut un venit reşte slabei evidenţe şi neexe- şcolii, precum şi grupul de re­ sfîrşitul trimestrului I, în zece profesor de muzică
sate din regiune printre care
în plus dc peste 5 milioane lei.
citatori şi solişti vocali şi in­
Cu toate intemperiile vremii, ducere ale unităţilor amintite Alle 5 milioane lei se puteau ; strumentişli. Grid, Ciula Mare, Dineul Ma­ Participanţilor la,această ac­ de Gaoua. cuverturi de bum­
muncitorii din parchetele de pentru îmbunătăţirea activită­ obţine pe scama înlăturării (Conllnuare fn pag. a 3-a) re şi Mărtineşti se vor termina ţiune, le vor fi apoi prezentate bac tesute de mină.
pe Valea Runcului şi-au conti­ ţii în zootehnie, în scopul ob­ lucrările de electrificare selecţiuni imprimate pe disc In Volta Superioară au
nuat lucrul Fotoreporterul ţinerii de ve-nilurl băneşti spo­ din creaţia lui Dinu Lipatti supravieţui! numeroase le­
nostru Virgil Onoiu a surprins rite şi permanente. Aceeaşi a­ gende si tradiţii foarte vechi.
o echipă de fasonatori execu- preciere se poate face şi în ca­ In special in imperiul Mossi,
tînd tăierea mecanică a arbori­ zul cooperativelor agricole din Promoţie Inovaţii eficiente datind de 10 veacuri. Setul
lor. tradiţional at acestuia. Moro-
de mecanizatori Ixi I K.I L. Sebeş tot mai naha practică la curtea sa
o etichetă toarte strictă.
mulţi muncitori şi tehnicieni sărbăloti — ale strămoşilor,
Cu prilejul numeroaselor
inova­
manifestă preocupări
INTRE PLANURI cul de muncă, 40 de itie'canîza- şurarea procesului de produc­ ale spiritelor, sărbători ale
de 10 luni,
După un curs
toare. menite să uşureze desfă­
timp în care s-au calificat la lo­
agriculturii etc. — se otgani-
tori şi-au început activitatea ţie. şi îmbunătăţirea calităţii zeazd dansuri' profane si sa­
practică în cadrul Staţiunii de produselor Ca urmare. în pre­ cre (In specia!, la Tingrela.
celebră pentru
zent sînt aplicate cu mult suc­
frumuseţea
maşini şi tractoare din
Alba
Şl REALITATE lulia. Aceştia au şi fost repar­ ces mai multe inovaţii printre dansatoarelor sate) si ser­
care: „Instalaţia de ridicare şi
tizaţi la brigăzi, incadrîndu-se
bări strălucite.
O u a g a d o u g o u d e aproape
în munca pentru desfăşurarea
tone", „Dispozitiv glisant pen­
lucrărilor din campania agri­ coborîre a pieselor pinâ la 3 un miieniu reşedinţa tui Mo-
colă de primăvară tru reglarea şi întinderea pîn- ro-naba. este un oraş cu
zel abrazive la maşina de tim- 50.130 de locuitori. fn conti­
plărie". „Dispozitiv pentru nuă dezvoltare. In ultimii
Fruntaşii noştri strîns cauciucul pe mandrină", ani. s-au construit numeroa­
se blocutl de locuinţe
Despre felul cum munceşte Două scrisori, primite de la a căror autori sînt Sabin Tî- Capitala Voltei Superioare
maru. Gh.
Jiboteanu şi loan
autori diferiţi: Ion Popcscu de Munteanu. Ele contribuie la în­ este un important nod de
comunicaţii, iiind situată pe
la întreprinderea de panifica­
organizafia de partid de la ţie din Alba lulia şi Petru Ur- scrierea celor mai bune rezul­ drumul care leagă Niamey si
cu
Nigerul cu Abidjan si
dea de la I.C.I L. Simeria ne tate pe graficele întrecerii. coasta si punctul terminus al
. l.i coopeialiva agi icolâ din Gîrbova, sectorul zootehnic ocupă o pondere însemnată vorbesc, în cuvinte calde, des­ „căilor ferate din Mossi1'. De
sectorul Lupeni al I.F. Petroşani in activitatea economică a unităţii. Pentru buna adâpostlre a animalelor aici au fost ri­ pre acelaşi lucru: inmînarea responsabil cu inovaţiile asemenea, ea reprezintă o
E. ŞTEF
dicate numeroase adăposturi.
