Page 54 - Drumul_socialismului_1967_03

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3796

Numeroşi sint cei pe care ii
atrag la Tirgu Jiu plăsmuirile
r ă s c o a l a t ă r â m p a g i In piatră ale lui Brîncuşi. Aici, VACERE şa INFINIT
în preajma apelor cind mol­
come, cînd vijelioase ale Jiu­
lui, de care îl desparte o per-
dea fremătătoare de verdeaţă, iţi pare că se pierde în tăriile Pentru notaţiile acestea fu­
ansamblul brincuşian îşi exer­ văzduhului. înaltă de aproa­ gare despre miracolul brlncu-
TRANSILVĂNENI CONDUSĂ Se află aici, din 1938, anul pe 30 de metri, ea aminteşte Sian de la Tirgu Jiu nu gă­
cită cu deplinătate jascinaţia.
de stilpul de pridvor al case­
sesc un final mai potrivit ca
cînd artistul l-a dăruit oraşu­
lor olteneşti, poate chiar
de
următoarele secvenţe din mi­
lui pentru a aduce un prinos
locurilor natale şi oamenilor cel al vechii bisericuţe din ci­ nunatul poem în proză pe care
mitirul Hobiţel, dar
căruia
l-a închinat Geo Bogza lui
lor care la 14 octombrie 1916,
Constantin Brîncuşi...
„Tăind piatra şt lemnul cu
această dată, sfătuind ţăranii pe podul de peste Jiu, s-au o­ miinile lui de ţăran din Gorj,
pus cu Străşnicie cotropitorilor.
la linişte, îndreptîndu-i de la
D E S O F R O N I E problemele sociale spre cele eroilor patriei, Brîncuşi a ridi­ La comemorarea el a deschis artei şi spiritului
In amintirea lor si a tuturor
confesionale.
Sub
presiunea
omenesc poarta unui nou u­
deosebit de brutală a forţei ar­
cat Qceste opere fără seamăn,
mate răscoala a fost înăbuşită. pe care vin să le vadă, să Ic unui deceniu de la nivers
El este mai mult decît un
Multe din căpeteniile răscula­ privească, îndrăgostiţi de fru­ moartea lui Brîncuşi sculptor, este un profet.
In şirul luptelor cu caracter ţia autorităţilor locale, Sofro­ vendicări cu caracter econo­ ţilor au fost prinse şi condam­ mos, din toate părţile ţării si Tăind piatra şi lemnul cu
antifeudal şi antihabsburgic, nie, în aprilie 1760, intră în mic, social-politic şi confesio­ nate la ani de temniţă, Urmă­ de dincolo de fruntariile ei miinile lui de ţăran din Gorj,
care străbate ca un fir roşu Zlalna, unde arată maselor că nal, dar şi ameninţări cu răs­ rit şi ameninţat cu moartea, Sosit aici, drumeţul este pre­ arta măiastră a Uit Brîncuşi el a impus materiei fluidita­
istoria Transilvaniei secolului libertatea pentru care luptă în­ coala generală, dacă nu li se Sofronie, în august 1761 a reu­ gătit să descopere în operele tea spiritului.
i-a conferit semnificaţii pro­
al XVIU-lea, se înscrie şi răs­ seamnă libertatea iobagilor, că vor îndeplini cererile. Masele şit sâ se refugieze în Tara Ro­ marelui sculptor legăturile lor funde. Succesiunea aceasta de El este mai mult decît un
coala ţăranilor iobagi izbucnită ei nu vor mai servi feudalilor răsculate au silit pe funcţiona­ mânească. El a fost urmat adinei cu arta acestor melea­ profet, este un artist de geniu.
