Page 61 - Drumul_socialismului_1967_03

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI VA1
TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU,

ION GHEORGHE MAURER

Şl PAUL NICULESCU-MIZIL

AU PLECAT LA MOSCOVA
UUR HEflUUL

Vineri dimineaţa, au părăsit Executiv, al Prezidiului Per­ Drâghici, Ilie Verdet, membri
Capitala, îndreptindu-se spre manent, seerelar al C.C. al şi membri supleanţi ai Comi­
Moscova, tovarăşii Nicolae P.C.R , care la ihvitaţia Comi- tetului Executiv al CC. âl
ANUL XIX. NR. 3798 SIMBÂTA 18 MARTIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI Ceauşeseu, secretar general al letului Central al Partidului i ’ C.R, secretari ai C.C. al
Comitetului Central al Partidu­ Comunist al Uniunii Sovietice P.C.U., vicepreşedinţi ai Con­
lui Comunist Român, Ion Gheor- şi a Consiliului de Miniştri al siliului de Miniştri, membri, ai
ghe Maurer, membru al Comi­ U R S.S., vor face o vizită de C.C. al P.C.R. şi ai guvernului.
tetului Executiv, a) Prezidiu­ prietenie in Uniunea Sovietică. Au fost. de faţă, de aseme­
lui Permanent al C.C. al P.C.R., La plecare, pe aeroportul nea, A V. Basov, ambasado­
preşedintele Consiliului de Mi­ Bănoasa, au fost prezenţi tova­ rul Uniunii Sovietice la Bu­
Laminînd la toleranţe negative Cinstind memoria lui Brâncuşi niştri al Republicii Socialiste Apostol, Alexandru Birlâdeanu, cureşti, şi membri ai ambasa­
răşii Chivu Stoica, Gheorghe
dei.
şi Paul Niculcscu-
România,
Mizil, membru al Comiteiului Emil Bodnaraş. Alexandru (Agerpres).
Sosirea la Moscova
CRAIOVA. — In cadrul ma­ copil", precum şi o sene de
nifestărilor prilejuite de Im- documente privind activitatea
sculptorului şi perioada petre­
În l ă t u r ă m r is ip a tea Iul Constantin Brâncuşi. cută pe meleagurile Gorjului. dentul Agerpres, Silviu Podi- Moscova, oaspeţii români au ministrul afacerilor externe al
plipirea a 10 ani de la moar­
al PC.U.S.,
membru al C.C.
MOSCOVA 17 — Corespon­
de tovarăşii
fost intimpinaţi
După festiv Hale, la muzeu a
vineri dimineaţa a avui loc In
U.R.S S., şi de alte persoane o-
Leonid Brejnev, secretai gene­
nâ, transmite :
avui loc un simpozion. In ca­
Parcul Poporului din Craiova
solemnitatea dezvelirii unui drul căruia au vorbii despre In dimineaţa zilei de 17 mar­ ral al C.C. al P.C.U.S, Dmilri fieiale.
Au fost prezenţi, de aseme­
Poleanski, membru al Biroului
bust al marelui sculptor In viula şi opera sculptorului tie au sosit la Moscova tovară­ Politic al C.C. al P.CU.S, nea. Teodor Marinescu, amba­
aceeaşi dimineaţă, a losl dez­ C. S. Nicolaescu Plopşor, di­ şii Nicolae Ceauşeseu, Ion prim-vicepreşedinle al Consi­ sadorul Republicii Socialiste
Gheorghe Maurer şi Paul Ni-
rectorul Centrului de
istorie,
velită la Craiova o placă co­
liului de Miniştri al U.R.S.S.,
DE METAL (loslă Şcoala de arte şi me­ filologie şi elnogralic din Cra- culescu-Mizil. al P.C.U.S, Andrei Gromîko, România la Moscova, şi mem­ .
memorativă la Liceul agricol
Iuri Andropov, secretar al C.C,
iova al Academiei, Nicolelte
'
bri ai ambasadei.
La aeroportul Vnukovo din
muzeului
Borleş, directoarea
serii! In care a.invăfat. Brân­
craiovean şi G. V Paleolog,
cuşi.