In fotografie: O parte din construcţiile zootehnice ale cooperativei distincţiilor cîştigate în între­ la I.R.I.L. Sebeş importantă escală pentru nu­
cerea socialistă
meroasele nave aeriene
de
cursă lungă, in special apar-
Specificul de muncă aparte rialele aflate la dosar. Ele a- linind societăţii Air Aftique,
al întreprinderilor forestiere, bundâ în generalităţi din care care leagă Europa de Africa
unde oamenii îşi desfăşoară ac­ nu se desprinde nimic concret de vest.
tivitatea la o mare depărtare privind activitatea economică Robo-Dioulasso, principa­
de sector, cere o bună organi­ din sector, sau probleme intr-a­ lul centru economic al tării,
devăr curente, pe care le ridi­ Azi publicăm
zare a muncii, un control te­ are un cartier administrativ,
meinic şi cuprinzător în fie­ că producţia Situaţia nu s-a modern si umbrit, care con­
care punct de exploatate, la schimbat nici în luna februarie trastează cu cartierele pito­
toate locurile de muncă. Comi­ cînd planul la producţia globa­ reşti africane $i vestita mos­
tetul de partid, birourile orga­ lă s-a realizai doar în propor­ răspunsurile chee.
nizaţiilor de bază trebuie să ţie de 81,37 la sută şi 82,67 la
cunoască în profunzime situa­ sută la producţia marfă iar nu­ ( Continuare in pag. a 4-a)
ţia din fiecare sector de acti­ mărul sortimentelor nerealizalc
vitate, din fiecare brigadă, e- s-a dublat. metalur-
chipâ şi să acţioneze în cuno­ Biroul organizaţiei de bază
ştinţă de cauză. Analizarea ce­ nu a sesizat însă direcţia în
lor mai importante probleme care să acţioneze, măsurile care
ale producţiei, luarea unor mă­ trebuie luate pentru a ieşi giştilor de la
suri chibzuite, desfăşurarea u­ din impas Ca urmare, în adu­
nei susţinute munci politice narea generală s-a prevăzut (şi CUM SE POATE OBŢINE UN COEFICIENT DE UTILIZARE
pentru înfăptuirea lor, asigură s-a înfăptuit) la ordinea de zi
o conducere competentă a acti­ expunerea unui referat privind
socia­ II. IUI. Cugir
vităţii economice de către or­ desfăşurarea întrecerii
ganizaţia de partid, o prezenţă liste. In afară de faptul că pro­
activă a comuniştilor la locul blema desfăşurării întrecerii A METALULUI CIT MAI RIDICAT LA CONSTRUCŢIA
lor dc muncă Procedează aşa socialiste trebuia analizată prin
organizaţia de bază PC R de prisma muncii comitetului sin­ Maşinile-unelte ce poartă
la sectorul Lupeni al I F. Pe­ dical. menţionăm că materia­ inscripţia „ V.M .C " sint as­
troşani? lul prezentat în adunarea ge­ tăzi binecunoscute atit în
Anul care a trecut a fost în­ nerală era sărac în conţinut, ţară, cit şi peste hotare. DE MAŞINI - UNELTE ?
cheiat cu rezultate mediocre. cu fraze şi alineate inlregi de Ele au poposit pe multe
Deficienţele manifestate în or­ instrucţiuni privind felul cum meridiane ale globului, in-
ganizarea muncii, în folosirea se ţine evidenţa întrecerii so­ trunind aprecieri elogioase.