in toamna anului 1759 in comi­ şi nu vor mai fi siliţi să pres­ rii camerali din Zlalna sâ eli­ peste munţi de un mare număr guri., Tot ceea ce a intîlnit in prisme ce se nasc unele din
tatul Hunedoara, avind in teze dări. Alte cete, conduse de bereze pe cei arestaţi anterior. de ţărani care au întemeiat 50 %cale artistul de geniu, care a altele, ca generaţiile in lume, Tăind piatra şi lemnul cu
fruntea ei pe călugărul Sofro- căpetenii alese dintre ţărani, o­ Intr-un ultimatum adresat au­ de sale noi dincolo de Carpaţi. fost Constantin Brîncuşi, de la este poate un simbol al infi­ miinile lui de ţăran din Gorj,
nie din Cioara (azi Sâlişte, ra­ cupă localităţile Abrud si Cîro* torităţilor se cere în „numele Ei s-au refugiat cu scopul de coloanele de pridvor scrijelite nitului vieţii ce se pierde in el a descătuşat din miezul
ionul Orăştie). peni. Succesele obţinute îi fă­ naţiunii româneşti" din Tran­ a scăpa de asuprirea naţională cu măiestrie de cuţitul ciopli­ infinitul Cosmosului. Nesfîr-
Din comitatul Hunedoarei ceau pe ţărani să se considere silvania sâ fie eliberaţi „capti­ şi socială şi de a se pregăti torilor, pînâ la riurile de pe şită ca şi recunoştinţa pe care materiei, coloana fără sfirşit,
răscoala s-a râspîndit cu repe­ de acum stăpîni pe situaţie, de- vii cci mai mulţi şi vechi, care pentru o nouă înfruntare cu a­ iile înflorate ale ţărănoilor, urmaşii o datorează eroilor a qeometrie Şi ritm al infinitu­
ziciune în comitatul vecin al clarînd că: „a trecut puterea sint ţinuţi în temniţe, în obezi supri lorii din Transilvania. constituie un preludiu la gran­ căror amintire o eternizează, lui.
Albei. Autorităţile locale, ur­ Tocmai de aceea autorităţile dioasa simfonie in piatră, scri­ ea poate fi, in acelaşi timp, în­
mărind înfrîngerea în faşă a habsburgice au urmărit cu deo­ să aici pe malul Jiului. truchiparea aspiraţiilor om u ­ El este mai mult decît un
mişcării, au reuşit, în decem­ sebită atenţie şi teamă activi­ lui, a zborului său spre noi sculptor, mai mult decît un
brie 1759, sâ-1 aresteze pe So- tatea lui Sofronie in Ţara Ro­ Iată „Masa tăcerii”. Masivă, înălţimi. Oricite semnificaţii artist de geniu. Este un de­
fronie şi sâ-1 închidă în temni­ mânească, care era aşteptat de solidă, tăiată din piatră tare ar avea, oricite simboluri ar miurg.
ţa unui nobil din Bobîlna. către ţăranii iobagi din Tran­ de Bampotoc, ea aminteşte dc ascunde, „Coloana infinitului" S-a născut la Ilobiţa in 1876
Prinderea lui Sofronie, în loc DIN ISTORIA STRĂBUNĂ silvania sâ vină „cu o puterni­ scundele mese ţărăneşti a că­ ca si celelalte monumente şi nn va muri niciodată".
sâ aibă efect demoralizator a­ că armată". ror origine se pierde — după brinciişiene. rumin legate prin
supra maselor ţărăneşti, cum Pentru a împiedica revenirea aprecierile unor critici de artă mii de fire de arta străveche SANDA IONESCU
credea oficialitatea, le^a indîr- A P U N T U LU I HUNEDOREAN în Transilvania a maselor, — in negurile neoliticului. Ca a poporului nostru. redactor la Agerprcs C. BRÎNCUŞI: .Cocoşul'.
