Page 62 - Drumul_socialismului_1967_03

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3798

Creaţii Noi

VIATA Ş C O L A R A artistice cărţi

PREGĂTIRI PENTRU dedicate medicale

anului 1907 cialitate au văzut lumina ti­
Noi cărţi medicale de spe­
parului. Lucrarea ,.Hiperten­
siunea arterială1', care are un
caracter monografic,
îmbină
BACALAUREAT 1907 au constituit şi constituie experienţa şcolii româneşti de
din
Istoricele
evenimente
cardiologie cu datele din lite­
pentru mulţi artişli plastici
o sursă vie de inspiraţie. Ală­ ratura medicală contempora­
turi de operele mai vechi ale nă. Cartea reprezintă un în-
unor remarcabili pictori şi gra­ dreplar de ulililalc praclică,
(Urmare din pag. 1) contribuţia celorlalţi factori: gătirea elevilor în vederea e­ ficieni. in anii din urmă au în primul rînd pentru medicii
organizaţiile U.T.C., familiile e­ xamenului de bacalaureat. fost create cîteva monumente puşi în situaţia de a trata a-
levilor ete. La solicitarea părinţilor, s-a care cinstesc memoria celor ceaslă afecţiune.
Pentru aceasta, am stabilit Acest „al doilea rînd" nu tre­ organizat la mijlocul trimestru­ căzuţi in sîngerosul an 1907. In oraşul regional Hunedoara au fost construite şi dat e în folosinţă circa 6.000 de „Stările comatoase" este ti­
In urma unui concurs de pro­
cu elevii obiectul la alegere buie să ne ducă insă la subesti­ lui al 1 (-lea o consfătuire cu apartamente. In imagine cîteva blocuri din Câlan — oraşul nou.
pentru bacalaureat şi am alcă­ marea ajutorului primit. Pă­ părinţii, slabilindu-se sarcinile iecte, în cîteva oraşe din ţară tlul unui volum deosebit de u­
tuit grupe de studiu, conduse rinţii, de exemplu, sînt intere­ ce le revin pentru impulsiona­ au şi fost ridicate asemenea til, care oferă dale folositoare
de profesori cu multă experi­ saţi ca fiii lor sâ obţină rezul­ rea pregătirii elevilor. monumente. Astfel, la Buzău pentru diagnosticul şi lral*c
enţă, dintre cei care predau la tate cit mai bune Ja bacalau­ Vizitele la domiciliu, sonda­ a fost aşezată lucrarea reali­ meniul unor Mări morbide, ce
clasele a Xl-a. Limba româ­ reat şi, îndrumaţi corespunză­ jele făcute de către cadrele di­ zată de sculptorul Cornel Me- necesită intervenţii terapeutice
Craiova — aceea a
drea, la
nă şi matematica se revăd pe tor de către şcoală, contribuie dactice, discuţiile cu părinţii sculptorului Ion Irimescu, iar Corespondenţe sosite ia redacţie urgente.
clase, cu profesorii propună­ in mare măsură la aceasta. au contribuit la creşterea exi­
tori. Astfel, la mijlocul trimestru­ genţei acestora faţă de modul la Piteşti, lucrarea semnată de După ce face o scurtă pre­
S-au studiat apoi pe clase, cu lui I, conducerea liceului, con- cum învaţă acasă elevii. In fe­ sculptoriţa Veturia Ilica. zentare anatomică şi fiziologi­
Bprîjinul diriginţilor, progra­ statind că nivelul de cunoştin­ lul acesta, familia devine un In prezent, se studiază am­ unor podeţe, utilajele şi maşi­ ceste probleme sâ fie cît mai că a aparatului cârd io-vascu­
mele de bacalaureat şi, de co­ ţe al elevilor din clasele a:jXI-a ajutor preţios al şcolii. plasarea in Capitală a grupu­ Simpozion nile S.M.T. nu puteau trece bine înţelese, comitetul sindi­ lar, lucrarea „de vorbă cu bol­
