Page 6 - Drumul_socialismului_1967_03

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3784 '

DIN ISTORIA STRĂBUNĂ A

PĂMÎNTULUI HUNEDOREAN

întregului organism, afirmă
Folosirea şocurilor
Crişan a arătat că răscoala a că a mers fără nici o schim neuropalologul sovietic Varlam
Kvircişvili. El presupune că
FLACĂRA şi o dregătorilor care asupreau bare spre locul de osîndâ. Exe electrice pentru intre diferitele părţi ale cor­
izbucnit din pricina nobililor
cutarea sentinţei de condam
pului şi pielea pavilionului u­
salvarea vierii unui
poporul. Lui nu I s-au putut
formula decît 47 de întrebări, nare la moarte a fost pregă­ rechii există o interdependen­
tită cu mult înainte, in mare
cercetarea fiind întreruptă de grijă, de autorităţile care do­ bolnav ţă care se realizează prin sis­
faptul că la 13 februarie şi-a reau să facă acest spectacol Un grup de medici de la temul nervos simpatic. Dc a­
LUPTEI curmat firul vieţii în închi­ de a inspâiminta masele popu­ unul din spitalele din San arăta cum se simte un om
ceea, suprafaţa urechii poate
cît mai înfiorător, cu scopul
soare. Acest sfîrşit neaşteptat
al lui Crişan, care manifesta­ lare. Juan (Porto Rico) a anunţat după solicitări fizice, iar in
se în cursul răscoalei o atitu­ La 23 februarie 1785, con­ La câminvil cultural din Cimpa (Valea Jiului), cunoscut prin activitate culturală bo­ că, prin folosirea şocurilor e­ caz de boală poate indica lo­
dine foarte curajoasă, se ex­ tele lankovici a ordonat co­ gată, serile de iarnă au adunat în sala de lectură mulţi prieteni a\ cărţii. Fotoreporterul lectrice, au salvat viaţa unui cul «apariţiei procesului pato­
plică prin ura sa neîmpăcată mitatelor Hunedoarei, Zaran- nostru, Nicolae (Moldoveanu, a surprins pc peliculă unul din momentele pc care sătenii le bolnav a cărui inimă înceta­ logic.
N-A FOST să-l înjosească LI n-a voit să dului, Albei şi Sibiului să tri­ dedică lecturii. se să bată de 18 ori in de­ ohm-metru — măsoară rezis­
voia
faţă de nobilimea care
Un aparat
special — un
cursul unei perioade de şase
mită sub pedeapsă, in caz de
cadă în mîinile nobilimii pe refuz, cite 3 ţărani mai bâlrini ore. Immn bolnavului, Otilio tenţa electrica a pielii urechii
care o ura de moarte. şi 3 ţărani mai tineri din fie­ Gomez Seda, în virstă de G5 care, după cum afirmă cerce­
în Ne orgumizmm
Horea şi Cloşca au fost au­ care comună, la Alba Iuiîa în de ani, a reînceput să lucre­ tătorul. la organismul sănă­
diaţi pentru ultima oară în noaptea de 27 februarie 1785. ze şi să pompeze singe de fie­ tos este aceeaşi pe toată su­
STINSĂ ziua de 24 februarie, stăruind Timpul fiind prea scurt, care dată cînd a fost supusă duce. aparatul emite un sem­
prafaţa. Dacă rezistenţa se re­
multe comune ordinul n-a pu­
şocurilor. Bolnavul se simte
în atitudinea lor de a nu da
nici un răspuns. Două zile tut fi executat, astfel că in di­ in prezent mult mai bine .şi nal înalt — indiciu al unei de­
mai tirziu, adică Ja 26 februa­ mineaţa de 28 februarie 1785 la... primămirm f inima sa capătă tot mai multă reglări. Dacă asupra diferite­
rie comisarul lankovici. în erau la Alba Iulia 2.515 ţărani putere. lor organe şi extremităţi ale
Aşa cum se arăta în artico­ faţa edificiului Corpului de din 419 comune. corpului se acţionează cu căl­
lele precedente, răscoala de la gardă din Alba lulia. a citit Execuţia desfăşurată la 28 dura. frig, vibraţii sau cu o
1784 a fost infrîntă prin mi- sentinţa de condamnare la februarie 1785 este descrisă de Maşina dc calcul înţepătură de ac, pe pielea u­
tald, tn stltşil, citeva cau­
şelie şi viclenie, cu tunurile. moarte a celnr doi căpitani. profesorul losif Gabri din Alba Esle şirul crî lunile de iar­ culturală a satului, căminul ze: tovarăşul Certejan. direc­ rechii apar — înţotdeaunn în
Căpeteniile acesteia, retrase Printr-iin raport din 27 februa­ lulia intr-o scrisoare din 2 nă oferă cel mai potrivii ca­ cultural nu a mai oteril ni­ pe bază de acelaşi loc — „zone sonore".