mecanismelor şi utilajelor, ac­ cialiste (care, in treacăt fie Cu prilejul diferitelor Ur­ Căutările, studiile cele mai rilor din materiale plastice
tele de indisciplină şi neasigu- spus, nici nu există). gii ri şi expoziţii internaţio­ minuţioase, pentru atingerea turnate din fontă. Pe aceste cele mai bune, apare de la Strungarul Vasilc Botezan
rarea celor mai bune condiţii Nu ar fi fost mai bine să se nale, standul produselor acestui scop se realizează in Studiile şi cercetările efec­ cai, după calculele noastre sine necesitatea comparaţiei este unul din cei peste 50 de
de muncă au condus la nerea- analizeze temeinic, în urma u­ realizate la U.M.C. a fost tuate şi-au găsit concretizarea preliminare, numai la maşini­ cu cele mai înaintate ţări. muncitori ai uzinei cu înaltă
lizarea ritmică a sarcinilor de nui studiu aprofundat, efectuat competitiv multor produse mare parte pe planşetele pro­ in fişele program de reproiec­ le-unelte, economia de metal Or, la întrebarea : Cum vă si­ calificare Timp de 18 ani, el
iectanţilor aparţinind serviciu-
se va situa între 11 şi 64 kg pe
plan. de către un colectiv, cauzele similare. O anume tradiţie -Jui constructor şef. De aceea, lare. care cuprind trei părţi produs. tuaţi faţă de alle ţâri în ce nu s-a despărţit de strung,
principale : analiza compara­
Se pune întrebarea: Cum a care au determinat nerealiza- şi mindrie profesională, în răspunsul său, ing. Nicolae priveşte consumul de metal acumulind o experienţă valo­
acţionat organizaţia de bază în rea ritmică a sarcinilor de specifică cugtrenilor, le sti­ Tcodoru, şeful acestui servi­ tivă cu produsele similare din Evident că aceasta nu poa­ roasă, pc care a împărtăşit-o cu
această situaţie? Era de aştep­ plan? Răspunsul este. desigur, mulează iniţiativa şi spiri­ ţările străine, eficienţa preli­ le fi o limită Pentru a avea pe unitate de produs?, ni s-a drag celor 30 de foşti ucenici,
tat ca în luna ianuarie să facă afirmativ. Insă biroul organi­ tul creator, imbogăţindu-le ciu, ne-a relatat că la baza minată a reproiectării şi gra­ certitudinea că rezultatele sint răspuns : ce sint astăzi strungari apre­
studiilor ce se întreprind stă
o analiză profundă a muncii, să zaţiei de bază nu obişnuieşte să necontenit pasiunea pentru ficul de realizare. ciaţi. El s-a prezentat la exa­
ia măsurile cele mai operative ceară părerea comuniştilor ca­ analiza tendinţelor moderne L-am întrerupt pe interlocu­ menul nostru cu o probă prac­
pentru eliminarea neajunsuri­ re lucrează în cele 8 exploatări tot ce este nou şi înaintat. ale tehnicii construcţiilor de torul nostru, rugîiulu-1 să ne Compararea tică.
lor. Aceasta se impunea deoa­ forestiere, din raza de activi­ Această preocupare a în­ maşini pe plan mondial, care vorbească ceva despre rezul­
rece pentru sarcinile de plan tate a sectorului, la întocmirea ceput să se afirme şi mai se concretizează în realizarea tatele analizei comparative Ia — Priviţi, vă rog, această
— In general, sub aspectul nu este posibila fârâ
din primele luni aleanului nu planurilor de muncă. Planurile pregnant după ce l-au a- unor maşini şi utilaje cu per­ maşinile-unelte. piesă. Este ambreajul frezei
era asigurată forţa de muncă de muncă se întocmesc la re­ vnl in mijlocul lor pe tova­ formante ridicate, avind greu­ universale. El cintăreşte 1,5 kg.
