Page 57 - Drumul_socialismului_1967_03

R egion* a
Hunedoara-Deva
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VAI
ACTUALITĂŢI HUNEDORENE

Un nou prototip grupa la un loc secţiile de ma- Staţie pentru
rochinârie, articole de sport şi
de confecţionare a hainelor de
de tocătoare piele. alăptarea viţeilor
Pentru efectuarea acestor lu­
pentru furaje crări şi procurarea utilajelor La coperalivn agricolă din Si-
necesare s-au investit peste meria s-a pregătit punerea în
In bazele de recepţie din Si- 10.000.000 lei. In final, produc­ funcţiune a unei staţii pentru
meria şi Sebeş, aparţinînd Ofi­ ţia fabricii va creşte substan­ alăptarea viţeilor. Aceasta
ciului de aprovizionare al U­ ţial, ajungînd ca la articole de funcţionează pe principiul de­
niunii regionale a cooperative­ marochinărie să se dubleze. presiunii. are 6 locuri şi este
lor agricole a sosit un nou pro­ instalată pe un cărucior cu a­
totip de tocătoare pentru fu­ Se lărgeşte gama jutorul căruia se poate deplasa
raje. Noutatea constă în faptul în interiorul grajdului.
că la corpul tocătoarei obişnui­ sortimentelor Avantajele hrănii ii viţeilor
te a fost asamblată o moară prjntr-un astfel de procedeu
cu ciocănele care permite mâ- constau in faptul că se asigură
runţirea cocenilor, paielor, şliu- de oţeluri o luănire economică şi in con­
ANUL XIX. NR. 3797 VINERI 17 MARTIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI leţilor şi altor nutreţuri la di­ Colectivul oţelăriei Martin diţii igienice a viţeilor, ceea ce
ferite dimensiuni, transformîn-
permite lolodată creşterea pro­
du-le chiar în făină. nr. 1 dc la Combinatul side­ ducţiei de lapte marfă.
rurgic
Hunedoara a asimilat
Tocătoarea tip .Energia" lehnologia de lui nare a lingou-
poate fi acţionată de un elec­ rilor mari de oţel calmat, de
tromotor de 20 kW, sau de un cile 10 tone. pentru laminorul Reîntîlnire cu eroii
tractor prin intermediul şaibei. de tablă groasă de la Galaţi.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Deservirea este făcută de doi Noul sortiment a fost realizat din „Răscoala11
înfăptuirea propriilor oameni, iar productivitatea mai în cadrul acţiunilor de coope­ crate comemorării a 60 de ani
ridicată decît a tocătorilor c-
In cadrul acţiunilor consa­
rare dintre cele două mari cen­
xistente în procesul de produc­
tre siderurgice. Trimele lin­
/ a primit pe ambasadorul ţie, permite prepararea nutre­ * gouri au şi fost livrate benefi­ de la marea răscoală ţărăneas­
ţurilor în condiţiuni mult mai
că din 1907, se înscrie şi pro­
avantajoase. ciarului. gramarea specială, la mai mul­
C.ama produselor a fost îm­
Republică Populare Ungare bogăţită şi la oţelâria Martin te cinematografe din regiune,
I I V A I ■ I V Ample lucrări nr. 2 a combinatului hunedo- a filmului „Răscoala", ecraniza­
re după cunoscutul roman cu
rean. prin realizarea unei noi
hotar iri - cerinţa Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, a primit joi, 16 mar­ de modernizare mărci de oţel, • deslinat con­ acelaşi nume al lui Liviu Re-
Secretarul general al Comitetului Central
al Tartidului
breanu. Filmul va rula la Ilia
strucţiilor industriale Aceasta
La Fabrica „Căprioara11 din
tie. pc ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Repu­ Sebeş au început ample lucrări se caracterizează printr-o re­ (18-10 martie). k Deva . (20-21
martie) şi Brad (23-24 martie),
zistenţă ridicată, ceea ec per­
blicii Populare Ungare in Republica Socialistă România, de modernizare şi lărgite a mite reducerea volumului şi prilejuind spectatorilor cunoaş­
Jozsef Vince, la cererea acestuia. spaţiilor actuale de producţie. greutăţii construcţiilor şi, ca terea unor personaje şi episoa­
Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat Cel mai important obiectiv îl urmare, micşorarea consumului de elocvente privind desfăşu­
intr-o atmosferă caldă, tovărăşească. constituie noua hală care va de metal. rarea răscoalei.