în munţi, au fost urmările rie 1785, colonelul comandant martie 1785 adresată unui dru pentru desfăşurarea unor mic din decembrie? torul căminului cultural, a Observaţiile au arătat cft in
Horea şi Cloşca au fost prinşi bogate manifestări artistice — In localitate nu. Am lost numit comandant al u- semiconductori
din Alba Iulia a arătat că prieten al său de la Roma: la sate. losi Insă la Păuliş, la tază nităfii de pionieri de la şcoa­ cazul îmbolnăvirii unor orga­
în pădurea Scorâcetului din „ieri a fost publicată sentinţa „Am văzut astfel — se spune O scrisoare sosită din Şoi- de concurs. lă. fiind aglomerai şi cu alte ne interne, in punctele lor de
Munţii Gilăului, la 27 decem­ asupra celor doi căpitani Ho­ — de la început execuţia, aşa muş. raionul llia, ne indică — In legătură cu bibliote­ sarcini. Din partea cadrelor O echipă de ingineri specia­ proiecţie de pe pielea urechii
brie 1784, iar Ja 30 ianuarie rea şi Cloşca, potrivit căreia cum văd hîrlia din faţa mea insă că exislă şi a/tlcl de ca ce ne puteţi spune? didactice se primeşte un spri­ lişti în domeniul electronicii apar modificări morfologice.
1785 a fost prins Crişan, in ho­ amîndoî vor fi frinţi cu roata Cloşca a primit cel puţin 20 seri la căminele culturale. —N-a lost închisă ,.defini­ jin slab, majoritatea locuind din R P. Bulgaria a reuşit să De pildă, dacă anumite părţi
tarul comunei Lupşa. de jos în sus. pe urmă corpu­ de lovituri pînă să-şi dea su­ Semnatarii scrisorii ne rela­ tiv". Am avui o lo\ arăşă ca­ la Deva. iar organizai ia pună la punct maşina de cal­ ale corpului unui iepure sînt
Cei trei viteji, conducători rile lor despicate în patru bu­ fletul. Pe Horea, pînă cînd îl tează că pur şi simplu nu au re încuia la De\a şi nu s-a UT C. pe comună şi cca dc cul „AnaIog-2" care întruneş- iritate cu terebentina (care
ai răscoalei, au fost duşi, le­ căţi vor fi trimise în comi­ fringeau cu roata pe Cloşca, unde să-şi petreacă timpul lemei nu se ocupă aproape L te calităţi tehnice deosebite. provoacă procese inflamatorii)
gaţi în lanţuri, Ja Alba Iulia tate". ÎJ ţineau doi ucenici ai călău­ liber, fiindcă la căminul cul­ deloc de această problemă In trei ore maşina efectuează pe ureche — in punctul de
şi închişi în celulele de sub Locul execuţiei a fost fixat lui legat, în picioare, ca să vadă tural nu sint prezentate spec­ Situaţia a losi sesizată calcule pe care un bun mate­ proiecţie corespunzător — se
poarta cetăţii. In curînd ţăra­ pe un platou ce se numeşte cu ce moarte cumplită trebuie tacole iar biblioteca esle dc ÎNSEMNĂRI organelor raionale care au matician le-ar putea efectua formează mici răni care dis­
nii iobagi din satele de pe Va­ „Dealul furcilor", astăzi (Câm­ să sfirşească tovarăşul său.. mai mullă vreme închisă. luat (în lebruarie) măsuri, intr-o lună lucrînd cîte zece par numai cînd animalul este
lea Mureşului aveau să fie pul Iui Horea), deasupra vii­ Isprăvind pe Cloşca şi punîn- Am relatai conţinutul scri­ tovarăşul Certejan ( urmtnd ore pe zi. Ea rezolvă ecuaţii vindecat.