Du/xJ-amiază, la Muzeul de unul dintre cei mai apropiaţi
j ) artă. In prezenta unui. nume­ prieteni ai sculptorului. Mani­
ros public, a avui loc deschi­ festările de la Muzeul de artă PAGINA 3
derea sălilort Brâncuşi,tn care din Craiova s-au încheiat cu
sini expuse unele opere aliate
In lard, printre care celebrele prezentarea filmului „Paşi spre
Am urmărit cu viu interes oarece întîmpinâm unele greu­ loanele ziarului s-a conturat lucrări „Sătulul" şi „Cap de BrâncuşiH.
discuţiile purtate în coloanele tăţi determinate de calibrele părerea .ca.-evidenţa cconqmîi- Din viaţa econo­
ziarului „Diurnul socialismu­ existente După cile ştiu, la lor de metal să fie. ţinută de
lui" cu privire la necesitatea serviciul calibrâri se fac studii controlorii de calitate. Susţin
reactualizării iniţiativei „Să şi experienţe in vederea mo­ şi eu această propunere. De­ mică a regiunii:
laminăm la toleranţe negati­ dificării actualelor calibre Cu oarece s-au şi obţinut unele
ve". O găsesc binevenită, mai aplicarea acestei „corecţii" şi rezultate în laminarea la to­ Bioinformator electronic
cu seamă că sporirea produc­ profilele fasonate vor scădea leranţe negative socotesc că
în greutate. este absolut necesar să se ur­ Cooperative­
ţiei de metal vizează în mod
nemijlocit şi aspectul reduce­ O altă problemă de strictă genteze aplicarea unui nou sis­ Fizicianul Mihai Citicovan ceea ce permite tecepfionarea
rii greutăţii specifice a produ­ actualitate pentru noi este asi­ tem de . cointeresare materia­ şi sofia sar dr. Ed/la Citicovan, undelor electromagnetice e­ le agricole
selor finite. De aceea. în lumi­ milarea unor tipuri noi din lă care să ţină , seama şi de din 1 Arad, .sini iaulocii unui manate In mod diferii de ţe­
na sarcinilor plenarei din de- profilul „I". Experienţele, cal­ , cantitatea de metal economi­ bioinlcrmoior etedronic d e ­ suturile celulare sănătoase sau
/cembrie 1966. la iniţiativa co­ culele şi mâsuiătorile.-efectua- si lâ. . numii Aparat medical pentru lezate. Aceasta face posibilă de p r o d u c ­
mitetului de partid, conduce­ (e pînâ acum ne-au condtis la La fel ca ceilalţi laminalori*' consultaţii şl tratament". Apa ­ stabilirea unui diagnostic ori­
rea secţiei a întreprins o largă concluzia că noile produse pot avem cîteva observaţii la ca­ ratul.- recent brevetat, este a- entativ precoce. Experimentă­
acţiune de depistare şi punere avea chiar de la naştere o litatea , cilindrilor prim iţi' de prdcJat de specialişti ca o rea­ rile lăcule In mai multe cli­
în valoare a rezervelor ce le greutate mai mică. Pentru a la Uzina „Victoria" Câlan. Xr6j lizare de prestigiu. Realizat In nici din tară, au dovedii si­ ţie slab dez­
avem în acest sens. In gene­ bara drumul „obezităţii” inuti­ aşteptăm de la turnătorii din. colaborare.'cif dr: Sever T o - guranţa de invesligalie, fără a
ra), eforturile noastre au fost le a laminatelor şi a determina Câlan cilindri de calitate mai mescu, de la Clinica de obste­ se dăuna cu nimic organismu­
orientate spre studierea şi re­ ca fiecare schimb să aplice a- bună. trică şi gtnecoJogie din Timi­ lui examinat, a III In privinţa v o l t a t e au
zolvarea acelor probleme teh­ ccst regim de „slăbire" a lor, Iniţiativa „Să laminăm la şoara, si tehnicianul Vasile afecţiunilor obişnuite, cit şi a
nologice ce condiţionează pre­ intenţionăm ca, o dată cu crea­ toleranţe negative" este viabi­ Marcu din Arad. aparatul celor lezate. Diagnosticele o-
luarea. aplicarea şi extinderea rea condiţiilor tehnologice ne­ lă şi are cîmp larg de afirma­ funcţionează pe principiul e- rienlative precoce stabilite cu condiţii să se
valoroasei iniţiative a lamina- cesare, întreaga producţie să re. Colectivul secţiei noastre leclro-bio-magnelic,,EI vine In aparatul bioinformator electro­
lorilor. In limita posibilităţi­ fie recepţionată numai la to­ esle hotârîl sâ facă toi ce-i stă ajutorul medic ine i ca uri nou nic au losl confirmate clinic
lor oferite de desfăşurarea pro­ leranţe negative. Ne-am gîndit în putinţă pentru micşorarea instrument de investigat ii pu- prin examinări de laborator şi ridice la ni­
cesului de producţie am tre­ să luăm şi alte măsuri, cate greutăţii specifice a laminate­ tfnd măsura aclivilai.ea elec­ inlraoperalor.