mun acord cu elevii, profeso­ este sub posibilităţile existen­ lui statuar „1907", al cărui peste ele. Cetăţenii împreună cal de secţie a luat măsuţa ca
te, că unii părinţi nu se preo­ navii de inimă" prezintă cau­
rii şi-au întocmit planuri de proiect este datorat sculptoru­ La Casa orăşenească de cul­ cu deputaţii lor au trecut la la adunările grupelor sindicale
recapitulare pinâ la 18 mai. cupă în suficientă măsură de Participanţii la discuţia noas­ lui Naum Corcescu. S-a pro­ tură din Petroşani s-a organi­ fapte. Participînd în număr sâ participe de fiecare dată zele îmbolnăvirii cordului, con­
Propunindu-şi să parcurgă în­ pregătirea propriilor copii, lâ- tră au arătat că modificarea pus ca acest grup sâ fie înăl­ zat un simpozion pe tema: mare la lucrări, cetăţenii din cîte un tovarăş de la serviciul sultaţiile clinice şi dc labora­
treaga materie, aceste planuri sînd această sarcină exclusiv structurii anului şcolar la cla­ ţat în Piaţa Obor. la intersec­ „Părinţii despre problemele a- circumscripţiile 11, 12, 13, 14, normare şi salarizare penlru a tor ce trebuie acordaie bolna­
pun totuşi accentul pe părţile pe seama şcolii, a convocat o sele a XF-a a impus luarea u­ ţia celor două axe ale grădi­ doleseenţilor". Despre condiţii­ au durat două podeţe trainice clarifica problemele ce se ri­ vilor, precum şi posibilităţile
mai greu înţelese sau superfi­ adunare comună a părinţilor şi nor măsuri menite sâ asigure nii publice. Un alt sculptor — le create de statul nostru, ro­ şi au deschis un nou drum ce dică.
cial însuşite de elevi in anii a elevilor din aceste clase, un­ prezentarea bună a elevilor la Gavril Covalschi, are în lucru lul familiei şi al instituţiilor so- va înlesni trecerea in bune de prevenire a apariţiei aces­
trecutî, ca şi pe capitolele care de s-a făcut o analiză amănun­ examenele de bacalaureat. In un monument cu aceeaşi temă eial-culturale în educarea tine­ condiţiuni a maşinilor şi trac­ ‘ IOAN ŞERIJAN tor maladii la cei sânâloşi.
se cer întregite. Direcţiunea li­ ţită a cauzelor râmînerii în ur­ perioada care urmează, par­ care, după definitivare, urmea­ retului, au vorbit Seplimia toarelor.
ceului a organizat un orar de mă la învăţătură a unor elevi, curgerea materiei, recapitula­ ză să fie repartizat oraşului Kraus, profesoară, Teodor Pa- GHEORGHE MANCIU
consultaţii sâptămînale la o­ stabilindu-se de comun acord rea organizată, condusă direct Botoşani. nova, medic şi Emil Sâvoiu,
biectele de examen atit pentru şi măsurile necesare. de către şcoală, la obiectele jurist. In cursul lunii martie
cursul de zi cit şi pentru cel Cu prilejul adunării generale cuprinse in programa exame­ Comemorării a 60 de ani de a.c., simpozionul cu această te­ Pe teme
seral. a părinţilor, în care au fost a­ nului de bacalaureat, implică la răscoalele ţărăneşti îi este mă va fi ţinut şi în oraşul Lu- Pentru
Pregătirea pentru examen nu nalizate rezultatele obţinute de un plus de răspundere, de grijă consacrată şi o expoziţie de de legislaţie
artă plastică, cuprinzînd
lu­
se bazează doar pe acestea, ci elevi la sfîrşitul trimestrului I. şi pricepere din partea condu­ crări selecţionate pe această peni.