martorii unei privelişti cutre­ lor, către Partoş, aproape de du-1 la o parte, l-au culcat în sorii şi tovarăşului Dumilru să se ocupe din nou dc că­ diferenţiale liniare şi neliniare Neuropalologul sovietic con­
murătoare. Din ordinul comi­ drumul ţării. în partea de ră­ patul său pe Horea şi Iegîn- Corcoş, preşedintele comite­ ocupat suficient de munca minul cullutal, iar la biblio­ pînâ la ordinul 25. tinuă să efectueze experien­
nu­
A
cartea
lost
cu
sarului împărătesc, Horea şi sărit a fortăreţei Estrada, pe du-J, au început sâ-1 frîngă..., tului executiv al statului mită allă bibliotecară care tecă să tie numită altă per­ Maşina este construită pe ţe în legătură cu fenomenul
Cloşca (Crişan se spînzurase), care gîdefc urma să execute dar după a patra lovitură au popular comunal, solicitin- acum preia inventarul. soană. Deci se simte (tardiv, baza semiconductorilor şi de­ pe care l-a descoperit.
au fost plimbaţi prin sate, fe­ înfiorătoarea sentinţă, era în­ început sâ-1 lovească în piept du-î părerea In legătură cu Cele relatate sînt. deci, a- dar se simte), o organizare. . serveşte centrele ştiinţifice de
laptele semnalate.
recaţi in lanţuri, sub puter­ conjurată de o companie de şi astfel după 8—9 lovituri a — Da, cam aşa esle La că­ devărate: căminul cultural Acesta este doar începutul. calcul şi birourile de calcul I
nică pază, pentru a fi spulbe­ toboşari care. în tot timpul murit". min nu prea au loc activi­ are puţine tormalii artistice, După ce toate studiile vor matematic ale marilor între­ „Zgirie-nori“ din lut
rate zvonurile cum că ei n-ar execuţiei, băteau tobele Cloş­ Aşa s-au sfîrşit cei trei mari tăţi, in alară de film, deşi înjghebate p e n I r u con­ li terminate, după ce se va prinderi industriale şi institu­
fi fost prinşi, sau că s-ar bucu­ ca, conform sentinţei, trebuia fii ai poporului român — Ho­ posibilităfi sini. Tinerii vin cursuri, nu pentru a desfăşu­ pune la puncl întreaga orga­ te ştiinţifice.
ra de un regim special şi de frînt primul cu rola de către rea. Cloşca şi Crişan — â că­ la programe. La pregătirea ra o activitate permanentă, nizare. probabil că munca Shibam — oraşul „zgîrie-no-
onoruri din partea autorită­ călăul Crâncen Kokoszy din ror amintire va rămîne ne- lor inlervin Insă greutăţi iar biblioteca nu a stat ta Despre rezistenţa rilor" din regiunea istorică Ha-
ţilor imperiale de Ja Alba lu- Sebeş Fringeren cu roata a­ şleaisâ în inima fiecăruia din­ — Totuşi, ceva s-a lăcut înde mina cititorilor. culturală va merge strună. dramaut a fost construit de
lia. A urmat apoi procesul — vea să se facă in felul urmă­ tre noi. — o losi de părere tovară­ — Şoimuşut este loarle a­ Numai că atunci va li... pri­ electrică a pavilionului arabii din antichitate cu zeci
o simplă formalitate — regi­ tor : Condamnatul era aşezat ☆ şul Corneliu Certejan. direc­ proape de Deva — ne spu­ măvară, iar lumea va ieşi fa de veacuri înainte de apariţia i,