esenţială a munci a i
DRUMUL SPRE CONFORT A N C H E T A P U B LIC A
Opera constructivă, de mari ele nu au căpătat proporţii şi
proporţii, la care participă as­ să intervină prompt pentru în­
tăzi întregul nostru popor lăturarea lor. Muncind in a­
muncitor, munca entuziastă ARON COLCERU cest fel, organele şi organizaţii­ f'* pus mîna sâ-1 repare vreo­ loan Vîrdca, directorul
pentru a da viaţă istoricelor prim-secretar al Comitetului le dc partid au avut posibili- noroiul care este răspîndit dată. I.G.O. :
hotăriri elaborate de cel de al raional Orăştic al P.C.R. latca să stabilească măsuri • In vizită prin Brad « Păreri din abundenţă peste tot. In strada „Dect-bal” locu­ — Ştiu câ pe multe străzi
IX-lea Congres al P C.R., de­ juste, hotăriri bine gîndite, Chiar şi în nou) centru al o­ ieşte şi cetăţeanul Constan­ din oraş sînt gropi din cauza
termină creşterea continuă a izvorîlo din practică, care au raşului acest aspect este cît tin Bucium, care a ţinut să distrugerii stratului de asfalt.
rolului conducător al partidu­ condus la înfăptuirea sarcini­ ale cetăţenilor privind gospodări­ se poate de respingător. arate : Noi am luat unele măsuri,
lui în viaţa socială, perfecţio­ industriei, îndeosebi al indus­ lor. De aceea în scopul cu­ — Ce frumos ar fi la noî — l’ur şi simplu le apucă in aşa fel ca pînă la 30 mar­
narea stilului şi metodelor de noaşterii temeinice a holărî- dacă n-ar fi noroaiele astea tie sâ se repare. Avem la dis­
triei constructoare de maşini, — ne-a spus cetăţeanul I. groaza cînd vezi mizeria dc pe
muncă ale organelor şi organi­ rilor, măsurilor şi indicaţiilor rea oraşului • Ce spun edilii această stradă. La intervenţii­ poziţie 1.000.000 lei, 10 tone
zaţiilor dc partid. In Rezolu­ a pus şi în faţa organizaţiilor organelor superioare de partid Dinu, pc caic l-am întîlnit le noastre, sfatul popular ne-a bilum, malaxoare, oameni.
de partid din raionul nostru,
ţia Congresului al IX-lea se sarcini sporite. Realizarea lor precum şi a celor proprii, ne Tină acum ziarul nostru a am vizitat străzi, cartiere, a- pe stradă. Curăţenie se face, spus câ o repară construc­ Deci la Brad sînt toate con­
subliniază : „Organele şi orga­ îndreptăm atenţia asupra stu­ publicat mai muţte anchete nu-i vorbă, însă camioanele torii, iar cînd am intervenit diţiile pentru punerea la
nizaţiile dc partid au datoria depinde în primul rînd de dierii lor dc către aparaţul co­ din oraşele Deva. Petroşani, pai'tamente. hnde am discu­ şantierului nu (in cont de la aceştia din urmă, ne-au punct n străzilor şl drumuri­
modul în care
organizarea
tat cu
numeroşi
cetăţeni..
de a manifesta o grijă neslâ- mitetului raional de partid, nimic. După cum vedeţi, dru­ spus că Irebuic sâ o repare lor. Există materiale, fon­
controlului asupra felului în Petrila, Lupenî şi Cugir. în Constatările, precum şi dis­ mul care duce la noile blocuri
bitâ pentru îmbunătăţirea care U. M. Cugir şi „30 De­ organizind cu mai multă regu­ care au fost tratate o serie cuţiile şi propunerile cetăţe­ este complet desfundat. Pe sfatul popular. duri băneşti, planuri întoc­
continuă a muncii lor. Trebuie cembrie" îşi duc la îndeplinire laritate instruirea secretarilor dc aspecte în legătură cu nilor şi ale gospodarilor ora­ el circulă toate maşinile şan­ Sâ vedem totuşi ce părere mite. Mai trebuie doar preo­
acordată mai multă atenţie măsurile stabilite cu privire la comitetelor de partid şi ai or­ preocuparea pentru ridicarea şului asupra a ceea ce mai tierului. are sfatul popular orăşenesc. cupare.
