Page 63 - Drumul_socialismului_1967_03

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3798

Cooperativele agricole d« CUNOSCIND CAUZELE

NEAJUNSURILOR, VOM

producţie slab dezvoltate ACŢIONA CU

PROMPTITUDINE PENTRU

A W
ÎNLĂTURAREA LOR

Principalul rol al uniuni­ La Presaca se impune sâ
lor cooperatiste este de a existe un interes mai mare
sprijini unităţile in organiza­ pentru consolidarea fermei
rea muncii şi valorificarea de porcine. Aici se pot ingrâ-
producţiei, de a le aprovi­ şa un număr însemnat de
ziona cu materii, materiale porci care vor permite rea­
şi utilaje necesare care să lizarea unor venituri aprecia­
permită continua dezvoltare bile. Ar fi utilizate apoi în
a bazei tehnieo-mnteriaie şi mod superior şi cerealele al
respectiv lărgirea procesului căror transport la bazele de
de producţie. Spre rezolva­ recepţie este destul de ane­
Dezvoltarea şi consolidarea totdeauna asigurarea maşini­ Ciugud au obţinui, pe lingă rea acestor cerinţe, Uniunea voios. Analizînd felul cum
s-au ocupat adunările gene­
raională a cooperativelor a­
NU E SUFICIENT SA SE economică a cooperativelor a­ lor agricole se face cu înlîr- kg dovleci furajeri la hectar, gricole din Sebeş şi-a con­ rale ale cooperativelor de re­
producţia de porumb, cîtc 1000
ziere. Spre exemplu, în toam­
gricole depinde în mare mă­
probleme,
zolvarea acestor
centrat întreaga
activitate.
la Căpud neacord(ndu-se aten­
sură de promovarea metodelor
a fost adusă după ce porum­
agrozootehnice înaintate, de na trecută combina de siloz ţie acestei culturi intercalate, Ca dovadă, majoritatea coo­ se constată că nu li s-a a­
cordat atenţia cuvenită. Ni­
folosirea pe scară largă a ce­ bul a intrat în faza de coace­ s-au pierdut 310 tone dovleci, perativelor agricole au rea? mic de zis, în numeroase a-
ÎNTOCMEASCĂ PLANURI lor mai bune soiuri şi hibrizi re deplină şi numai după nu­ ceea ce înseamnă aproximativ bune. iar retribuţia coopera­ dunârl generale s-a discutat
venituri
lizat producţii şi
39 000 unităţi nutritive sau 390
meroase intervenţii.
de plante, a raselor de ani­
problema efectivelor de ani­
male cu productivitate ridica­ La Stremţ s-a intilnit ţin alt hl lapte. Dacă pe suprafaţa torilor a fost superioară ani­ male la care trebuie sâ se
lor anteriori. In raionul nos­
tă. Datorită respectării acestor aspect. Deşi brigada fitosani- ocupată cu porumb pentru tru mai există insă şi uni­ ajungă, a producţiei şi pro­
WILHELM NEAGU cerinţe, o bună parte a coope­ tarâ a pus la dispoziţia coo­ boabe se cultiva fasole inter­ tăţi unde activitatea de pro­ ductivităţii animalelor, dar
prim-secretar al Comitetului rativelor agricole din raionul perativei utilajele pentru stro­ calată, numai la o producţie ducţie nu se ridică la nive­ profilarea producţiei pc cele
raional llia al P.C.R. Alba şi-au organizat procesul pitul pomilor, nu au fost luate de 50 kg Ia hectar se realizau lul cerinţelor. Aşa stau lu­ mai rentabile ramuri nu s-a
de producţie în mod cores­ măsuri de către consiliul de in total 15,5 tone. Calcule ase­ crurile la cooperativele agri­ pus in dezbatere cu destulă
Viaţa a demonstrat că în cooperativele a- una din analizele făcute s-a ajuns la conclu­ punzător, iar rezultatele înre­ conducere al cooperativei de mănătoare sc pot face şi pen­ cole din Presaca, Săsciori şi insistenţă.