zat de însuşi împăratul losif pe patul său şi era legat de torul căminului cultural. A ­ neau interlocutorii noştri. arat şi semănat. urechii Nevv Yorkului. Vizitind ace.s»
al II-Iea. care se situează ast­ miini şi de picioare, iar sub Deşi răscoala de la 1784 a vem echipă de teatru, briga­ Lumea prclcrâ spectacolele oraş, te minunezi de unde au
fel. cu totul in tabăra nobili­ condamnat se puneau butuci fost infrîntă, iar conducătorii dă artistică, solişti vocali şl mari, prezentate fn condiţii luat arabii din antichitate fier
mii. Contele Anton lankovici, la încheieturile oaselor, apoi. ei omoriţi în cele mal groazni­ reci/a/orl. de oraş. Rezistenţa electrică a pavi­ şi ciment pentru construirea
trimisul împăratului, „a adu­ călăul, prinzînd cu amîndouâ ce chinuri, flacăra luptei pen­ — Cînd au prezentat spec­ Argumentul parc plauzibil, lionului urechii indică starea unor case cu cinci şl şase eta­
nat probe'* timp de o lună mîinile roata. îi aplica lovituri tru dreptate socială şi liberta­ tacole aceste formaţii? dar împotriva lui se ridică je. S-a dovedit însă că nu este
prin interogarea căpeteniilor puternice cu pnrlen roţii care te naţională n-a putut fi stin­ — In primăvara şl, iarna un „amănunt": nici In Deva, nici o minune, pentru că la «i-
şi a altor martori. După cum avea pe ea un fel de cu(it să. Ea a fost dusă mai de­ lut 1955. U/limele spectaco­ din vara anului trecut, nu au ceste construcţii nu s-a folosit
mat avut toc spectacole, sala
rezultă din actele cercetării, Astfel, oasele condamnatului parte, din generaţie în gene­ le au avui loc in octombrie „Arta" fiind In reparaţie. nici fier, nici ciment. Ele au
atît Horea cît şi Cloşca au re­ erau zdrobite, pînă primea lo­ raţie, pînâ la dobindirea vic­ Iar un spectacol, susţinut cu fost realizate în întregime din
fuzat să dea vreo lămurire e- vitura de gratie peste piept. toriilor depline. elevtl, a avut loc şi In de­ S-au creai asllel „condiţii" pâmînt şi paie. uscate la soa­
senţialâ cu privire la cauzele Pe urmă i se (ăia capul şi era Prof. TRUŢA ION cembrie. să se deslăşoare o activlfa/e re, iar coloanele, deşi par din
şi desfăşurarea răscoalei, stă­ înfipt în(r-un par lîngă eşafod. Alba Iulia — Doct, pentru deservirea bogată la Soimuş? beton, nu sînt decît trunchiuri
ruind de Ja început pînâ la Cloşca n primit vreo 20 de lo­ de palmier acoperite cu lut.
vituri pînă şi-a dat sufletul.
sfîrşit numai în răspunsuri ne­
A urmat apoi Horea, despre
gative. In cursul cercetărilor, care un martor ocular spune Mine de cositor din
SPO RT. SPORT • SPORT epoca de bronz
In munţii Tianşan, In est de
1 1 “ Handbal în 7 Pentru Unirea a înscris Mol- partidă a fost utilă pentru e­ Semirecie (Kazahstanul de sud)
au fost descoperite rămăşiţele
chipa hunedoreanâ în vederea
dovan.