jit şi mai mult, întărindu-le ho- conduse de Sofronie şi reiz- cifrele de pe cadranul unui
târîrea de a lupta. bucnirea răscoalei, autorităţile ceas, înscriind parcă scurge­
După eliberarea sa din închi­ habsburgice întăresc paza la rea vremii, stau rinduile in
soare, de către masele răzvră­ hotare, iar pentru prinderea jurul ei cele douăsprezece
tite, Sofronie pătrunde in Mun­ domnilor, acum noi sîntem stă­ grele" ameninţînd cu moartea căpeteniei se fixează un pre­ scaune. Este linişte in jurul Pentru îiittşoi
ţii Apuseni unde îndeamnă pe pîni". Desfăşurarea acestei u­ pe cei ce nu se vor supune a­ miu de 100 de galbeni. La gra­ mesei tăcerii şi perdeaua de
moţi la răscoală. Mişcarea a i iaşe mişcări ţărăneşti, care a cestor ordine. niţă au fost interceptate scri­ arbori din apropiere nu lasă
cuprins întreg Zarandul si se zguduit întreaga Transilvanie, Autorităţile imperiale, văzînd sori redactate de Sofronie în să ajungă aici nici măcar cli­
întinde apoi mai departe în su­ a umplut de îngrijorare nu nu­ că mijloacele ce le aveau la Ţara Românească prin care în­ pocitul apelor Jiului. Nu ştiu S fid m n e a vo a s r i liber
dul Transilvaniei, pe valea Mu­ mai autorităţile locale, dar şi dispoziţie nu pot înfringe răs­ demna pe ţărani sâ lupte împo­ dacă aiurea, ruptă din liniştea
reşului şi Tîrnavelor, în păr­ Curtea imperială de la Viena, coala care lua o amploare tot triva celor două forme ale ro­ acestui parc, „Masa tăcerii' ar
ţile Sibiului şi ţinutul Făgăra­ care se temea că „scîntcio a- mai mare, pentru a cîştiga biei: iobăgia şi religia. mai avea aceeaşi adincă sem­
şului, ajungînd apoi pînâ la ccasta, aprinsă din motive re­ timp, instituie o comisie de an­ In noiembrie 1762 Sofronie nificaţie. Aici ea îmbie la re­ toresc") ; ALBA IULIA : Fan- Concert de prînz ; 15,10 „De-af
marginea nordică sâtmăreanâ ligioase. se va transforma în- chetă cu sediul la Sibiu, con­ adresează o proclamaţie către culegere, la meditaţie. Joi tomas („23 August"); Falstaff şti cit de dragă-mi eşti* — mu­
şi maramureşanâ. Autorităţile tr-o mare vîlvătaie": adică în- dusă de generalul Bucow, care, ţărănimea iobagă transilvănea­ (..Victoria"); ZLATNA: Djura; zică uşoară ; 25,30 Roza vin-
comitatului Sâtmar se plîngeau 1r-o răscoală generală, cu un chipurile, urma sâ examineze nă în care se spunea: „Cumpă- După un scurt popas, paşii 16 m artie TEIUŞ : Notrc Dame dc Paris; tu rilo r; 16,00 Din repertoriul
că locuitorii ţin adunări, ame­ profund caracter social. doleanţele maselor ţărăneşti. raţi-vu puşti şi pistoale, căci te poartă spre al doilea m o­ SEBEŞ : Zorba, grecul („Pro­ sopranei Iolanda Mârculescu ;
ninţă eu moartea pe reprezen­ Pentru înăbuşirea mişcării, îndată insă ce a putut dis­ va veni vremea cînd veţi da nument al ansamblului. O alee gresul”) ; Angelica, marchiza 26,15 Sfatul medicului: Preve­
tanţii oficialităţilor, refuză să împărăteasa Maria Tereza or­ pune de un număr artai mare un plug cu boi pentru un pis­ străjuită de scaune ţărăneşti, „îngerilor" („Sebeşul"); APOL- nirea bronşitelor; 17,30 Un
lucreze şi sâ achite dările. donă arestarea tuturor „răzvră­ de trupe, generalul Bucow a tol micuţ şi nu-1 veţi afla". dăltuite in piatră de calcar de DUL DE SUS : Copiau îşi a­ cîntec şi o floare — cîntece
Alarmate de râspîndirea şi titorilor de popor", urmînd ca părăsit atitudinea împăciuitoa­ Acele timpuri despre care se mina aceluiaşi genial cioplitor, sumă riscul : BnAD : Laguna populare; 27,40 Actualitatea
intensitatea mişcării, autorită­ aceştia sâ fie predaţi celor mai re de pînâ atunci, trecînd la vorbea în proclamaţie sosiseră te conduce spre „Poarta săru­ dorinţelor; GURABARZA: So­ cinematografică: Ediţie pen­
ţile locale raportau Curţii de apropiate garnizoane militare. reprimarea brutală a mişcării, repede — în 1784, cînd a iz­ tului'. O poartă înaltă, monu­ BRAD-GURABARZA : „Alo, ţie fidelă ; HAŢEG : Thcresc tru cinecluburi. Cum trebuie
la Viena că: „s-ar putea în- In urma acestei hotârîri au fost împotriva satelor răzvrătite au bucnit cea mai puternică răs­ mentală, un adevărat arc de aici e Stroc şi Vasilachc.. ju ­ văzut un film ? ; 19,05 Ciclul
timpla... ca ţara aceasta (Tran­ închişi un mare număr de ţă­ fost trimise importante forţe coală a ţăranilor iobagi din triumf, prin care cel venit dina­ nior". OSTA Bucureşti. îşi dau Dcsqucyroux ; ILIA : Omicron.