se asigură, în primul rînd, prin conducerea liceului a adus la cerilor liceelor, a cadrelor di­ RUSALIN BALŞAN Muncitorii secţiei distileria (dumneovoasfră liber
studiu individual. In acest cunoştinţa părinţilor modifică­ dactice. incit promoţia 1967 să temă, ce va fî organizată de de gudroane de la C S. Hune­
scop, dirigînţji, colaborînd rile survenite in structura a­ treacă cu succes importantul c- Comitetul de Stat pentru Cul­ doara au ascultat cu multă a­
strins cu părinţii, au alcătuit nului şcolar şi măsurile preco­ xamen cc il are în faţă — ba­ tură şî Artă, în sălile Muzeu­ Propunerile devin tenţie expunerea făcută de to­ Sîm hătă 18 m artie
programe de studiu individual nizate de minister pentru pre­ calaureatul, lui Simu din Capitală. varăşa Viorica Surugiu despre
pentru elevi iar prin vizitele sistemul şi formele de salari­
ce le fac în familii şi la gazde fapte
controlează măsuj-a în care se r zare, despre instrucţiunile în
In perioada premergătoare a­
aplică programele stabilite şi Intrucît este mai mult decit legerilor de deputaţi şi la noi, vigoare, care reglementează
drepturile băneşti ale angaja­
aduc, de la caz la caz, unele probabil câ inteligenţa este în la Ocolişul Mare, au avut loc ţilor. In expunerile viitoare vor
îmbunătăţiri. funcţie de numărul neuronilor mai multe întîlniri între cetă­ fi abordate şi unele probleme DEVA: „Mîmire Hori pc Bistriţa", concert de muzică popu­
Instrucţiunile Ministerului creierului, reiese limpede că ţeni şl candidaţii de deputaţi; referitoare la normarea mun­ lară susţinui, de orchestra „Plaiurile Bistriţei" a Filarmo­
Invăţâmintului au fost prelu­ experienţa descrisă ar putea S-a discutat despre numeroa­ cii, încadrarea muncitorilor, nicii de stal- Bacău.
crate în şedinţele comitetelor reprezenta un mijloc de a con­ se treburi gospodăreşti şi mo­ dreptul la concediu, la haine CUGIR: „Revista in viteză", spectacol prezentat de Tea­
de părinţi pe clase, iar în ca­ tribui la dezvoltarea inteligen­ dul de înfăptuire a unor pro­ trul de stal din Piteşti.
drul unei plenare cu toţi pă­ ţei. puneri. Astfel, în mai multe de protecţie şi alte aspecte spe­ VULCAN: „Ce mi-a povestit pădurea", piesă pentru copii
rinţii viitorilor absolvenţi, I „Sistemul nervos*4 diferente la muzică. Muzica circumscripţii s-a ridicat pro-, cifice activităţii de la distile­ prezentată de Teatrul de păpuşi din Sibiu.
s-au discutat măsurile comune • -------------------------- clasică accelerează creşterea Structura unuia din blema câ din cauza şubrezeniei ria de gudroane. Pentru ca a- POIANA-JINA: „Concert de muzică populară" susţinut
pentru buna pregătire a elevi­ \ al plantelor ■plantelor, jazul le frînzeazâ de orchestra „Cindrelul" a Filarmonicii de stat din Sibiu.
lor pentru bacalaureat. dezvoltarea.
In mobilizarea elevilor la o­ ■ In prezent. Gorciakov stu­ acizii nucleici
rele de consultaţii, ca şi în de­ MOSCOVA. — Fâcînd ex­ diază problema folosirii meca­ MOSCOVA. — La Institutul Ecou la
terminarea unei atitudini juste B perienţe cu o serie de plante nismului reacţiilor de răspuns
faţă de studiu şi pregătire, am ■ alese la întâmplare — fasole, pentru dirijarea creşterii plan­ de biologie moleculară al A­
primit sprijin din partea orga­ hrişcă, mazăre, tânărul cerce­ telor. cademiei de Ştiinţe a U.R.S.S. DEVA: Fantoma din Morisville (cinematograful „Patria");
nizaţiei U.T.C. Sâptămînal. co­ I tător Vitali Gorcialcov din a fost descifrată structura u­ Steaua fără nume (.Arta"); SIMERIA: Vremea zăpezilor:
mitetul U.T.C., împreună cu di- » Moscova a ajuns la concluzia nuia dîn acizii nucleici care o scrisoare deschisă HUNEDOARA: Arci oameni minunaţi în maşinile lor zbu­