necesară. De altfel în luna ia­ pezeală, cu superficialitate şi răşul Nicolae Ceauşescu. tăţi şi gabarite mici. greutăţii şi al indicilor tehni- Înainte de a intra in fabrica­
nuarie planul producţiei globa- lipsă de răspundere care i-a sfătuit să reducă — La noi, in uzină — spu­ co-economici, stăm destul de ţie arată astfel (alături, pe
el nu a fost realizat decît în Biroul organizaţiei de bază consumul de metal, să rea­ nea tovarăşul Teodoi u — au bine. Din dalele ce le avem cunoaştere masă, avea o bucată de fier
proporţie de 77,25 la sulă, în- nu cunoaşte în profunzime si­ lizeze maşini-unelte cu per­ fost create colective mixte al­ Ia indemînă, maşina de frezat rotund): după cum vedeţi, un
registrîndu-se un minus de tuaţia din parchete, felul cum formanţe economice supe­ cătuite din proiectanţii servi­ este mai uşoară cu 2000 kg de- profil rotund în greutate de 9
plan de 355 m c buşteni de fag muncesc comuniştii aici şi rioare, cu gabarite şi greu­ ciilor constructor şef, tehnolog kg. Şapte kilograme şi jumă­
pentru gater, 440 metri steri care sînt preocupările lor. Cî- tăţi din ce în ce mai mici. şef şi metalurg şef, care au cit una similară, realizată in Noi ne comparăm cu pro­ specialişti, care să stea o pe­ tate deci, s-au transformat
lemne de foc şi 90 m.e. lobde teva exemple sînt edificatoare : A$a incit, „Examenul me- reanaiizât, in mod amănunţit, R.F.G, cu 100 kg decît una priile realizări. De aceea, nu rioadă mai îndelungată şi să în... aşchii.
din fag pentru celuloză Orga­ tovarăşul Uie Probejan. secre­ lalurgişlilor“ a găsit colec­ fiecare reper şi produs in par­ realizată în Japonia şi cu 50 ne putem da seama dacă ceea se intereseze de toate aceste
nizaţia dc bază în luna ianua­ tarul organizaţiei de bază, ne te stabilind principalele căi de kg decît una realizată în S.U.A. ce am obţinut se ridică, sau lucruri (aşa cum fac, de altfel Deşi se face mult caz de
rie a analizat intr-o adunare relata că membrii de partid sînt tivul uzinei, cadrele tekni- reducere a greutăţii lor speci­ — Ne-ar interesa îndeosebi nu, la nivelul realizărilor mon­ recepţionerii străini la noi) promovarea metodelor moder­
lărgită disciplina de partid, iar repartizaţi pe exploatări şi fie­ co-inginereşti, specialiştii, cum au fost orientate studiile diale Socotesc că o asemenea In al doilea rind, prin efectua­ ne de matriţare, noi nu-i ve­
fice şi a consumului de me­
biroul a ţinut o şedinţă pentru căruia ii revine cîte o sarcină frămintaţi de a descoperi tal : reproieclare, turnare de privind creşterea coeficientului comparaţie este foarte necesa­ rea unor schimburi dc expe­ dem întotdeauna eficienţa
rezolvarea problemelor „curen­ noi rezerve şi posibilităţi de utilizare a metalului. ră şi utilă. rienţă şi pe planul muncii dc Bunăoară, roata dinţată de la
te". Este bine că s-au pus în S CERBU de creştete a gradului de precizie, refulare la cald, ma- . — In direcţia creşterii teh­ — Cum o vedeţi posibilă ? concepţie. Apoi, prin procura­ Ing. GH. COMŞUTA
discuţie asemenea probleme I. CIOBANU tehnicitate a produselor, de triţare şi înlocuirea unor ma­ nicităţii produselor. folosirii — In primul rind prin tri­ rea unor buletine de informa­
Dar, cum au fost ele analizele? valorificare superioară a teriale laminate cu altele for­ pe scară largă a pieselor tur­ miterea în ţările de la care re tehnică de la uzinele care S. TRUŢA
Nieî nu se poate ceva mai la metalului. jate sau turnate din fontă, de nate la precizie, a celor for­ cumpărăm diferite maşini şi ne interesează şi a colecţiilor
general. Am studiat şi mate­ (Continuare tn pag a 3-a) asemenea, folosirea înlocuito­ jate în matriţe, refulate, sau utilaje a unor rccepţioneri, dc standarde străine. (Contiouaro In pag. a 3-a)