«
IOAN f il ip e s c u jocului de duminica viitoare, unor mine de cositor datînd,
potrivit calculelor geologilor,
(Urmare din pag. I) cursul acestui an, un film a că­ In sala de sport din Lupeni corespondent pe care-l va susţine, in cadrul din epoca de bronz. Acesle
„Cupei României" cu formaţia
rui acţiune se pcitece in timpul a avut loc o interesantă între­ de categoria A — U.T, Arad mine preistorice erau alcătuite
care o veţi vedea este adevă­ ocupaţiei romane, cu titlu pro­ cere de handbal in 7, la care Meciuri din zeci de galerii unite intre
rată" Prin „Dacii" spectatorii vizoriu, „Columna lui Troian". avi participat zece echipe apar- ele, unele atingînd adineimea
străini vor tine minte pe stră­ Echipa noastră va incepe, cu- ţinînd şcolilor generale, pre­ S c h i
moşii noştri ca nişte oameni din rlnd. lucrul la un alt Ulm : „M i- cum şi reprezentativa liceului de verificare de 40 metri. In galerii au fost
istorie, drepţi, înţelepţi, puter­ hai Viteazul" din Uricani. La băieţi, primul Pe pirtiile de l«n Straja s-au găsite topoare din piatră sau
nici şi dirji. — Nu veţi continua „Dacii"? loc a fost ocupat de echipa Fotbaliştii de la AS Cugir. desfăşurat întrecerile contind eonfeeţion.ate din rocă cornc-
— Filmul aduce un mare ser­ — In mod firesc, ar urma ca asociaţiei Tineretul Lupeni. care activează în categoria D. pentru etapa regională n cam­ eanâ, cunoscută pentru durita­
viciu popularizării rolului deo­ acest Ulm să aibă o a doua iar la fete de echipa asocia­ au făcut duminică un meci de pionatului republican de se­
sebit pe care l-au jucat dacii in seric : Troian şi Dccebal", la ţiei Elevul Lupeni. verificare in compania echipei niori, probe alpine. Au parti­ tea ei Avi fost. de «nsemenea,
evenimentele din Europa pri­ care deja ne gindim. Ea n-ar I. CIORTEA de aceeaşi categorie, C.S.M. Re­ cipat reprezentanţi «ii raioa­ scoase la iveală bucăţi de m i­
mului secol al erei noastre — putea să apară deci/ la slirşitul corespondent şiţa. Mal bine pregătiţi In ca­ nelor Alba. Orftştie şi Brad, nereu de cositor Totodată,
adaugă operatorul Costache lui 1968, după terminarea lui pitolele tehnică şi condiţie fi­ precum şi ai oraşelor regio­ s-au descoperit şi scheletele
Ciuboluru. De la date disparate, „Mihai Viteazul", dacă ni se va zică, jucătorii de Io Cugir au nale Petroşani şj Hunedoara.
extrase din citeva scrieri istori­ cere să o realizăm Pregătirile cîştigat cu scopul de 4-1 (2-0). Pe un timp foarte frumos oamenilor care şi-au pierdut
ce şi de la probe materiale, re­ — Ve(i reveni în regiunea Au marc.at: C.heorghe Ion, I- s-au desf.nşurat următoarele viaţa ca urmare a surpării ga­
zultate din săpăturile arheolo­ noastră ? fotbaliştilor van de doviă ori şi Doboi pen­ probe: slalom uriaş, coborî- leriilor.
gice, s-a Iricut un adevărat salt — Da. Pentru ,,Mihai Vitea­ tru gazde şi Varga pentru oas­ re şi slalom special. Menţio­ Potrivit aprecierilor specia­
la o imagine de ansamblu asu­ zul". un mare număr de lilmări peţi. năm forma bună a schiorului
pra vieţii, datinilor şi modului vor li realizate pe meleaguri din Alba lulia Antrenorul fotbaliştilor din Munleanu Constantin de Ia liştilor, regiune«n amintită a
de luptă al dacilor. hunedorenc, cind vom solicita, Cugir, care se preocupă intens Energia Paroşeni care «a în­ constituit unul din marile cen­
— Prin aceasta — continuu din nou. sprijinul localnicilor de pregătirea echipei in vede­ vins la toate probele tre metalurgice preistorice A-
Alexandru Herescu — „Dacii" care s-au dovedit a h foarte Echipa de fotbal Unirea rea returului, speră ca AS VASILE VLASIE ceaslă concluzie a fost trasă ca
se înscrie ca un moment in am­ buni colaboratori la realizarea Alba Iul ia, care activează în Cugir să aibă o comporfare corespondent
pla ac(innc de elaborare a epo­ scenelot de masă. campionatul regional, se pre­ mai bună în aelualul sezon şi urmare a descnperirli unui în­
peii cinematografice naţionale, — Aş adăuga — intervine o­ găteşte intens pentru retur. să ocupe un loc fruntaş în cla- semnat număr de obiecte din
iniţială la indicaţia conducerii peratorul Costachc Ciubotaru — De curînd a susţinut un meci snmenlul final P ro n o e x p re s bronz — printre care uriaşe
de partid şi de stal. că monumentele şi locurile isto­ de verificare în compania for­ M. VlLCEANU La Centrul de medicină aeronautică al Forţelor aeriene, la cazane — confecţionate încă
— Deci, „Dacii" constituie rice din această regiune, peisa­ maţiei Minerul Lupeni. Am­ corespondent iLa concursul nr. 9 din Bruxelles, a fost prezentat noul echipament destinat piloţilor
doar un prim pas in realizarea jul ei minunat vor oferi şi la bele echipe au practicat un ★ 1 martie 1967 avi fost extrase avioanelor de vinătoare F 104-G ale Forţelor aeriene bel­ înaintea erei noastre Au fost,
unui amplu ciclu de lilme. Ce „Mihai Viteazul" Imagini care joc frumos, aplaudat de spec­ Duminică, Metalul Hunedoa­ următoarele numere : giene, care vor zbura la o altitudine de peste 24.000 m de asemenea, scoase la Iveală
ne rezervă viitorul ? să se potrivească cu caracterul tatori. Victoria a revenit oas­ ra a susţinut un nou joc de ve­ Extragerea I 15, 6, 43, 48, In folo: Noul echipament destinat piloţilor avioanelor de urmele unor lucrări miniere
— O altă echipă de iitmare personajelor evocate, cu min- peţilor cu scorul de 3—1. Go­ rificare cu formaţia Unirea 18, 19, 42. 14. vinătoare F 104-C». pentru obţinerea cuprului.