cut la efectuarea mai multor să stimuleze interesul şi ini­ lo r/ trică din leşului celular uman. In urma rezAiltalelor obţinu­
ţiativa muncitorilor în scăde*? Ing. NICOLAE ŞERBAN Prin Iradierea corpului {ome­ te plnd acum, aparatul respec­
probe de laminare pentru o nesc cu curenCrhibeleclrici, a­ tiv a lost încredinţai specia­ velul celor
gamă largă de tipodimensiuni. rea Greutăţii specifice a lami-- şeful laminorului dc pro­ paratul formează, un cimp liştilor pentru cercetări ştiin­
fite mijlocii şi benzi
Hezultalele fiecărei încercări natelor. din C. S. Hunedoara mggneUc In Ihtr.egul organism, ţifice, In vederea Întocmirii
In discuţiile purtate în co­
au fost interpretate Ia nivelul avansate
conducerii secţiei şi corectate, unul cod medical privind folo­
servind apoi ca punct de ple­ sirea Iul. Laboratorul U.G.M^rZlatna : chimista Vetonica Ţăruş, efee-
care in repetarea experienţei. t.uînd analize la probe de minereu.
Piocedînd astfel, am reuşit ca
înlr-un timp relativ scurt să
putem întocmi şi definitiva
cele mai optime scheme de la­
minare pentru o serie întrea­
gă de profîle şi să inaugurăm
în mod concret aplicarea ini­
ţiativei în secţia noastră.- Eve­ P R E G Ă T I R I
nimentul a stîrnit interes şi
iniţiativa oamenilor care au
venit cu propuneri şi idei
bune. în sprijinul afirmării a­
cestei iniţiative. Ca urmare,
întreaga producţie de laminate
(cinci tipodimensiuni de ban- PENTRU BACALAUREAT
*dă), ce se livrează laminorului
de ţeava a Uzinei metalurgice
din laşi, se realizează numai la
toleranţe negative. In felul a­
cesta. metalurgişlii din Iaşi Datorită faptului că exame­ — Fără îndoială, lecţiile din
speră că se vor putea încadra Directori de licee răspund la întrebările: nele de admitere în invăţâmîn- ’ acest an la clasele a Xl-a im­
în consumul specific de metal ‘ tul superior vor avea loc în a­ pun o răspundere mult mai
planificat, capitol la care în ’ s cest an mai devreme ca de obi­ mare din partea cadrelor di­
anul trecut am fost deficitari. • Cum aţi asigurat parcurgerea cei, structura anului şcolar la dactice — afirmă prof. Vjctor
Cunoscînd că-, a plică rea aces­ A clasele a Xl-a a suferit o sea­ Bădău, directorul Liceului din
tei iniţiative comportă unel^ Laminorul de 650 mm de la C.S. Hunedoara: vedere din sala de comandă mă de schimbări. Aceste modi­ Petroşani Pentru a le asigura
cheltuieli suplimentare, s-ar Foto: V. ONOIU materiei prevăzută în programele ficări au impus luarea unor o eficienţă ridicată, alături de
putea foarte lesne pune între­ măsuri grabnice pentru ca, în- îndrumarea şi controlul efec­
barea :• dacă este, sau nu. ren­ tr-un timp mult mai scurt, sâ tuate de conducerea şcolii, o
tabilă promovarea ei ? Pentru analitice la clasele a Xl-a, ţinînd se asigure pregătirea temeinică parte mare de contribuţie o au
a spulbera orice îndoială am a viitorilor absolvenţi pentr u comisiile metodice. In şcoala
să dau un exemplu Dacă vom seama de structura modificată a examenul de bacalaureat. noastră, ele au analizai aspec­
lamina Ia toleranţe negative Medicament eficace In faţa conducerilor liceelor, te legale de problemele ron-
numai cele cinci tipodimen­ a colectivelor-de'cadre didac­ ,centrării unor lecţii In clasele
siuni de bandă pentru Iaşi, anului şcolar la aceste clase? tice, s-au ridicat o seamă de a XT-a, de modul de predare
vom obţine o economie de me­ probleme dificile: comasarea a­ a acestora. Discuţiile au fost o-
tal de circa 600 tone, a cărui pentru bolile de ochi celuiaşi ■ volum de; cuno’ştjhte rienlale mai mult spre proble­
valoare este mai marc de • In ce stadiu se află recapi­ într-un număr mai reslrins de me practice, generale de pre­
.1.000.000 lei. Dar la nivelul în­ lecţii, asigurarea revederii ma­ darea volumului mare de ma­
tregii producţii ? Deocamdată „Extract loial de lare se vindecă In glaucom. In astenopia vilă complicaţiile. Ex­ teriei predate în anii anteriori, terie, intr-un număr rcstrîns de
nu putem şti precis, dar este ochi“ esle denumirea condiţii optime. sau oboseala ochiului tractul total de och tularea cunoştinţelor predate în anii organizarea unei recapitulări ore.