silvania) să ia foc intr-o clipită rani. însuşi Sofronie a fost militare care nu folosit toate Transilvania. fară pătrunde în această lume concursul N. Stroe, V. Toma- „Să înţelegem muzica". Sin­
şi sâ se prefacă în cenuşă". prins la Abrud de un detaşa­ mijloacele pentru a Je pacifi­ Mişcarea de la 1759, alâluri a liniştii. In grosimea ei, să­ zian, Mia Braia, V. Vasilache taxa melodiei (C) : „Simetrii
asimetrii
şi
melodie" ;
în
Răscoala a atins intensitate ment de ostaşi trimişi in ur­ ca. Un ordin al comandantului de celelalte răscoale ale ţăra­ pat stă simbolul sărutului, al şi alţii.
maximă în regiunea Munţilor mărirea lui, însă a trebuit sâ militar prevedea ca cei ce se nilor iobagi din Transilvania iubirii veşnice, nemuritoare, PETROŞANI : „De Ia San 19.30 Noapte bună, copii :
Apuseni unde nemulţumirea fie eliberat deoarece cîteva mii opun acţiunilor forţelor repre­ secolului al XVIII-lea, îndrep­ al iubirii destinate să lege pe Remo, Ia Mamaia", spectacol „Pasărea cu glasul de aur" ;
moţilor din cauza grelelor obli­ de oameni.se slrînseserâ spre sive „sa fie pedepsiţi negreşit tată împotriva jugului dublu al oameni unii de alţii pentru prezentat de Ansamblul „Op­ PROGRAMUL 1 : 5 06 Pro­ 19,50 Transmisiunea concertu­
gaţii faţă de fisc şi a îngrădi­ a-1 apăra. cu moartea prin spînzurătoa- nobilimii şî al habsburgilor, au totdeauna. Simbolul acesta este tim iştii” al Asociaţiei nevăză­ gram muzical de dimineaţă; lui orchestrei simfonice a Ra-
rii dreptului de pădurit erau încercarea nereuşită de a rc sau prin pierderea capului”. dat o lovitură puternică rela­ reprodus la scară redusă pe torilor din Republica Socialis­ 6,15 Actualitatea agrară : Ritm diotelevîziunii. Dirijor, Con­
generale Ea nu a fost o mişca­ pune mîna pe Sofronie i-a spo­ Moţii, fără a se teme de aceste ţiilor feudale, accentuînd pro­ frontispiciul porţii şi repetat tă România. şi calitate la executarea lu­ stantin Iliev (R. P. Bulgaria) ;
re anarhică, lipsită de un pro­ rit acestuia prestigiul în fata ameninţări. înfruntă cu curaj cesul de decădere a feudalis­ pe cele patru feţe ale monu­ PIANUL DE JOS şi PIANUL crărilor agricole dc primă ur­ In pauză .* Prietenii mei, scrii­
gram bine definit şi de o con­ maselor, ceea ce l-a îndemnat trupele imperiale trimise la mului. mentului. genţă ; G,45 Emisiune pentru torii : Matei Caragiale — evo­
ducere conştientă, ci o acţiu­ sâ impună guvernului concesi­ Zlatna împotriva lor. DE SUS : „Concert spectacol” pionieri ; 7,15 Dialog cu mu­ care de Petru Comarnescu ;
ne organizată care a fost râs- ile refuzate pînâ atunci. In a­ Deşi masele răsculate erau Prof. ANDRIŢOJU N. IOAN Iată mai departe cel moi susţinut de orchestra populară zica uşoară : 8,00 Sumarul pre­ 22.30 Moment poetic. Traduceri
pinditâ pe întreg cuprinsul cest sens are loc la Zlatna în hotârite sâ continue lupta, So­ impunător monument al an­ „Cindrelul" a Filarmonicii de sei ; fl,10 „Cc »ni-c drag adun din poezia universală, dc Ion
Transilvaniei de ţărani iobagi, 10-11 august 1760 o consfătui­ fronie, speriat de amploarea Muzeul regional samblului, „Coloana infinitu­ stat din Sibiu. în cîntcc" — emisiune dc fol­ P illa t; 23,55 „Ca tine nu e ni­
luptători pentru libertatea lor. re, cu participarea unui mare ' luată de răscoală, a şovăit de Huncdoora-Dcva lui". O coloană care, de jos, HAŢEG : „Ce mi-a povestit clor : 8,25-* Moment poetic — meni" — muzică uşoară.