*— ne declară regizorul Sergiu dria, Irumuscfea şi bărbăţia lor lurile oaspeţilor au fost mar­ Dej Gazdele au repurtat vic­ Extragerea a Il-o : 47, 8,
Nicolaescu — va termina In milenară. cate de Cărare (2) şi Sima. toria cu scorul de 3-0. Această 28. 6, 15, 10, 2, 17.
19 ■ fD SB 98
tineret Din cuprins: Printre Radiotcleviziunii. Concert in
gospodarii satelor (reportaj); ciclul „Tribuna tinerilor so­
Dialog confidenţial ; 20.00 Ra- lişti” ; In pauză Prietenii mei
diogazela de seară. In conti­ scriitori : Vasilc Demetnus. Dragă Georgicn,
nuarea emisiunii „Seară pen­ Colaborează Lucia Demetrius între timp se urc.aserâ mulţi cu lotul necorespunzâtoare am
tru tineret" : Colocviu despre si Jnn Pas ; 22,30 Moment poe­ Aşa cum ţi-am promis, îţi călători, că atmosfera începu­ «ajuns la Silvaş. Cu acelaşi
H H Id tim n e a vo o s f rti Mber tinereţe; 22,30 Concertul în tic. „Soarele României" — trim it scrisoare din raionul ră stropi mori de ploaie porni­ Haţeg, îndurînd încă o dală
se să se.. încălzească, iar afa­
„autobuz" m-am întors apoi la
poem de Victor Tulbure ; 23,55
La major pentru vioară şi or­
chestră de Mozart; 22,55 Me­ Melodii lirice. Haţeg, mai precis de la Silva- seră sâ ude pâmintul. (oale cele povestite mai îna­
şul de Jos. O să le întrebi
lodii în noapte. poate ce-am căutat acolo Să Aşadar am plecat. După ce inte.
SA : Vanilia Vanini ; BARBA- ştii că în Silvaş n-am avut am ieşit din Haţeg, de pe as­ La Haţeg, Ja autobază «im
TENI : Soţie fidelă ; PARO­ PROGRAMUL II : 7,45 Din chiar nici o treabă. Am vrut falt, a început „dansul". N-aş întrebat de ce atîta neglijen­
ŞENI : Criminalul în vacanţă; operetele lui Johann Strauss ; doar să văd cum se călătoreş­ putea sâ spun că drumul era tă în transportul călătorilor pe
L1VEZENI : Tatăl soldatului ; 8.30 Melodii populare de pe te pe această rută, deservită râu. Un drum de tară obiş­ această rută. Mi s-a răspuns
ORAŞTIE: IVarlook („Patria"); plaiuri bănăţene ; 9,03 Cantata de autobaza din Haţeg. îmi nuit. Dar ne.nvînd bănci pe că drumul e prost şi de aceea
Judex („Flacăra"); CUGIR : PROGRAMUL I : 5,06 Pro­ „Comunistul" de Constantin 18,00 Pentru cei mîd. In loc spusese un prieten de-al meu nu se poate introduce autobuz.