neîndoielnic că economiile de unui nou medicament Cercetările efectuate sub foaie formele, la acţionează favorabil temeinice, conduse direct de In conformitate cu noile in­
metal vor fi de ordinul miilor românesc realizat du­ pe un mare număr de care se adaugă şi opa- asupra întregului or anteriori ? către şcoală, la obiectele de strucţiuni, şcolii îi revin sarcini
de tone. pă studii îndelungate* ganism. atunci cind a studiu prevăzute în programa mai mari ca în trecui în orga­
de prol. dr. Petre Van- cesla este slăbii In ur de bacalaureat. nizarea‘unei recapitulări siste­
Pornind de la cunoaşterea cea. membru corespon­ ma unei boli in/eefioa matice a materiei. Pentru a-
— Imediat după sosirea noi­
acestor avantaje, ne-a fost mai dent al Academiei. se sau de altă natură • Care este ajutorul ce îl pri­ lor instrucţiuni — ne declară ceasla, pe baza programei de
uşor să stabilim un program Produsul con/ine e x ­ 0 REALIZARE ROMANEASCA In aceste cazuri, me prof. loan Ţirlea, directorul Li­ bacalaureat s-a întocmit o
concret de acţiune. In ce pri­ tracte de diverse ţesu­ dicameniul acţionează ceului din Sebeş, au fost refă­ planificare judicioasă a lecţii­
veşte stadiul pregătirilor pen­ turi ale ochiului, care ca un reconfortant ge miţi din partea celorlalţi factori: cute planificările calendaristi­ lor de recapitulare şi sinteză,
tru profilele de otel lat. apre­ esle unul dintre orga­ bolnavi au arătat că cilălile corpului vitros. neral, datorită varie­ ce ale obiectelor ce se predau incit perioada 26 aprilie-18 mai
ciez că pînă la sfîrşitul aces­ nele cele mal bogate acesl medicament, ca­ Noul produs opreşte e- tăţii bioslimulaloriloi la clasele a Xl-a. pentru par­ sâ fie folosit A la maximii''» de
te» luni vom putea lamina la In stimulatori biogeni. re nu prezintă nici o vo/ulia miopiei, Imbu- pe care îi eoni ine. organizaţiile U. T.C., comitetele de curgerea tuturor temelor pre­ către elevi.
toleranţe negative alte 80—90 Dalorilă stimulatorilor contraindicat ie, du bu­ nutăfeşte simţitor v e ­ Medicamentul a losl văzute în programe. La secţia serală, conducerea
de tipodimensiuni. Mai dificil biogeni. leziunile dife­ ne re/ultale. îndeosebi derea bolnavului şi, solicitai să fie produs părinţi, familiile elevilor ? In cadru! şedinţelor de con­ liceului a preconizai ca. în pe­
va fi cu profilele fasonate de- ritelor membrane ocu­ In miopia torte, In Intr-o mare măsură e- şi In alle [ări. siliu pedagogic, s-a insistai a­ rioada dc pregătire pentru ba­
supra atenţiei deosebite pe ca­ calaureat. din cele trei clase a
re cadrele didactice trebuie s-o Xl-a şă se forme/e două eru­
acorde pregătirii lecţiilor de la pe, încredinţate cadrejor d:d'v-
lectrîc a fost mare. Acesl sen­ tiri pentru alle trei asemenea clasele a Xl-a, devenite mai tice cu o bocaiă experienţă la
ACTUALITĂŢI HUNEDORENE timent îl vor încerca în cu- cazane ce vor furniza aburul grele prin volumul mare de catedră
din satul
rînd şi locuitorii
necesar turbinelor care vor
cunoştinţe ce trebuie comuni­
— Modificarea structurii a-
Dumitra, unde se execută în
mului şcolar ia Masele a Xl-a
kWh energie.