Peste tot, Sofronie era înşo^ număr de delegaţi din diferile , pădurea”. Piesă pentru copii interpretat dc Mihai Gingu- Buletine de ştirii şi «radi o ju r­
ţit de o mulţime imensă care părţi ale Transilvaniei, menită prezentată de Teatrul de pă­ lescu ; 0,30 Rndiomagnzînul as­ nale ; 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ;
refuza să mai asculte de po­ sâ formuleze un program rie puşi din Sibiu. 12,00; 14,00; 16,00; 10,00; 22,00;
runcile funcţionarilor came­ revendicări. Memoriul redac­ cultătoarelor ; 10,15 „Dobroge, 23,52 (programul I) ; 7,30 ; 9,00;
rali. In fruntea unui mare nu­ tat aici şi înaintat Curţii din mîndrâ grădină" — emisiune 11.00 ; 13,00; 25,00; 17,00; 19,00;
măr de ţărani, cu toată opozi­ Viena cuprindea nu numai re- de folclor ; 10,30 Radiorachetn 23.00 ; 0,57 (programul II).
pionierilor : „Omul cameleon".
Scenariu ştiinl.ifico-fantastic;
DEVA : Fantoma Util 11.00 Selecţiuni din opereta
villc (cinematograful „Patria");
IN EDITURA ACADEMIEI Steaua fură nume („Arta") ; liJiin Strauss ; 11,20 Cărţi care &
„Voievodul ţiganilor" dc Jo-
SJMERIA : Diligenta ; HUNE­
18,00 Pentru cei mici. In loc
DOARA : Acei oameni minu­ vă aşteaptă ; 12,10 Concert de dc cinema : filmul „Vrăjitoa­
estradă ; 13,30 Intîlnire cu me­
naţi, în maşinile lor zbură­ lodia populară şi interpretul
A U A P Ă R U T : toare („Siderurgislul"); In Nord preferat; 15,30 Casa de discuri rea" ; 18,10 Studioul pionieri­
spre Alaslca („Flacăra") ; CA- Hlectrecord prezintă recitalul lor ; 18,50 Publicitate ; 19,00
G. W. HEGEL tate dale privind activitatea lui LAN : Cele două orfeline ; PE­ Telejurnalul dc seară ; 19,20
Odobescu şi opera elaborată în sopranei Lya Hubic ; 16,40 Buletinul meteorologic ; 19,23
ENCICLOPEDIA ŞTIINŢE­ TROŞANI: Sanjuro („Republi­ Fragmente (lin opera „Madame
această perioadă, de o comple­ Mult c dulce şi frumoasă..
ca"); Mondo cane — seriile I
LOR FILOZOFICE tare a notei asupra ediţiei şi şi II („7 Noiembrie"); LUPENI: Butterfly” de Puccinî ; 17,10 Emisiune de limbă român
o cronologie a vieţii şi operei De la frescele Voroncţului la contemporană ; 19,35 Dc la lu­
(Voi. III: .Filozofia spiritului") Dacii („Cultural”) ; Satul plu­
lui Odobescu (1860-1870). Coloana in fin ită : Case ţără­ me adunate: Doine, balade şi
titor („Muncitoresc") ; PETRI- neşti ; 17.30 Poezia româneas­
Volumul III din „Enciclope­ Sînt publicate scrierile lui O- LA : Inspectorul ; LONEA : Ia- că si muzica : cîntece pe ver­ cîntece haiduceşti ; 20,00 Tele-
dia ştiinţelor filozofice- (al dobescu apărute în timpul vie­ noşik — seriile I şi 11 („7 No­ suri de Oclavian Goga şi Ion glob ; 20,30 Clubul tinereţii.