riginţîi, analizează progresul câ plantele sînt înzestrate cu O experienţă în ultima vreme reţinea aten­ rătoare („Siderurgîsiul"); In genunchi mă întorc la tine
realizat cu elevii ultimelor cla­ I un fel de sistem nervos. El a ţia specialiştilor. („Constructorul"); In Nord spre Alaska („Flacăra"); TE-
se în însuşirea materiei, curen­ • constatat că plantele reacţio- senzaţională Structura acizilor, rolul lor Scrisoarea despre care vă Mano Don şi Nicolae Gas- LiUC: Băieţii de la tonomat; PETROŞANI: Sanjuro („Re­
te şi din alţi ani. Birourile de nează la excitaţii de tempera­ în organism constituie unul vorbim a apărut In coloane­ lone ne scriu despre inlilniri- publica"); Moiulo cane seriile I şi II („7 Noiembrie"); LU-
an discută operativ notele sla­ I tură şi chimice. Viteza acestei din firele cuj ajutorul cărora le ziarului nostru cu o lună le sătenilor din Tămăşasa şi PENt: Dacii („Cultural"); LONEA: IanoşiU seriile l “ şi H
be, cazurile de slăbire a ritmu­ • reacţii este mult mai mare # LONDRA — Trei biologi cercetătorii speră să găsească In urmă; atunci cind, la sale, Geoagiu cu tovarăşii Lia Lu- („7 Noiembrie"); Fantomele sc grăbesc („Minerul"); VUL­
lui de pregătire, de folosire ne- decît la unele animale ca mo­ bVitanici. Zamenhof, Mosley şi ■ a /ost sărbătoarea cârtii. Era pea. Maria Dlaconu, Ion V. CAN: Albă ca zăpada şi cci 7 saltimbanci: CRIVIDIA: în­
econoinîcoasă a timpului desti­ Iluscă, broasca. Schuller, au făcut recent o ex­ soluţia unei probleme de cea adresată lui badea Vasile ai. rodea şi Ion Popa Stânilcşti văţătorul din Vigevano: UR1CANI: Cei 7 magnifici; BARBA-
mai mare importanţă — esen­
nat muncii. • In urma experienţelor efec- perienţă senzaţională despre prin el expeditorul dădea din Orăştie, impreund cu care TENl: Fiii „Marii Ursoaice": ORĂŞTIE; Triumful lui Robin
— Practica — este de părere tuate, Gorciakov a constatat care se vorbeşte foarle mult ţa vieţii. Descifrarea acizilor staturi tuturor locuitorilor din au drscutat despre cele mai llood („Patria"): Dulcea pasăre a (încreţii („Flacăra"); CU­
prof. Romulus Ncagu, directo­ I că la plante există o analogie în lumea ştiinţifică. Ei au in­ nucleici este comparată, une­ aşezările rurale ale regiunii îndrăgite cârti, iar, vhi înche­ GIR; Trei paşi pc pâmînt („7 Noiembrie"); ALBA IULIA:
rul Liceului „Avram Iancu" • a organelor de simţ. Râdâci- jectat extrase de glande hipo­ ori, prin importanta pe care îndemnul „Povesteşte şi veci­ iere, oas/x>/ii au recitat din Fantoma*. („23 August"); Falstaff („Victoria"); ZLATNA:
din Brad — ne-a demonstrat că na reacţionează cel mai bine fizare bovine unor1 femele de o prezintă, cu descifrarea nilor dumilale, sătenilor, des­ propriile lor creaţii literare. Clinele din Baskervillc; TEIUŞ: Nolre Dame de Paris:
succesul la examene este con­ I la excitanţii chimici, tulpina animale de laborator, cind a­ structurii atomului care, după pre fiecare carte ce o citeşii. Cind e vorbă despre o car­ SEBEŞ: Zorba grecul („Progresul"); Angelica, „marchiza în­
diţionat. în primul rînd, de te­ — Ia cei mecanici, iar frunza cestea erau pe punctul de a cum se ştie. a constituit unul Slătuleşte-i să meargă la bi­ te sau alta. la Jieţ şl Cimpa gerilor" („Sebeşul"); APOLDlfL DE SUS: Coplan îşi asumă
meinicia cu care profesorii or­ I — la schimbările de tempera- naşte. Acestui complex hor­ din cele mai revoluţionare e- bliotecă, sâ participe la ac- se organizează adevărate şe­ riscul; BRAD; Tunelul; HAŢEG: Parcarea interzisă; 1LIA:
ganizează şi îşi predau lecţiile, tură. Gorciakov nu afirmă că monal ei i-au adăugat deci venimenle din istoria fizicii. tiunt, să împrumute cărţi sau zători — ne scrie R. Bâlşan. Omicron