Eu sini Cuba („Muncitoresc"); gram muzical de dimineaţă ; balade, pe versuri de Nicolae de cinema ; filmul „Vulpea" ; din satul acesta, că de fapt — Dar băncile tot din acest
ALBA IULIA : Fantomele se 6,15 Actualitatea agrară ; 6,45 Labiş ; 10,Oâ Actualitatea lite­ 18,15 Studioul pionierilor; autobuzul, nu-i autobuz, ci motiv lipsesc ? Şi pentru că
grăbesc („Victoria") ; Băieţii Emisiune pentru pionieri ; 7.30 rară ; 10,20 Ascultătorii ne 18,50 Publicitate ; 19,00 Tele­ doar un autocamion şi multe drumul e râu. nu se poate mă­
dc la tonomat („23 Augvist") ; „Cînt de dragul tău" — mu­ cer... (muzică din operete) ; jurnalul de seară ; 19.20 Bu­ altele. Am vrut să mă conving „Autobuzul" tura în autocamion ? Iar car­
ZLATNA : Inspectorul ; TE- zică uşoară ; 8,30 La microfon, 11,07 „La anii mei" — muzică letinul meteorologic; 19,23 şi la ora potrivită, mi-am cum­ tonul gudronat este spart din
IUŞ : Moneda antică ; SEBEŞ: melodia preferată ; 9,30 Radio- uşoară; 12,00 „Inima de drag „Mult c dulce şi frumoasă...". părat bilet. Apoi am căutat acelaşi motiv ?
Hai, Franţa ! — In completa­ magozinul ascultătoarelor ; îmi cintâ" — program de cîn- Emisiune de limbă rom.înâ „autobuzul". Prima vorbă a La aceste întrebări, toţi cei
re : Fotbal : România — Por­ 10,03 Creaţii corale contempo­ tece; 12,10 Ziare, ziarişti, o­ contemporană ; 19,35 Călătorii prietenului meu ora confirma­ de de faţă au tăcut. Cred însă
tugalia („Sebeşul") ; C.olgota rane ; 10,30 Radioracheta pio­ pinii ; 12,25 Scene din opera geografice: Călătoria căpita­ tă. In loc de autobuz, in staţie că vor răspunde în scris re­
(„Progresul") ; APO.LDUL DE dacţiei
DEVA : liucu (cinematogra­ nierilor : „lTomoroaca nu vine „Ovidiu" de Constantin C. nului Coolc (II) ; 20,00 Ancheta se afla un autocamion acope­
Tulipe;
fele „Patria" şi „Arta") ; Sl- SUS; Fanfan Ia zăpezilor ; din senin", scenariu ştiinţifico- Nottora ; 13,15 Călătorie mu- TV Asistenţa sanitară ; 20,40 rit cu carton gudronat. Nu-i Silvaş Eu, dragă C.eorgică, atît am
BRAD : - Vremea
MERIA : Albă ca zăpada şi cei fantastic de Radu Nor; 11,00 zical-folcloricâ de-a lungul Oraşele muzicii : Helsinki ; nimic, mi-am zis. Şi aşa se avut să-ţi comunic din raionul
7 saltimbanci ; HUNEDOARA: GURABARZA . Viscolul ; HA­ Ansamblul Teatrului muzical’ Dunării ; 13,45 „La braţ cu 21,10 Campionatul mondial dc poate călători Am urcat şi am Haţeg In speranţa că şi aceas­
ŢEG : Fantomas se dezlănţuie;
Un şoarece printre bărbaţi din Braşov prezintă fragmen­ tine" — muzică uşoară ; 15,10 patinaj artistic (Dansuri). dat să mă aşez. Dar băncile, tă scrisoare va fi publicată, cu
BSiderurgi.slur) ; Dimineţile l LI A : Triumful Iui Robin te din operata „Mam’ zellc de „De-ai şti cît de dragă-mi Transmisiune de la Viena ; ia-le de unde nu-s. întreb pe care sâ stăm, la fiecare 'coti­ iţi transmit multe salutări şi
Hood.