grieole unde există organizaţii de partid pu­ zia că nici un sfert din cadrele ce lucrează în gistrate în anul trecut s-au a organiza la timp combaterea tru cooperativa agricolă din Sebeşel Aici nivelul recol­ In lipsurile amintite S£ o­
ternice, care-şi exercită cu competenţă rolul permanenţa consiliului agricol raional nu des­ concretizat în nivelul ridicat bolilor şi a dăunătorilor. De Stremţ. telor şi al producţiei anima­ glindeşte şi o parte din acti­
de conducător al activităţii economice, se ob­ făşoară activitate de sprijin şi îndrumare prac­ al producţiei agricole. Nu ace­ aceea, o parte din livezile ti­ Exemplele citate dovedeso liere este mic, iar veniturile vitatea uniunii raionale a
ţin succese tot mai de seamă pe linia înfăp­ tică a unităţilor, activitatea lor limitîndu-se laşi lucru se poate spune des­ nere au fost distruse. Iată de că pentru îmbunătăţirea acti­ sînt reduse. Ţinînd seama de cooperativelor agricole. Iată
tuirii sarcinilor puse de partid in faţa secto­ doar la simple vizite pe teren. In stilul de pre cooperativele agricole din ce din pomicultură, care este vităţii economice a celor două această situaţie, s-a făcut o de ce considerăm că nu este
rului cooperatist al agriculturii. Folosind cu muncă al uniunii raionale a cooperativelor a­ Căpud şl Stremţ. De fapt şi o ramură de bază in cadrul unităţi există suficiente rezer­ analiză amănunţită a activi­ suficient sâ organizăm doar
pricepere sprijinul material, tehnic şi ştiinţi­ gricole există o mare doză de birocraţie, fapt aceste unităţi dispun de mul­ cooperativei agricole din ve. De valorificarea lor tre­ tăţii economico-financiare a munca, să spunem că lucră­
fic. numeroase cooperative agricole din raio­ ce o împiedică să desfăşoare o muncă de per­ tiple posibilităţi de a ridica Slremţ. in anul trecut s-au ob­ buie să se ocupe cu mai multă rile merg bine, fără a asi­
nul llia au devenit unităţi cu o putere eco­ spectivă, să acorde o îndrumare eficientă fie­ acestor unităţi. In urma dez­
nomică ridicată, în care averea obştească şi cărei cooperative agricole în parte. Lucrurile baterilor au reieşit lucruri gura un randament cores­
valoarea zilei-muncă cresc an de an. Printre nu pot continua astfel. Comitetul raional de deosebit de importante. Bu­ punzător ramurilor care în-
acestea se numără unităţile cooperatiste din partid va lua măsuri pentru ca organele agri­ năoară, la cooperativa agri­ tîlneso cele mai bune condi­
Lâpuşnie, Boz. Dobra şi altele. cole raionale să se ocupe in mod mai concret Sprijinul tehnic se apreciază colă din Presaca, structura ţii. De aceea. în viitor ne vom
de problemele producţiei din cooperativele a­ culturilor nu a fost cea mai orienta sâ imprimăm adună­
A -em insă şi cooperative agricole unde re-
zu* ''Mele obţinute nu sini pe măsura posibi­ gricole. potrivită. Spunem aceasta rilor generale un caracter de
lucru, de analiză profundă a
pentru că nu au fost intro­
lităţilor şi a cerinţelor. Astfel de exemple ne Organizaţiile de partid din cooperativele slab
oferă unităţile din Răduleşli, Zam. Bejan şi dezvoltate nu au pus in centrul activităţii lor duse pe suprafeţe mai mari, situaţiei economice a coope­
Holdea. In aceste cooperative nivelul produc- problema consolidării din punct de vedere după rezultate, nu după simpla culturi care să asigure coo­ rativelor agricole mai puţin
'o r realizate din sectorul vegetal şi zooleh- economic şi organizatoric a unităţilor respec­ perativei venituri sporite. Era dezvoltate. O mare parte din
se situează sub media raionului, de.şî con­ tive. Comitetele de partid din cadrul coopera­ bine dacă suprafaţa destina­ neajunsuri puteau fi înlătu­
diţiile lor naturale şi economice permit dez­ tivelor agricole din Bejan şi Zam. de pildă, au tă tutunului ar fi fost mai rate dacă exista o mai bună
voltarea unor ramuri de producţie cu un grad discutat în repetate rînduri situaţia sectorului mare, veniturile obţinute de cointeresare a cooperatorilor.