doilea, in ordinea apariţiei) lu­ ţii Iui, manuscrisele datate pre­ iembrie") ; Fantomele se gră­ Piltal; 18,03 In jurul globului ; Intîlnire la muzeu ; 21,15 Din
crare in care Hegel prezintă în cum şi cîteva anexe. Reţinem besc („Minerul") ; VULCAN : 18.40 Ritmurile cincinalului ; culisele boxului profesionist;
mod succint concepţia sa filo­ din sumar: „Cînlecele popora­ Operaţiunea „î” ; LIVEZENI : 10.00 Seară pentru tineret. Din 22,00 Medalion Dinu Lipatli ;
zofică, cuprinde un studiu al ne în raport cu ţara, istoria şi Barcagiul ; CRIVJD1A : Noap­ 22,30 Telejurnalul de noapte ;
omului, considerat pe treptele datinele românilor"; „Cîteva tea iguanei ; UR1CANI : Fiii cuprins : „Există oare o vîrslâ 22,45 închiderea emisiunii.
din ce în ce mai ridicate ale cuvinte asupra lui N. Bâlcescu „Marii Ursoaice" ; ANINOA- a biletelor de dragoste ?" (con­
existenţei sale — de la exis­ şi scrierile sale" ; „V. Cirlova” ; SA : Gendcmcnul din Coeody; vorbire); Raza X: „Suvenir din
tenţa naturală pînâ la spiritul „Poeţii Văcăreşti"; „Cîteva ore Buşteni" (foileton) ; 22,55 A l­
la Snagov"; „România la Ex- BĂRBATE^: îndrăzneţul Par- bumul melodiilor lirice.
ajuns in formele sale sublima­ poziţiunea universală din 1867, daillan ; PAROŞENI : Doţi-mi PROGRAMUL II : 7.00 Bu­
te. Cartea conţine un vast ma­ la Paris" ; „însemnări despre condica dc reclamaţii ; ORÂŞ- chet de melodii populare ; 8,30 PENTRU 24 ORE
terial de fapte, în întregime monumentele istorice din ju­ TIE : Triumful lui Robin Hood De la vîrful bradului, la albas­ Vreme in general frumoasă
subordonat necesităţii concep­ („Patria"); Dulcea pasăre a ti­ trul valului ; 0,03 Poemul sim­ dar răcoroasă mai ales noap­
tului, potrivit dialecticii hege­ deţele Argeş şi Vîlcea". Supravegheaţi atent, cu răbdare şi căldură, micii elevi din clasa I descifrează tot nereţii („Flacăra") ; CUGIR : fonic „Didona" de Atfred Ales- tea. Vint moderat cu intensi­
liene. Textele sînt însoţite de note mai adine tainele slovelor, descoperă orizonturi noi, nebânuite pînâ acum Tom Jones („7 Noiembrie") ; ficări temporare din nord-est
Totodată lucrarea este de o filologice, variante şi comen­ Foto: N. MOLDOVEANU Minunata Angelica („Munci- sandrescu : „Frescă antică" de şi est. Temperatura variabilă.
deosebită utilitate pentru cu­ tarii. Theodor Rogalskj ; 10,05 Ac­ Ziua va fi cuprinsă intre 7 şi
noaşterea sistemului discipline­ tualitatea literară ; 10,20 As­ 12 grade iar noaptea între —3
lor spiritului, astfel cum a fost cultătorii ne cer ., (muzică din şi +2 grade. Brumă locală.
elaborat de autor, discipline în operele) ; 12,10 Ziare, ziarişti,
parte prezentate dezvoltat in Formaţia din Petroşani, de­ celor două goluri primite, por­ opinii ; 12,25 Selecţiuni din o- PENTRU 2 ZILE
logia dreptului". „Estetica" ele, SPORT»SPORT ° SPORT învinsă, a lăsat o frumoasă şi înaintaşul lonescu. se Dcndrino ; 13,08 Muzică u- să cu cerul variabil. Tempera­
alte importante lucrări, ca „Fe­ şi a părăsit terenul de joc tarul Zamfir, mijlocaşul Toia pcrcta „Lysistrata" dc Ghcra- Vremea se menţine frumoa­
nomenologia spiritului", Fizio­
şoarâ la orgă electronică ; 14,00
tura în creştere treptată.