unui băiat cuminte („Flacăra"); Nitouche" de Herve ; 11,20 eşti" — muzică uşoară ; 15,30 un călător : tura, eram aruncaţi intr-o par­ sănătate. Cu bine,
CA LAN : Repulsie; PETRO­ Cărţi care vă aşteaptă ; 12,10 Roza vinturilor (reluare); 16,15 22,30 Telejurnalul de noapte ; — Autocamionul a c es t a te sau alta. Vrînd, nevrînd, ne Ionică
ŞANI : Răscoala (,,7 Noiem­ Arii din opera „La Wally" dc Sfatul medicului : Regimul de 22,45 închiderea emisiunii. n-are bănci ? ţineam unul de altul Cu toa­
brie"); Laguna dorinţelor („Re­ Spectacole Catalani ; 13,30 Intîlnire cu viaţă al copilului care a sufe­ — Citeodalâ. are. Dar de te acestea, l.a citeva curbe mai Droga Ionică,
publica"); LUPENI: Feri|i-vă melodia populară şi interpre­ rit de hepatită epidemică ; cele mai multe ori nu. mari ne-ain prăvălit, gata, gata Speranţa tn n-am inşel«nf-o
automobilul ( . C u l t u r a l " ) : tul preferat ; 15,00 Solişti şi 16.30 Un zîmbet pc portativ ; Cum va ti vremea Dacă am văzut că nu pot sâ ieşim prin cartonul gudro­
Yoyo („Muncitoresc"); PETR1- DOBRA : „Omul care a vă­ formaţii artistice de amatori ; 17,40 Actualitatea cinemato­ sta pe-o bancă, am vrut sâ mă nat. nici de data aceasta. Precum
vezi, am public.it scrisoarea.
LA : Misiune extraordinară ; 15,30 Casa de discuri Electre- grafică — Ediţie pentru cine- PENTRU 24 ORE aşez jos, pe platformă. Dar şi Sint sigur că dacă tovarăşii
LONEA : Duminică la New zut moartea", spectacol drama­ cord prezintă recitalul sopra­ cluburi ; 18,35 „De-aş şti firul acest plan al meu «a eşuat. Pe Ziceam mai sus că începuse de la autobaza din H.iţeg au
York („7 Noiembrie") ; Tune­ tic prezentat de Teatrul de nei Art.n Florescu ; 16,30 O po­ dorului" — cintece de dor şi Vreme schimbătoare cu cerul jos nu mai fusese de mult şi ploaia. Mi-am amintit de tăcut atunci cînd le-ai pus în­
lul — In completate : Lucră­ stat „Valea Jiului" Petroşani. veste pentru voi, copii : „H i­ jocuri populare ; 19,05 Ciclul noros. Izolai vor cădea precipi­ timp măturat. Hîrtii, coji de ea cînd a început să-mi curgă
rile Consfătuirii lucrătorilor popotamul cel fricos" ; 17,30 „Să înţelegem muzica". Sinta­ taţii sub formă de ploaie. Vini pîine uscată, noroi adus cu bo­ pe cap şi pe gît şironie de apă. trebările acelea, acum vor răs­
punde.
constructori de maşini („M i­ ILIA : „Mărioară dc la Poezia românească şi muzica : xa melodiei (B ); 19,30 Noapte moderat cu intensificări tempo­ cancii, se aflau peste tot. Cartonul gudronat era spart
nerul0); VULCAN: Fifi îna­ Gorj", concert susţinut de or­ Cîntece pe versuri de George bună, copii : povestea „Cum rare din vest Temperatura sta­ începuse să-mi pară rău că in multe Jocuri şi nu numai Iţi urez şi eu, dragul meu,
ripatul ; CRIV1D1A : Gustul Topîrceanu ; 18,03 In jurul şi-a dobîndit broasca ţestoasă ţionară; ziua va fi cuprinsă in­ mi-am cumpărat bilet, dar eu înduram supliciile ploii, ci multă sănătate, ţie şi întregii
mîerci ; URICANI : Expresul chestra de muzică populară globului ; 18,40 Ritmurile cin­ carapacea" ; 19,50 Transmisiu­ tre 10 şl 13 grade iar noaptea tocmai atunci autocamionul o şi alţi călători. familii.
Paris—Mimeticii; ANINOA- „Taraful Gorjului" din Tg. Jiu. cinalului ; 19,00 Seară pentru ne din Studioul de concerte al intre 5 şi 1 grad plecat. Am uitat sâ spun că Cu chiu, eu vai, în condiţii Gcorgică