ridicat de rentabilitate, cum ar fi creşterea zootehnic, dar nu au luat măsuri concrete pen­ prezenţă în cooperativă la cultura respectivă fiind de Dar, la Presaca retribuţia
animalelor şi pomicultura. Problema consoli­ tru dezvoltarea Iul. 12.000 lei la hectar. Deoare­ suplimentară nu s-a aplicat
dării economico-organizatorice a cooperative­ In măre parte acest lucru se datoreşte insu­ ce la Presaca nu se pune pro­ in toate sectoarele de acti­
lor agricole slab dezvoltate a stat permanent ficientei preocupări manifestată de organiza­ blema foiţei de muncă, ar fi vitate. Bunăoară, la fermele
în atenţia comitetului raional de partid, ea ţiile de partid pentru îndrumarea şi sprijini­ fost bine ca in loo de 5 hec­ de animale ea a figurat doar
fiind pe larg dezbătută cu ocazia conferinţe­ rea consiliilor de conducere în vederea înfăp­ nivelul producţiei, numai că ţinut doar 41.705 lei. Calculele hotârîre şi inginerii agronomi tare, cît s-a prevăzut în a­ scriptic. Tn realitate îngriji­
lor organizaţiei raionale de partid, în şedinţe tuirii hotăririlor adoptate de adunările ge­ ele nu au fost folosite pînâ a­ făcute pot demonstra coope­ Nicolae Cuculescu şi Petru cest an. sâ se fi cultivat cel torii nu au fost îndeajuns
de birou şi plenare ale comitetului. In anul nerale ale cooperatorilor. Un exemplu este edi­ cum in mod judicios. ratorilor de aici că prin neexe- Bobeş. Se constată însă că ei puţin 15—20 hectare. Aceas­ cointeresaţi sâ realizeze pro­
trecut, de pildă, situaţia unităţilor respective ficator. Deşi s-a stabilit ca în toate sectoarele Orientarea noastră a fost în cutarea Ia timp a lucrărilor de stau mai puţin în unităţi şi ta ai permite realizarea unui ducţii superioare. In zooteh­
a fost analizată in cadrul a două şedinţe ale de activitate ale cooperativelor să se aplice primul rînd de a crea o sudu­ îngrijire a pomilor s-au pier­ nu răspund întotdeauna pre­ venit de cîleva sute de mii nie, au rămas deci proble­
biroului comitetului raional de partid şi a principiul cointeresării materiale, în zootehnie ră între brigăzile de cîmp din dut pe cele 37 hectare ocupate zent la acţiunile înscrise la or­ de lei Pe de altă parte, este me ce trebuie rezolvate în
unei plenare In urma dezbaterilor care au a­ retribuţia îngrijitorilor se face şi acum cu cooperative şi brigăzile de cu livezi pe rod fructe în va­ dinea zilei. Sprijinul tehnic a­ inexplicabil de ce an de an acest an cît mai grabnic. A
vut loo s-au stabilit planuri de măsuri menite ’ plată fixă. Nesatisfâcător este şi modul cum tractoare de la S.M.T. In acest loare de peste 66.000 Iei. cooperatorii de aici nu reţin spune că nu s-a acordat re­
să ducă la valorificarea mai deplină a. rezer­ s-au pregătit şi desfăşurat adunările generale. cordat unităţilor respeclive se
velor existente pentru creşterea producţiei a- O analiză profundă asupra activităţii coope­ scop, am urmărit să perma­ Privind aspectul introduce­ impune să fie materializat în cele 40 de hectare de trifoi tribuţia suplimentară pentru
gricoîe şi a veniturilor. A lăsat însă de dorit rativelor agricole mai puţin dezvoltate ne con­ nentizăm brigăzile de mecani­ rii unor soiuri şi hibrizi va­ producţii şî respectiv în veni­ pentru sămînţă, cu toate că că nu a fost realizată pro­