pregătirii problemelor ce ur­ consumul de metal, folosirea ganizaţiilor de bază. Cu acest gradului de confort al cetă­ trebuie făcut in direcţia ridi­ Intr-o stare jalnică se află Ne-a răspuns tovarăşul Voi-
mează a fi dezbătute, organi­ suprafeţelor şi a capacităţilor prilej secretarii comitetului ţenilor. Se pare că ele au fost cării gradului de confort vor şi drumul cat« leagă şoseaua cu Stan, vicepreşedinte. „Hei, lună,
zării temeinice a îndeplinirii de producţie, extinderea nor­ raional de partid pun în dez­ primite cu mult interes, de­ fi redate în rîndurile de mai naţională — Ţârâţel, cu şan­ — Strada „Decebal" e foar­
hotârîrilor, controlului şi spri­ melor cu motivare tehnică, batere hotăririle apărute sau oarece la redacţie au sosit jos. tierul T.C.M.M. Rovina. Iată te circulată. Ea va fi ame­
jinului concret al organizaţiilor pi'ecum şi ridicarea gradului elaborate într-o anumită pe­ zeci de scrisori în care sint ce nc-a declarat cetăţeanul najată pină la sfîrşitul lunii fii voioasă"
de partid, asigurînd participa­ de cunoştinţe profesionale tu­ rioadă, dau indicaţii precise a­ relatate şi alte deficienţe de Nicolae Galea, care locuieşte martie.
rea la organizarea şi contro­ turor cadrelor. supra modului cum trebuie ordin gospodăresc şi edilitar. De n-ar fi a ic i: — In rest ce veţi face ? O problemă des amintită
lul îndeplinirii sarcinilor a tu­ Analizarea profundă, multi­ muncit pentru înfăptuirea lor. Un mare număr de scrisori in discuţiile cu locuitorii o­
turor membrilor comitetelor, a laterală a situaţiei din unită­ am primit şi din oraşul Brad. — E foarte greu de circu­ — Avem un plan destul de raşului Brad a fost aceea a
altor activişti de partid şi de ţile economice permite orga­ In plenarele comitetului sînt Din cuprinsul fiecăreia rezul­ i lat pe aici. Noi, adulţii, ne bogat în acest sens. Aş mai iluminatului în apartamente
mai descurcăm oarecum, însă
aminti că pînă la 15 aprilie
stat, cît şi a celor mai buni nelor şi organizaţiilor de informaţi asupra hotârîrilor a­ tă dorinţa de a se organiza şi pe străzi. Multe greutăţi
specialişti din diferite dome­ partid din raion să cunoască părute, precum şi asupra fe- şi aici o anchetă publică cu Aproape fiecare cetăţean mai greu e pentru copiii care va fi reparat, prin muncă V. ALBU
merg la grădiniţă. Maşinile
nii de activitate". temeinic starea de lucruri din scopul ca unele neajunsuri cu care am stat de vorbă s-a şantierului T.C.M.M. circulă patriotică, drumul Ţărăţelu- GH. JURCA
Indicaţiile Plenarei C.C. al unităţile respective, să Ja în să fie remediate cît mai re­ arătat nemulţumit de starea toată ziua pe aici, însă nir lui, ca şi altele de pe raza o­
P.C.R. din decembrie 1CGG pri­ discuţie problemele cele mai (Continuare tn pag. a 3-a) pede. Răspunzînd invitaţiei, unor străzi şi drumuri, de meni de la acest 'şarjlier n-a raşului nostru. (Conllnuare în pay a 2-a)
vind ridicarea întregii acttvi- importante, să urmărească în­
tăţî economice la un nivel ca­ B i a n n a s n i i bbbs » asm i
litativ tot mai înalt, accentua­ deaproape mersul îndepli­
rea diversificării producţiei, nirii hotârîrilor, să descopere m
Peştera din
ridicarea nivelului tehnic al neajunsurile încă alunei cînd
inima Capita
ara masuri eficiente

...O peşterii, aidoma cu ce/e- subpumintene, nici clinchetul răslrînge petalele in apa lacului.