şi pentru cunoaşterea concepţi­ impresie spectatorilor ploieş- TEODOR FRANGU
teni, remareîndu-se, în ciuda
ei autorului în ce priveşte dis­
ciplinele nedezvoltate de He­ In etapa a lG-a disputată miercuri 15 martie, s-au înregis­ Unele servicii administraţive complică modul de rezol­
Din această lucrare, o seamă în categoria A la fotbal
gel în alte lucrări. trat următoarele rezultate : Steagul roşu — Politehnica Tim i­ vare a cererilor oamenilor muncii
dc considerente au fost reţinu­ şoara 2-1 ; Universitatea Craiovo — U.T. Arad 4-1 ; Dîna-
mo Bucureşti — Steaua 0-1 ; Rapid — Progresul 1-0 ; Diua-
te de diferitele ştiinţe sociale mo Piteşti — C.S.M.S. 5-2 ; Petrolul — Jiul 2-0 ; Universita­
moderne, în accepţiunea lor tea Cluj — Farul 1-0 :
marxist-leninistă. Petrolul - Jiul 2-0 (0-0) CLASAMENTUL
AL. ODORESCU, 1. Rapid 16 8 4 4 28-15 20
Opere, voi. II. se schimbă. Petroliştii sint ho- 2. Universitatea Craiova 1G 9 2 5 21-23 20
Valoarea apropiată a celor care evoluează in deplasare, 3. Steaua 16 8 3 5 27-14 19
două formaţii, privită prin au jucat deschis, eu acţiuni târîţi sâ obţină victoria şi a­
Ediţia critică a operelor lui prisma situaţiei în clasament, destul de bine concepute, dar, tacă în trombă. Deşi presaţi, 4. Dinamo Bucureşti 1G 8 3 5 25-17 19
AI. I. Odobescu, publicată în E­ punea sub semn de întrebare, din păcate, nefinalizate. minerii nu aglomerează jocul 5. Farul 1G 7 5 4 25-22 19
ditura Academiei Republicii Mingea circulă de la o poar­ în apărare, şi jocul lor des­ 6. Dinamo Piteşti ib 9 0 7 26-23 18
Socialiste România, pune în va­ rie partea cui va înclina vic­ tă la cealaltă, timp de 10 mi­ chis era sâ-i surprindă pe 7. Progresul IG 7 3 G 15-14 17
loare întreaga operă a scriito­ toria. De fapt acesta a fost şi nute, însă fără ca să creeze gazde. La un contraatac sus­ 8. Petrolul 1G 7 2 7 1G-15 1G
rului apărută în timpul vieţii motivul pentru care aproape ţinut de Stoker, Martinovici şl 9. Jiul 16 6 2 8 27-23 14
acestuia şî postumele datate. 13.000 de spectatori au ţinut sâ emoţii portarilor. în minutul Crăciun, în minutul 55, ulti­ 10. Universitatea Cluj 16 4 5 7 14-19 13
La baza alcătuirii acestei e­ urmărească la lucru cele două 10. la poarta lui Zamfir, se mul şuteazâ periculos, însă 11. U. T. Arad 1G 3 7 6 17-23 13
diţii stă criteriul cronologic. In formaţii, care la fluierul ar­ produce o învălmăşeală. 6 ju­ 12. Steagul roşu 1G 5 3 8 21-28 13
fiecare volum, publicarea tex­ bitrului Pop Gavrilâ din Bra­ cători îşi dispută în careul mingea trece milimetric pe 13. C.S.M.S. 1G 4 4 8 19-39 12
telor csle precedată de o in- şov au aliniat următoarele mic inlîietatea şi cînd se cre­ lingă poarta lui lonescu. .La 14 Politehnica Timişoara 1G 3 5 8 17-2G 11
Irodueere şî o notă cronologi­ garnituri : dea că un înaintaş va intro­ numai 3 minute, lonescu, care ETAPA VIITOARE (duminică 26 martie) : Rapid — Uni­
că privind activitatea lui Odo­ Petrolul : Ioncscu — Pahon- duce mingea în poartă. Mihai a fost cel mai bun om al for­ versitatea Craiova ; Farul — Progresul : U.T.A. — Petrolul ;
bescu şi opera elaborată în pe­ ţu, Dragnea. Florea, Mocanii salvează chiar de pe linia por­ maţiei oaspete, face un ade­ Steaua — Steagul roşu ; Universitatea Cluj — Dinamo Bucu­
rioada respectivă. Textele sînt — Dincuţâ, Dragomir — Mol- ţii. vărat slalom printre Mocanu reşti : Politehnica Timişoara — Dinamo Piteşti ; Jiul —
însoţite de un studiu critic doveanu (min. 45 Roman), Dri- Portarul lonescu. care timp şi Florea şi numai intervenţia C.S.MS.