modul cum s-a urmărit traducerea în viaţă duce la concluzia că în aceste unităţi creşterea zatori. loroşi in cadrul celor două u- turi sporite, care să determine în plan le prevăd, şi de unde ducţia, este un fel de a scă­
a prevederilor planurilor adoptate. Ca dovadă, numerică şi calitativă a rîndurilor organizaţii­ Dacă Ia Stremţ, intr-o oare­ rilă ţi se poate afirma că atît ridicarea acestor cooperative ar putea realiza aproape pa de o răspundere. Aici va
de fiecare dată s-a constatat că aceleaşi uni­ lor de partid nu a fost privită cu toată răs­ care măsură treburile s-au pus la Căpud, cit şi la Stremţ, au Ia un nivel corespunzător con­ 100.000 lei. Precizăm apoi că trebui sâ intervenim şi să
tăţi desfăşoară o activitate nesalisfăeătoare. punderea. La cooperativa agricolă din Bejan. la punct în sensul că brigada fost luaţi în cultură hibrizii diţiilor de care dispun. Fiind deşi unitatea deţine 30 de spnjinim mal amănunţit con­
Căror cauze se datoreşle această stare de lu­ în sectorul zootehnic există doar trei membri de tractoare colaborează mai dubli de porumb 101, 103 şi vorba despre asigurarea asis­ hectare teren cu aciditate ri­ siliul de conducere al coope­
cruri şi ce trebuie făcut în vederea înlăturării de partid, iar la brigada a doua de cîmp a bine cu brigăzile de cîmp, Ia 108, care au perioada de vege­ tenţei tehnice trebuie să ară­ dicată, nu au fost folosite a­ rativei pentru a perfecţiona
neajunsurilor? cooperativei agricole din Zam, în care lucrea­ Căpud sînt semnalate deseori taţie scurtă şi asigură produc­ tăm că nu sîntem mulţumiţi mendamente decît pe o su­ sistemul retribuţiei suplimen­
In primul rînd trebuie arătat că s-a scăpat ză 180 de cooperatori, nu sînt decît 17 membri cazuri de indisciplină. Unii ţii bune. Ţinem să precizăm nici dc activitatea pe care o prafaţă mică. tare.
de partid. Problema întăririi organizaţiilor de
din vedere exercitarea unui control sistematic partid din cooperativele mai slab dezvoltate mecanizatori de aici lipsesc însă că în timp ce la Căpud, desfăşoară medicul veterinar In prea mică măsură s-a Faţă de situaţia existentă,
asupra îndeplinirii întocmai a hotăririlor a­ va trebui să stea mai mult in atenţia noastră. zile in şir in mod nejustificat unitate cu condiţii mai slabe, Ion Pleşa. Sectoarele zooteh­ preocupat consiliul de con­ apreciem că la Presaca prin
doptate de comitetul raional de partid cu In acelaşi timp ne vom strădui să ridicăm ro­ tocmai în toiul muncilor agri­ s-au realizat 2.275 kg porumb nice ale cooperativelor din Că­ ducere de folosirea superioa­ tr-un sprijin mai substanţial,
privire la consolidarea unităţilor cooperatiste lul organizaţiilor de partid în conducerea acti­ cole. boabe la hectar, la Stremţ pro­ pud şi Slremţ sînt mai rar vi­ ră a terenurilor în pantă su­ activitatea poate fi îmbună­
slab dezvoltate. De asemenea, nu s-a urmărit vităţii economice a unităţilor, urmărind ca Analizînd situaţia la nivel ducţia medie a ajuns numai zitate decît fermele dc animale puse procesului de eroziune. tăţită. De aceea, vom acorda
cu insistenţă felul în care organele agricole acestea să dezbată cele mai importante pro­ de raion, consemnăm faptul că la 1.778 kg. de la Teiuş şi este asigurată Au fost plantate doar 11 hec­ o mai mare atenţie decît pînă
r^onale îşi exercită sarcina de îndi'umător şi bleme pe care le ridică viaţa cooperativelor. în cele două unităţi, campanie La Căpud s-au realizat însă doar asistenţa veterinară, iar tare cu sparcelă. Este un în­ acum orientării producţiei