talie aproape 7.000 de bijuterii picăturilor de apă cc cad din ta­ Muncă pasională, răbdare, e -
ale naturii râsptndite tn multe van lără încetare, nici zgomotul xactitale ştiinţifică şi multă, mul­
regiuni ale României, se ame­ caracteristic aripilor liliecilor. tă îndeminare, sint calilicativele
agricole najează la Muzeul „Grigore A n - Impresia de autenticitate este pe care, desigur te vor acorda
întărită şi de Irumusetea orna­
vizitatorii realizatorilor acestui
tipa11 din Bucureşti. Pătrunzînd
In aerul umed şi răcoros din In- mentelor interioare, a stalactite­ exponat cu totul inedit din i*
terlor. vizitatorul simte parcă lor şi stalagmitelor, care nu se nima Capitalei. După alirmat ii­
nevoia obişnuitului echipament deosebesc cu nimic de cele re­ le lor, o astfel dc peşteră arti­
cu care se înarmează speologii zultate din lupta naturală, per­ ficială se găseşte numai fn Cu­
în asemenea expediţii: bărci manentă, dintre apă şi calcar. ba, dar, spre deosebire de cea
nu pot avansa speciale de cauciuc, colaci de S(rd/uc//oare sau 6pace, albe bucureşlcand, aceasta nu oferă
posibilitatea de traversare.
salvare, cizme de apă, salopete,
sau colorate, simple sau in di­
An de an la Vulcan se înalţă blocuri noi, cu apartamente confortabile. In fotografia
Lucrările de amenajare fiind
de faţă vă prezentăm o vedere de ansamblu a blocurilor cu mai multe nivele dale in fo­ lămpi de acetilenă, funii ele. Nu ferite forme, ele atimă încre­ pe terminale, neobişnuita peşte­
lipsesc de aici nici
lacul de
menite tntr-o curgere înspuma­
losinţa minerilor şi fam iliilor lor. Foto: N. MOLDOVEANU cleştar, obişnuit frumuseţilor tă. Alături dc ele. splendida ră îşi va da curînd frumuseţile
Iloare de piatră — podoabă rar la iveală, ca un omagiu adus a­
Fiecare lucrător din agri­ le Şi nu trebuie uitat câ ori­ întîfnită chiar in adincuri/e pă- niversării muzeologului Grigore
cultură cunoaşte faptul că una ce amînare în primăvară duce mintului, deoarece cristalele dc Anlipa, de la a cărui naştere se
din etapele holărîtoare pen­ Ia creşterea pierderilor. Este ca/cilă existente pe malurile u­ împlineşte in acest an un veac.
nora dintre apele peşterilor au
tru soarta producţiei agricole necesar ca asemenea calcule nevoie de timp îndelungat pen­
o constituie campania agricolă sâ fie făcute în toate coopera­ tru a lua această tormă — Işl ADINA CONSTANTINESCU
redactor la Agcrprcs
tivele agricole care au rămas
de primăvară. Volumul sporit cu terenuri nearate şi sâ se ,ZESTREA" DEFICIENTELOR FRiNEAZĂ IN
de lucrări ce trebuie efectuat
în această perioadă la pregăti­ tragă învăţămintele ce se cu­
rea terenului şi fertilizarea lui, vin.
semănat, plantatul pomilor şi Pe lingă executarea arătu­
vilei de vie, asigurarea răsa­ rilor, fertilizarea terenului
durilor şi amenajarea supra­ constituie o acţiune de maxi­ CONTINUARE POSIBILITĂŢILE OE EXECUŢIE
feţelor destinate irigării impu­ mă importanţă pentru obţine­
ne acordarea unei atenţii deo­ rea de recolte sporite. In ca­
sebite organizării judicioase a drul cooperativelor agricole din
muncii în fiecare unitate agri­ Ohaba şi Vingard. raionul De mai bine de un an la U­ sească de la IPEC Braşov), rilor (N.R. — Luni, 13 martie, mativ două milioane do lei in
colă. Timpul prielnic din ulti­ Sebeş, Ruşi (brigada Ocolişul zina mecanică din Cugir au po­ n-am făcui mai nimic. (N.R. — la ora 11 încă nu erau aduşi mod expres pentru organizare.