de seriozitatea cu care elevii se I plantele ar fi înzestrate chiar hormoni de creştere. In ultimii doi ani, oamenii sâ le cumpere de la coopera­ Sălcnii îşi au poeţii, scriitorii
preferaţi şi cer sâ U se vor­
pregătesc prin studiu Indivi­ ■ cu simţuri, dar consideră că Hormonii respectivi au ac­ de ştiinţă din S.U.A. şi R F C. tivă. Că vezi, bade Vasile, bească mai amănunţii despre
cârfile ne luminează mintea
dual şi, in al doilea rînd, de nu este întîmplâtor faptul că ţionat asupra fetusului : din au reuşit sâ descifreze struc­ şl inima şi ne sini de mare ei. La Jieţt o seară a losl de­
I ele nu sînt cîtuşî de puţin in- punct de vedere statistic, noii turile a trei acizi, aşa-numiţii ajutor.." a avut un profund dicată poetului Nicolae Labiş,
născuţi au cîntărit cu puţin Arn de transport. Prof. Al. ecou In rîndul cililorilor de la Cimpa, sătenii au aliat PROGRAMUL I: 5.0G Program muzical de dimineaţă; 6.15
peste 2 Ia sută mai mult de- Baev şi colaboratorii săi au Actualitatea agrară: Maşinile agricole şi tractoarele în per­
\ ' //.V. descifrat structura celui de-al la sate. Pe adresa redacţiei despre viaţa satelor româneşti
cît subiectele normale la naş­ am primii numeroase scrisori oglindite In operele scriitori­ manentă stare de funcţionare. Veşti din unităţile cultiva­
tere, rezultat, de altfel, pre­ patrulea Arn valinic de trans­ care atestă de cită preţuire lor noştri contemporani şi toare de cartofi Din experienţa crescătorilor de păsări; 6.43
vizibil. port. se bucură cartea in rîndul astfel au Zăcut cunoştinţă cu Emisiune pentru pionieri; 7.30 „Către tine aleargă dorul
J. Peîve, secretar ştiinţific
Greutatea creierului a cres­ principal al Academiei de sătenilor. ^ personajp din „Setea", „Mo- meu" — muzică uşoară; 8,25 Moment poetic — interpretat
cut însă cu 17 la sulă. Mai Ştiinţe a U R S.S., consideră câ la noi, in Orăş/ioara de romeţii'V „Desculţ", „Cordo- de Ioana Citta Bariu; 9,30 Sfaful medicului: Bolile de stomac
mult încă, numărul neuronilor, această descoperire constituie Sus, —■ ne scrie un grup de vanji", „Bărăgan14... şî cauzele lor; 9,35 „Cinlâ cobza cea bâlrînâ" — melodii
în raport cu unitatea de su­ unul din cele mai însemnate tineri — cartea ne este un to­ Din satul Unirea, demult a populare; 10.03 Coruri bărbăteşti: 10,30 Vreau sâ ştiu; 12,10
prafaţă a cortexului, a fQst evenimente din acest an deşi, varăş apropiat. Pe marginea pornit vestea câ nu-i localnic Concert de estradă; 12,45 „Cred în fericîrea noastră" — mu­
superior cu peste 60 la sută deocamdată, nu are decît o im­ el tăcem adevărate dezbateri. care să nu-şi aibă numele zică uşoară; 13,30 Intîlnîre cu melodia populară şi interpre­
tul preferai; 14 08 Din melodiile lui Johann Slrauss; 16,30
faţă de normal. portanţă teoretică. Aşa a fost. de cu tind, cind trecut in Uşa de cililor o bi­ Emisiune muzicală de la Moscova: 17,10 Oameni de seamă:
Hormonii de creştere acţio­ Ca materie primă s-a folo­ am participai la procesul li­ bliotecii, dar parcă, ca in a ­ Franz Liszt; 18.03 In jurul globului; 18,40 Ştiinţă, tehnică,
nează deci în mod cu totul terar „E vinovat Ion?", orga­ ceastă iarnă, n-a lost nici-
mu sit drojdie de panificaţie. Din- nizat pe marginea romanului cind. „Noutăţile literare n-ou fantezie: 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră; 21,05
* ■ deosebit asupra celulelor cere­ tr-un kilogram s-a reuşit sâ se mai stal nici măcar o zi in Concurs cu public. Lirică feminină românească. Concurs
M M M jfi brale. Acest lucru nu s-a pu­ ' obţină pînă la 50 mg Arn lui Liviu Rebreanu „Ion". Ta­ rafturile bibliotecii. Căci oa ­ de recunoaşteri; 21,35 La balul de sîmbâtă seara.