c >nizalor al producţiei. de campanie, lucrările agrico­ producţii mici de cartofi pe cea zootehnică se Iasă pe sea­ ceput bun, dar el nu arată spre cele mai rentabile ra­
Experienţa de pină acum ne-a demonstrat că
Ca urmare a acestui lucru se constată o practica de a întocmi fel de fel de planuri şi le sînt râmase în urmă. A id motivul menţinerii în cultu­ ma brigadierilor. nici pe departe posibilităţile muri, organizării muncii, re­
slabă îndrumare tehnică acordată de specia­ studii nu valorează nimic dacă acestea nu se de fapt se oglindeşte insufi­ ră a soiului Giilbaba, care este Există posibilitatea ca la existente. tribuţiei de bază şi suplimen
liştii din unităţi şi a celor de la organele agri­ materializează. O asemenea soartă au avut şi cienta preocupare a cooperato­ degenerat. Cele 9.620 kg cartofi cooperativele agricole din Câ- Credem că o mare parte tare, astfel îneît unităţile maî
cole raionale. Inginerul Mihai Cazacincu, bu­ planurile de consolidare întocmite pentru co­ rilor şi mecanizatorilor de recoltate de pe fiecare hectar pud\$i Stremţ, printr-un spri­ din deficienţele amintite se puţin dezvoltate sâ se con­
năoară. însărcinat să se ocupe de îndrumarea operativele mal puţin dezvoltate din raionul a asigura o bază traini­ cultivat nu reflectă posibilită­ jin tehnic mai eficient, sâ se datoresc şi fluctuaţiei mari solideze din punct de vedere
activităţii cooperativei agricole din Bejan nu nostru. Iată de ce considerăm că este timpul că recoltelor. La aceasta ţile existente in cadrul, uni­ perfecţioneze activitatea de de cadre de specialitate. In­
a trecut cu sâpLămînile pe la această unitate, să trecem ou toată hotărirea la materializarea contribuie sprijinul slab acor­ tăţii. producţie şi prin aceasta sâ tr-o perioadă de 4 ani s-au economic şi organizatoric.
iar cînd a trecut nu a acordat un sprijin care şi finalizarea tuturor acţiunilor ce s-au pre­ dat de către staţiunea de ma­ La cele consemnate mai a- crească veniturile unităţilor şi schimbat 6 ingineri agronomi.
să se finalizeze prin rezultate concrete. La fel văzut. Numai în felul acesta vom reuşi ca în şini şl tractoare în unele pe­ dâugâm faptul că nivolul scă­ ale membrilor cooperatori Mai poate exista atunci răs­ Ing. EUGEN TODOR,
a procedat şi inginerul Ilie Stroe, căruia i s-a cel mai scurt timp să ridicăm pe o treaptă rioade, mai cu seamă la coo­ zut al veniturilor se datoreşte vicepreşedinte la Uniunea
încredinţat sarcina să sprijine cooperatorii din superioară nivelul activităţii economico-orga- perativa agricolă din Căpud, slabei preocupări pentru prac­ Ing. AUREL PETROVICI pundere pentru îmbunătăţi­ raională a cooperativelor
Holdea în rezolvarea problemelor ce au stat nizatorice a unităţilor cooperatiste slab dez­ unde utilajele sînt greu de ticarea culturilor intercalate. preşedintele Consiliului rea aclivilâţii unităţii? agricole din Sebeş
în faţa unităţii. De altfel, trebuie arătat că Ia voltate. transportat. Aici aproape in- In timp cc cooperatorii din agricol raional Alba
LIPSA SPIRITULUI GOSPODĂRESC peste 100 bovine, nu numai 16 aproape 100 tone nutreţuri, creşterea rentabilităţii secto­ lorificate în scopul creşterii
O altă cauză care împiedică
cîte au fost livrate în anul tre­