mele zile a fost favorabil pen­ Mare), Boz şi în alte unităţi posit constructorii. Două şan­ De altfel se pare că lipsa pane­ toţi oamenii pe şantier. La o­ La ce s-au folosit aceşti bani?
tru executarea a o scrie de lu­ s-au transportat în cîmp can­ tiere ale I.C.I.M. Braşov: nr. 2 lelor — problemă ce putea fi rele 8,30 o bună parte din ma­ Nu pot să-mi dau seama, fiind­
crări în cîmp. Cu toate aces­ tităţi mari de îngrăşăminte or­ construcţii şi respectiv nr 10 soluţionată dacă exista o mai şini nu erau pornite în cursă, că drumuri de acces sînt. o sta­
mare preocupare — nu consti­
fiindcă nu erau alimentate cu
tea. startul este destul de lent, ganice şi minerale. Din păcate, instalaţii, conlucrează în 1967 ţie centralizată de preparare a
fiind puţine unităţi în care s-a într-o serie de cooperative a­ pentru terminarea grupului tuie singurul şi cel mai impor­ carburanţi. Din spusele con­ betoanelor şi mortarelor nu e­
şcolar (atelierul, reţelele exte­
structorilor asemenea situaţii
xistă, agregatele minerale sînt
trecut cu forţe sporite la pre­ gricole problema fertilizării rioare electrice, de apă, canali­ tant motiv. Obstacolul ccl mai se repetă exasperant de des. difuzate (noi am zice împrăş­
gătirea terenului şi semănat. terenului este aproape com­ zare, drumuri de acces), noua ridicat in calea desfăşurării ac­ Tovarăşi de Ia D.R.T.A.! Ne- tiate) pe la toate punctele de
O situaţie cu totul necores- plet neglijată Exemple nega­ hală a sculăriei, două magazii tivităţii la aceste lucrări l-a fiind singura reclamaţie care se lucru. Cu betoniere mici şi dis­
pun/ătoare se întîlncşle în pri­ tive în această privinţă ne o­ de cherestea şi lubrifianţi, o persate e clar că nu s-a putut
vinţa arăturilor. In coopera­ feră cooperativele agricole din parte a centralei termice. Din asigura volumul de betoane ne­
tivele agricole este prevăzut Sîncrai, Spini, Nădăştin Su­ toate acestea pentru anul în cesar, o calitate dorită a aces­
ca această lucrare să se exe­ perioară, Şibot şi altele. La curs revine un volum destul de tora. Efectul: randamente di­
cute pe mai mult de fi.OOO hec­ Sîncrai, mii de tone de îngră­ mare de producţie. Ce s-a făcut Imperativul primului trimestru: minuate chiar în momenlul op­
tare. Pecetea deficienţelor or­ şăminte naturale au rămas ne­ în ianuarie şi februarie? Din tim a) execuţiei, o irosire gra-
ganizatorice manifestate în folosite ani de zile, iar coope­ situaţia beneficiarului rezultă tuilă a timpului de muncă,
toamna anului trecut, cînd s-a ratorii din Spini au lăsat o câ s-a realizat numai 9.9 la 25 io din planul anual de investiţii stagnări repetate. La toate a-
tărăgănat executarea arături­ cantitate însemnată de îngră­ sulă din planul anual, ceea ce, ceslea e notabilă şi „contribu­
lor. alîrnă greu în balanţa şăminte pe rampa gării din evident, înseamnă mult prea ţia" slabei aprovizionări cu
producţiei agricole. Turdaş. timp de aproape cinci puţin pentru ca imperativul materiale.