..proce­
re interesant a losl
tut însă cunoaşte pînâ în pre­ valinic. sul", El a losl prezentat si io menii de aici au găsit in li- PROGRAMUL II: 7,00 „Banalule, mindiâ floare" — emi­
FRAiNŢA. — Macheta primului submarin atomic fran­ zent, deoarece celulele respec­ Prof. Baev şi colaboratorii satele Foit şi Geoagiu-Băi şi, lele cărţilor hrana spirituală, siune de folclor muzical; 7,45 Selecţiuni dîn opereta „Joc
cez „La Redoulable", care va fi lansat la Cherbomg la 29 tive nu se mai înmulţesc după săi şi-au început cercetările la tel ca la noi. s-a bucurai prietenul căruia îi ccr lot moi de artificii" de Paul Burkhard; 8,30 Viers, nai şi strune; 10,05
martie a.o. naştere. încă în 1962. de o largă apreciere. mult sprijinul şi povaţa Biblioteca de literatură română. Garabct Ibrăilcanu: „A ­
dela"; 11,07 Album sonor cu dedicaţie; 12,10 Revista revis­
telor economice; 13,08 Din melodiile micului ecran; 13,15
„De prin sate adunate" — emisiune de folclor; 14,00 Con­
Pentru masa cumpărători­ ciale, comitetele sindicalelor cert de prînz; 16,15 Varietăţi folclorice; 16,30 Solişti de mu­
lor, confecţiile bărbăteşti, de din comerţ pe educarea şi zică uşoară: Margareta Pîslaru şi Paul Anka; 17,10 Lucrări
femei şî copii sint articole CUM SE V 5KD calificarea lucrătorilor in ge­ pentru pian de Geoige Enescu, interpretate de compozitor;
17,40 Recital dc poezie românească. Aspecte dc la un recitai
foarte căutate, prin faptul neral, .iar a celor de la con­ cu public, organizat dc Radiodifuziune în localitatea Vălcnîi-
că pot fi întrebuinţate ime­ fecţii in special. Costumul de dc-iMunte; 19,05 Simfoniella de Ion Dumîtrescu. Interpre­
diat. Confecţiile scutesc pe haine, pantalonul, pardesiul, tează orchestra simfonică a Radioleleviziunîi. D irijor,' Iosif
cetăţeni de a mai pierde tim ­ rochia gata confecţionate sînt Conta; 19,30 Colegi de liceu; 20,30 Călătorie în istoria civi­
pul umblînd pe la croitori,, cumpărate pentru o perioa­ lizaţiei: „Ştiinţe noi"; 21,05 Selecţiuni de opereta „Contele
sînt mai ieftine şi de multe dă mai marc de timp. C u m ­ de Luxemburg" de Lehar; 21.35 Scriitori la microfon. Victor
ori mai frumoase şi in pas C O N F E C Ţ I I L E ? părătorul căruia şi peste ci- Tulbure: Dialog despre literatura pentru copii. Dragoş Vi-
cu moda. teva luni ii va place confec­ col: Relaţia între poezie, proză, reportaj; 21,55 „Pentru ochii
Ne-am propus să vedem ţia luată la sugestia şi cu re­ tăi cei dulci" — romanţe îndrăgite de ascultători; 22,30 Mo­
cum se face deservirea in comandarea lucrătorului din ment poetic. Traduceri din poezia universală de AI. Philip-
unităţile comerciale din re­ cerinţe se concretizează in­ aceeaşi cu loare: ori gri, ori — Da, ni s-a răspuns, cu re şi prezentare, un rol im­ comerţ, îşi va aduce cu re­ piele. 23.56 Muzică dc dans.