cantitatea respectivă a rămas
producţiei şi veniturilor, ră­
cut. Astfel, unitatea ar avea
posibilitatea ca din această înscrisă numai în plan, deoa­ rului zootehnio se referă la nim nefolosite. Desigur că vi­
lipsa de discernâmint dovedită
novaţii principali pentru exis­
sursă sâ obţină anual venituri rece în realitate nu s-a însi- la procurarea unor animale. tenţa unor astfel de deficien­
băneşti în vnloare de aproa­ lozat nimic. Ca exemplu negativ se poate ţe sint consiliile de conducere
FACE VIZIBILE AMPRENTELE RISIPEI pe 250.000 Iei. poate fi calificat şi faptul că da cooperativa agricolă din ale cooperativelor agricole,
Ga o lipsă de răspundere
Nici ferma de ovine n-a con­
tribuit în măsură corespunză­ la^ cooperativa agricolă din Orâştioara de Sus, unde s-au care nu urmăresc înfăptuirea
procurat oi reformate de la
in mod exemplar a prevederi­
toare Ia creşterea veniturilor Dineul Mare, unde condiţiile alte unităţi. Desigur că un a­ lor planurilor aprobate de a-
băneşti. Este suficient sâ amin­ naturale permit sâ se valorifi­ semenea procedeu nu este m e^ dunâriie generale ale coopera­
DE FONDURI MATERIALE SI BĂNEŞTI tim că peste 18.000 lei s-au ce anual \:antităţi însemnate nit să asigure consolidarea torilor. O mare răspundere re­
pierdut din cauza mortalitâţi-
turmei de bază.
de fin, din cauza deficienţe­
vine şi contabililor şefi, care
lor.
lor de ordin organizatoric, u-
Numeroase aspecte care o­
glindesc insuficienta preocupa­ nu analizează temeinic şi nu
informează periodic consiliile
O analiză succintă asupra cooperatiste mai puţin dezvol­ ţial ca maternităţi fiind trans­ rativele agricole mai puţin re a consiliilor de conducere de conducere şi adunările ge­
îndeplinirii în anul trecut a tate. De la bun început ţin sâ formate ulterior în grajduri. dezvoltate sâ constituie o sursă pentru realizarea veniturilor nerale asupra modului de rea­
prevederilor planurilor finan­ precizez că toate unităţile a­ Nu se putea oare ca dc Ia bun de venituri băneşti mari şi planificate şi utilizarea gospo­ lizare a cheltuielilor şi venilu-
ciare ale cooperativelor agri­ mintite mai sus ca exemple început să se prevadă că cele permanente. Din păcate, lucru­ dărească a fondurilor băneşti rilor planificate. Ar exista a­
cole din raionul Orâştîe ne negative nu au o situaţie eco- două unităţi nu au condiţii rile nu stau tocmai aşa. La coo­ se întilnesc şl în sectorul pro­ tunci posibilitatea ca deficien­
permite sâ tragem concluzia nomico-financiarâ corespunză­ pentru creşterea porcilor ? perativele agricole din Dîncul ducţiei vegetale. In această di­ ţele sâ poată fi cunoscute şi
că activitatea acestora nu s-a toare, ele avind datorii res­ Un alt aspect negativ în pri­ Mare şi Dîncul Mic, Sibişel, recţie sint edificatoare urmă­ înlăturate din timp. nu la sfîr-
situat la nivelul cerinţelor şi tante faţă de bancă. O parte vinţa investiţiilor destinate Orâştioara de Jos şi de Sus, toarele exemple : Cooperatorii şilul anului, cînd nu se mai
al posibilităţilor. Că aşa stau din acestea, în valoare de cî­ construcţiilor îl constituie fap­ în anul trecut producţia de din Sibişel n-au încasat nici poale face nimic în această
lucrurile, ne-o dovedeşte rea­ leva sute de mii de iei, au fost tul că în unele cooperative, cu lapte nu a depăşit 1.400 1 pe 10 la sută din veniturile pre­ privinţă.