prezent linia de joasă ten­ realiza anual -5,6 miliarde cate elevilor, prin concentrarea a provocat, vi înd-nevrînd. o
temelor, alegerea esenţialului
siune şi cei din Coşlariu şi I- In final consumul de apă etc. > precipitare a muncii, nu lipsi­
Conducerea şcolii a urmării
Iniţiatorii verzi, au efectuat gropi pen­ participă la un concurs de di­ necesităţi, s-au luat unele mă­ ghîel, unde lucrările de elec­ pentru răcire şi alte utilităţi îndeaproape modul cum se par­ tă de perturbaţii -• afirmă
trificare sînt de asemenea in­
tehnologice va fi de 108.000
suri pentru deservirea popu­
prof. Lascu Tit Liviu, directo­
fuzare dotat eu 65 de premii
tru plantarea pomilor orna­
mentali, au săpat noi porţi­ in obiecte. laţiei, in cit mai bune condi- tr-un stadiu avansat.. mc pe oră. curge materia Ia aceste clase. rul Liceului „Horia, Cloşca şi
frumosului uni pe care va fi semănată Formele atractive de popu­ ţiuni cu ziare şi reviste. Pe A. NICOLESCU Sesîzind faptul că nu toţi ele­ Crişan" din Alba lulia. In si­
iarbă ele. Acţiunea de înfru­ larizare a noutăţilor din li­ această linie se înscrie şi da­ vii au reuşit sâ se antreneze în tuaţia de mai sus, programul
museţare a oraşului Hunedoa­ brării, au atras spre standu­ rea în folosinţă a unui chioşc acest ritm intensificat de lu­ orelor dc consultaţii esle mai
Oraşul Hunedoara a cunos- ra este în plină desfăşurare. rile lor numeroşi cumpără­ modern de difuzare a piesei. Pe şantierul Magazin universal cru, s-a indicat profesorilor ca, redus ca in anii anteriori. Nu
u l o dezvoltare considerabi­ tori, prieteni nedespărţiţi ai Un asemenea chioşc va fi paralel cu verificarea orală, sâ înseamnă prin aceasta că ne
lă în ultimii ani. Zeci de cărţii. Numai în prima etapă instalat, nu peste mult timp, I.C.T.E. Oeva la Săcărîmb solicite răspunsuri scrise unor vom rezuma să parcurgem nu­
( locuri şi alte edificii social- Cartea la locul a concursului care a început şi în centrul comunei Teîuş. mai programa ultimei clase
ulturale au fost construite la 1 februarie şi va fi înche­ NICOLAE GIURGIU a început turnarea Tn scopul îmbunătăţirii a- elevi. In acest fel, ei sint mo­ Noi am întreprins încă din tri­
pentru a crea un grad de de muncă iat la 30 aprilie, au îost'vîn- provizionâriî populaţiei din bilizaţi la pregătirea ritmică a
onfort ridicai oamenilor dute cărţi în valoare de peste Săcărimb, în această localita­ lecţiilor. mestrul a) If-lea. o serie de
lunci». La rîndui lor majori- In întreprinderile industria 158.000 lei. Lucrări fundaţiei primului te s-a dat în folosinţă un ma­ Pentru elevii secţiei serale, măsuri care sâ asigure revede­
alea cetăţenilor participă, la le, instituţiile, unităţile coo­ gazin universal cu bufet. El rea, paralel cu predarea noilor
ndemnul deputaţilor, la ae- peratiste, G. A. S. şi S.M.T. Centre de difuzare de electrificare cazan este dotat cu mobilier şi bine s-a trecut la acordarea celor cunoştinţe din clasa a Xl-a, a
iunea de înfrumuseţare a ora- din regiunea noastră, îşi des­ aprovizionat cu mărfuri soli­ trei ore săptămînal la obiec­ materiei învăţate in anii ante­
ului. Aşa se face că peste făşoară activitatea de difu­ Pe lista satelor electrifica­ tele examenului de bacalau­
• .00 de cetăţeni de aici au zare şi popularizare a cărţii a presei te, în raionul Alba, figurează Pe şantierul Termocentra­ citate de cumpărători. reat. In momentul de fată, par­ riori.
participat înlr-o singură zi la la locul de muncă 300 Cititorii din Zlatna aşteap­ acum şi localitatea Craiva. lei din Deva a început tur­ Un alt magazin se află în curgerea materiei prevăzute în
primele lucrări de înfrumuse­ de difuzori voluntafri. Din­ tă zilnic presa cu un deosebit Bucuria locuitorilor in ziua narea fundaţiei primului ca­ curs de finisaj în satul Ciu- programă şi revederea celei T. ISTRATE
ţare. Ei aii curăţat zonele tre aceştia, aproape -200 interes Râspunzînd acestei în care s-a aprins becul e- zan. Se fac intense pregă­ gud, raionul Alba
predate în anii anteriori au a­
tins un stadiu corespunzător. (Continuare în pag. a 2-a)