giunea noastră care desfac tr-o bună $i permanentă a- maro, ori bleumarin. Aceas­ multă seninătate. portant in unităţile de des­ cunoştinţă aminte de cel ce
confecţii, cum sînt prezenta­ provizionare, în priceperea de tă situaţie am intilnit-o la Explicaţii mai ample am facere a îmbrăcămintei gata l-a îndrumat s-o cumpere.
te acestea cumpărătorilor, Lucrătorul din comerţul cu
a alege din depozite confec­ magazinele de confecţii „ Ele­ căpătat de la tovarăşa Gref confecţionate îl au vinzători!. I
care este gradul de calificare ţii de măsuri şi culori ‘dife­ gant" şi din O.M. Hunedoara, Hermina, gestionara uni­ De priceperea şi calificarea confecţii, ca de altfel toţi
al vînzătorilor. rite, la preţuri accesibile, de acestora depinde in bună •cei in sarcina cărora cade 18.00 Penlru cei mici: Ecranul cu păpuşi; „Sarca-n bucate"
Numeroşi cetăţeni, cărora din Sebeş şi Orăştie. Desi­ tăţii : deservirea comercială a ce­
a le prezenta atrăgător în vi­ măsură satisfacerea cerinţe­ de Alecu Popovicî şi Vinieiu Gafiţa după basmul lui Pelre
le-am cerut părerea, îşi ex­ trine şi in magazine, de n gur, gusturile cumpărătorilor — Le aşezăm in rafturi, lor cumpărătorilor. Dacă la tăţenilor, încearcă o marc sa­ Ispirescu. Prezintă Teatrul de păpuşi din Oradea; 18,35 Pen­
primau In felul următor ce­ sint foarte diferite şi e greu tisfacţie atunci cind cu m pă­
avea vinzători care să ştie să dar apoi le luăm pe rind şi magazinul de confecţii din tru tineretul şcolar „Nota zece la... coregrafie"; 18,50 Pu­
rinţele lor : ofere fiecăruia ceea ce „ii să le satisfaci pe toate Dar le călcăm. N-avem altă posi- O.M. Hunedoara, vlnzătoarea rătorul este mulţumit, datori­ blici tale Ml 9.00 Telejurnalul de seară, 19,20 Bulelinuf meteo­
— Dorim să găsim in m a ­ vine" mai bine, cu multă so­ Tudor Maria oferă cu multă tă priceperii, politeţii şi reco­ rologic; 19.23 Panoramic; 19,40 Felicitări muzicale* 20 00
gazinele de confecţii tot ceea licitudine. amabilitate cumpărătorilor mandărilor lui. t’ele-enciclopedia; 21,00 Film serial: Baronul. 21,50 „Iubirea
ce trebuie pentru a ne îm ­ costumele, face recomandări Revenind la ceea ce spu­ - un lucru foarte mare" de Ion Băicşu, cu Coca Androncscu
AVînd in atenţie aceste ce­
brăca din cap şi piuă în pi­ rinţe legitime ale cumpără­ asupra mărimilor şi culori­ nea la început tov. Marcel i Oclavian Cottcscu; 22,30 Cîntâ pentru dumneavoastră:
cioare. Apoi, aceste haine să O P I N I I lor, ii ajută să-şi aleagă îm­ Agrigoroaie sintem de păre­ )anioIle Darricux, Remonal, Annic Conly, Tino Rossi. Chm-
torilor de confecţii, am vi­
fie din stofe de calitate, să zitat unele magazine specia­ brăcămintea cea mai potri­ re că organizaţiile comercia­ es Aznavour şi alţii; 22,55 Telesport; 23,05 Telejurnalul tir
se potrivească la mărimea vită, in alte magazine ca la le trebuie să acorde o aten­ inapte: 23,15 închiderea emisiunii.