complex, care cuprinde vari­ dea I, Badea. Dridea II. de 14 minute n-a avut de lu­ de ultim moment a lui Pa-
ante, ample note şi comentarii, Jiul: Zamfir — Dan.'Sto- cru, în minutul următor a honţu împiedică înscrierea go­
menite sâ aducă toate lămuri­ ker. Pop. {viihai — Crăciun privit în fală cu destulă emo­ lului.
rile îstorîco-literare şi critice, (din min. 70 Tonca), Toia. ţie o acţiune periculoasă. Mar­ Primul gol al partidei „ca­ Tenis de masă
în specia) filologice, necesare Martinovici, Libardi, lonescu. tinovici execută un corner de de" în minulul 65, fiind ope­
încadrării si înţelegerii juste Peronescu. pe partea dreaptă a terenului. ra lui Dridea I. La numai 3
a fiecărei opere a scriitorului Deşi ploieştenii au ieşit în­ Mingea, în traiectoria sa, este minute după ce Zamfir res­ Din iniţiativa U.R.CM şi a Haţeg nu s-au prezentat la a-
în cadrul literaturii române. vingători, totuşi formaţia, in interceptată de Ljbardi, care pinge in extremis o minge ex­ asociaţiei sportive „Voinţa" De­ ceaslâ competiţie dovedind sla­
Proiectată în 10 volume, e­ ansamblul său. nu a dat pe „trimite" cu capul, dar pe lin­ pediată cu efect din corner de va s-a organizat un concurs de ba preocupare a vicepreşedin­
diţia este deschisă de o prefa­ deplin satisfacţii, ieşind dm gă poartă. Dridea II, Badea înscrie cu tenis de masă la care au fost ţilor celor două cooperative
ţă filologică. în care sînt ex­ nou în evidenţă jocul slab al După ee ploieştenii au două capul cel de-al 2-lea şi ulti­ invitati băieţi şi fele din toate care răspund de activitatea
puse normele adoplale pentru ocazii de a deschide scorul în mul gol al partidei. asociaţiile „Voinţa" ale regiunii sportivă.
transcrierea textelor. liniei mediene si iipsa de clar­ minutele 20 şi 30, este rîndul Hunedoara. Din desfăşurarea partidelor a
Primul volum cuprinde ope­ viziune a înaintării lui lonescu să rateze în mi­ In această repriză am mai întrecerea, care s-n desfăşu­ ieşit în evidenţă forma hună a
rele din primul deceniu de ac­ In prima repriză, apărarea nutul 33, cînd intervine la o reţinui şuturile lui lonescu, rat in scla „Cooperatorul" din sportivilor din Hunedoara şi
tivitate a scriitorului. Volumul Jiului a respins cu uşurinţă minge bine „pusă" de Marti- Toia şi Martinovici, oprite in­ Deva, a constituit o bună veri­ Deva. La fele, primul loc a fost
al II-len cuprinde scrierile lui toate atacurile. Şi, dacă ne re­ novîci. dind astfel posiujlita- sa în ultimă instanţă de por­ ficare a stadiului de pregătire ocupai de Erika Kelenberger
Odobescu datate 1860-1870 ferim la această repriză, me­ te portal ului ploieştean sa xe- tarul lonescu, care. deşi nu a a jucătorilor în vederea com­ (Hunedoara), iar Ia băieţi de A-
Textul este precedat de o ritul realizării unui joc fru­ avut prea mult de lucru s-a petiţiilor viitoare. drîan Rovinaru (Deva).
introducere semnală de prof. mos l-au avut minerii, care. ţinâ. dovedit în meciul de ieri Esle regretabil faptul că a­ GH. ŞENDREANU Fără cuvinte
‘ Al. Dima, in care sînt prezen­ spre deosebire de alte echipe După pauză aspectul jocului imbatabil. sociaţiile «Voinţa" Petroşani şi corespondent Desen de V. MIHAlLESCU