pimului trimestru să poală fi
$i acum, după mai bine de
Se constată însă că nici acum luni de zile. Aspecte asemănă­ realizat cu succes. constituit lipsa unei organizări face în legătură cu modul cum un an dc execuţie, drumurile
nu s-au tras învăţămintele ne­ toare s-au semnalat şi la ce­ temeinice pe timpul iernii. Nu vă desfăşuraţi activitatea, vă de acces. în starea în care se
cesare. Numai aşa se explică lelalte unităţi amintite. Râu Consemnăm, deci. o situaţie s-a făcut un drum de acces pî­ invităm să căutaţi cu mai mul­ află, provoacă mari neplăceri.
tă temeinicie modalităţi care
negativă care ni se explică ast­
nă la obiectiv, nu s-au procu­
de ce în unele cooperative a- este câ atitudinea pasivă de fel: rat fişii din polietilenă pentru să determine o conlucrare mai $i e firesc. Camioane încărcate
gricolc din raioanele Din şi care dau dovadă consiliile de a pregăti locul astfel îneît tem­ fericită între dv. şi unităţile pe cu confecţii metalice sau agre­
Orăştic nu se trece încă la e­ conducere ale unor cooperative Pirlea Pinlilic, şeful şantie­ peratura scăzută să nu afecteze care le deserviţi!). gate minerale, erau pur şi sim­
xecutarea arăturilor pe unele agricole se priveşte cu uşurin­ rului dc construcţii nr. 2: „In asamblarea fermelor de la a­ plu tîrîte prin noroi cu buldo­
com­
Spre o edificare mai
tarlale mat zvîntate. Râu este ţă de uniunile cooperatiste. ianuarie Şi februarie au existat coperiş) La forjă, unde puteam pletă asupra situaţiei, consem­ zerele pentru a putea.fi des­
că nici nu se întreprind acţiuni O problemă ce continuă sâ condiţii de luciu pentru obiec­ lucra ceva, a fost amplasamen­ cărcate la ‘ punctele de lucru.
holărîtc pentru :\ uşura scurge­ tivele a căror execuţie o conti­ năm şi părerea beneficiarului,
rămînâ încă .(pînă cînd ?) ne­ nuăm de anul trecut: spaţii în­ tul, ocupat. In schimb pentru exprimată de tovarăşul ing. Imaginaţi-vă ce costuri au ge­
rea apei de pe terenurile ce rezolvată, este asigurarea se­ chise, încălzire etc. .Cu toate canalizări n-am dispus de foi­ Emil Baiciuc, şeful serviciului nerat asemenea practici.
trebuie arate. Aţi făcut un minţelor. Este inexplicabil aceslea, în perioada rece s-au ţă de muncă necesară. de investiţii de la U.M.C.: Acesta este un tablou sumar
calcul, tovarăşi cooperatori din faptul cum nici pînă în aceste efectuat finisaje numai . la In perioada aceasta şi auto­ „Personal am convingerea — al .zestrei" deficienţelor de fi­
Romos. să vedeţi ce aţi pier­ zile. cind trebuia.ca o parte noua scuiărie Aproape 1ot e­ baza D.R.T.A. Sebeş ne-a pro­ verificată de practica muncii ce nul trecut. O bună parte con­ Francisc Stănescu de la sectorul I al Exploatării miniere
dut prin noexecularea din din culturi să fie msămînţate, fectivul şantierului a fost con­ vocat greutăţi. Aproape cu re­ se desfăşoară pe şantier — că tinuă să „supravieţuiască", Teliuc se numără printre minerii care îşi depăşesc aproape
toamnă a arăturilor pc 140 unele cooperative agricole nu centrat aîci. La magaziile de gularitate nu ne-au fost trimise realizările sînt diminuate (le cu regularitate planul de producţie.
cherestea şi lubrifianţi, din toate maşinile contractate. Ne slaba organizare a procesului A. OARGA In fotografie: minerul Francisc Stănescu pregăteşte fo-
hectare ? Constatarea este sim­ cauză câ ne-au lipsit panelele creează sistematic neplăceri în de producţie. Aceasta tn ciuda reza înainte de începerea lucrului.
plă. Cel puţin 50 tone cerea- (Continuare tn pag a 3-a) prefabricate (trebuiau să so­ privinţa transportului muncito- faptului că s-au cheltuit aproxi­ (Continuare tn pag. a 3-a) Foto: V, ONOIU