lizate din diferite oraşe ale
şi talia noastră, să fie cusute regiunii. Trebuie să spunem „Elegant" din Deva, sau la ţie deosebită comerţului cu
după moda actuală, iar cu­ de la început că nu peste lot de aici şi piuă la uniformi­ bililate. Un singur om se o­ cel din Sebeş, preocuparea confecţii. Extinderea fonne-
lorile stofelor să varieze după cupă şi de retuşuri şi de căl­ lucrătorilor pentru mulţu­ lor noi de deservire (in ca­
aceste deziderate ale comer­ zarea lor prlntr-o aprovizio­
gustul fiecăruia. Mai dorim ţului cu confecţii se bucură nare făcută fără pricepere, e catul confecţiilor. Şi-apoi, mirea cetăţenilor este mai zul de faţă vi uzarea costume­
ca hainele pe care le cum ­ de ospitalitatea lucrătorilor cale lungă. vedeţi şi spaţiul. Cu totul mică. La Sebeş, pină să fim lor la ultima probă, plata di­ PENTRU 24 ORE
părăm „de-a gata" să fie bine din magazine. In mare, s-au O problemă ncrezolvată in insuficient pentru atelier şi remarcaţi de lucrătoarele rect la vinzător pentru arti­
călcate, să ne fie oferite de desprins cîteva probleme a­ mare m&sură este aceea n birou. magazinului, care stăteau de colele mai mici şi altele), Vreme rece cu cerul temporar noros. Izolat vor cădea
vinzători pricepuţi şi politi- supra cărora este necesar să prezentării confecţiilor. Dacă E intr-adevăr o problemă. vorbă, au trecut zece minu­ care se bucură de puţină tre­ verse de ploaie iar în munţi ninsoare Vint moderat din
coşi. Intraţi intr-un magazin insistăm. in vitrine ele mai arată cum Si nu numai la Orăştie. La te. Si aceasta în timp ce m a­ cere in rîndul conducerilor «oid şi nord-vest Temperatura staţionară. Ziua va fi cu-
de confecţii şi dacă se poate Mai inlîi, aprovizionarea arată, in magazine, majori­ Sebeş am intîlnit aceeaşi si­ gazinul nu era aglomerat. acestora, trebuie să capete o u i isâ între 7 şi 12 grade iar noaptea între —3 şi -hl grad
şi de galanterie, am vrea să cu articole gala confecţiona­ tatea costumelor bărbăteşti tuaţie, la Hunedoara la fel. Sigur, in aceste condiţii de largă răspindire. Imbinind
putem să ieşim îmbrăcaţi cu te este defectuoasă. Unii şefi şi chiar rochiile sînt necul­ Este necesară o atenţie mai deservire, cumpărătorului ii buna aprovizionare cu o pre­ PENTRU URMĂTOARELE 2 ZILE
zentare ireproşabilă, o deser­
haine noi, iar în pachet să de unităţi primesc in maga­ cate. La magazinul de con­ mare din partea conducerilor cam piere pofta, tar dacă
Vremea se menţine răcoroasă în special noaptea. Cerul va
luăm pe cele vechi. zine tot cc li se trimite, fără fecţii din Orăştie, de pildă, U.R.C.C. şi O.C.L. pentru în­ mai intîlncşti şi vinzători ca- vire calificată, pricepută şi fi noros ziua.
făcută cu pasiune, comerţul
Văzute prin prisma unui discernăminl. Din acest m o­ in ziua vizitei, se aranjau cadrarea atelierelor de re­ pricioşi, care se supără că li cu confecţii va putea satisfa­
specialist — in cazul de faţă tiv, fie că mărimile si taliile in rafturi pardesie de femei. tuş şi călcat cu personalul s-au cerut spre consultare ce intr-o măsură mai mare
ne-am adresat tov. Marcel diferă foarle puţin (deci un Nici unul nu era călcat. Am necesar executării acestor lu­ două-trei costume, atunci se cerinţele exigente ale cum pă­
Agrigoroaie, şeful magazinu­ număr rcslrins de cumpără­ întrebat : crări, absolut indispensabile lasă păgubaş. rătorilor. L O T O
lui „ Prichindelul" din Hune­ tori pot să fie serviţi), fie că — Aceste pardesie le pu­ în comerţul cu confecţii. Un accent deosebii trebuie
doara — satisfacerea acestor rafturi întregi cu costume au neţi in vinzare ? Dar pe lingă aproviziona­ să pună organizaţiile comer­ PAUL BlRLÂDEANU La tragerea Loto din 17 mar­ 66, 63, 43, 41, 69, 77, 37, 6, 83
tie 1967 au fost extrase urmă­ 22, 60. 50
toarele numere : Fond de premii 1.266.749 lei,