lizarea in proporţie de 112 la reeşalonate pe mai mulţi ani. posibilităţi financiare reduse, cap de vacă furajată, din care văzute de la cultura plante­ Un sprijin mai eficient in
sută a cheltuielilor faţă de ve­ Se constată insă că nici în a­ s-au făcut adăposturi care în­ producţia marfă a fost mai lor de cîmp Calculele nc do­ consolidarea unităţilor mai pu­
nituri. Rezultatele ar fi fost semenea condiţii, rambursarea trec de peste două ori costul mică de 600 1. Rezultatele în­ vedesc că dacă încasările din ţin dezvoltate îl puteam acor­
cu mult mai bune dacă o serie datoriilor nu se face la ter­ lor normal. Un exemplu con­ registrate pe primele două luni pomicultură sc ridicau la ni­ da şi noi, organele bancare. O
de cooperative printre care a­ menele scadente, fapt pentru cret. In cooperativa agricolă ale anului curent sînt, de ase­ velul celor prevăzute (posibi­ parte din cheltuielile neecono-
mintim pe cele din Sibişel, care s-a amînat restituirea in din Sibişel, la construcţia u­ menea, nesatisfâcătoare. Coo­ lităţi au existat), valoarea zi­ micoase sau imobilizări de
Dîncul Mic, Dineul Mare, acest an a unor împrumuturi nui grajd pentru 100 capete peratorii din Orâştioara de lei-muncă putea creşte cu cel fonduri în obiective care nu
Orâştioara de Sus şi Orâştioa- ce trebuiau achitate în anul bovine, s-au cheltuit 240.000 Sus, de pildă, au obţinut nu­ puţin 4 lei. De asemenea, din au eficienţă imediată, puteau
ra de Jos, reuşeau sâ se înca­ trecut. lei. Este inexplicabilă o ase­ mai 156 litri lapte de fiecare cauza neaplicârii măsurilor a­ H prevenite dacă sprijinul şi
dreze în prevederile planuri­ Analizînd cauzele care au menea situaţie, deoarece in ca­ vacă, din care doar 48 repre­ grotehnice corespunzătoare, ta îndrumarea acordate erau maî
lor stabilite de adunările ge­ determinat o astfel de situa­ drul cooperativei se puteau a­ zintă producţia mai fă. In con­ cooperativa agricolă din Orăs- oportune şi concrete. Au fost
nerale. Mai concret se poate a­ ţie, se desprinde faptul că sigura pe plan local o serie dc trast cu această situaţie amin­ tioara de Su9 nu s-a realizaţ cazuri cînd, deşi s-au consta­
răta că unităţile amintite au sprijinul acordat de stat prin materiale ca: piatră, nisip, tesc că alte cooperative agri­ nici un venit de la cultura car­ tat unele neajunsuri de către
realizat abia 60—80 la sută fondurile băneşti puse la dis­ var, cărămidă şi lemne. In cole, ca cele din Orăştie, Be- Ce factori au influenţat gra­ nilatea a fost nevoită în repe­ tofilor. Semnificativ este şi organele bancare, nu s-a ur­
din veniturile planificate. De­ poziţie pentru investiţii nu astfel de condiţii valoarea con­ riu şi Pricaz au realizat un dul scâzOt de rentabilitate al tate rînduri sâ se aprovizio­ faptul că la cooperativa agri­ mărit cu insistenţă lichida­
sigur că asemenea cifre nu pot s-au utilizat cu eficienţă ma­ strucţiei putea costa cel mult nivel al producţiei marfă dc zootehniei în cooperativele a­ neze cu furaje din alte părţi. colă din Dîncul Mare s-au rea lor.
exprima decît existenţa unei ximă. îndeosebi este vorba 100.000 lei. Tot la unitatea a- peste 4 ori mai mare de la fie­ gricole amintite? Pe prim plan Tot la acest capitol nu se poa­ cheltuit zeci de mii de Iei pen­ Cunoscînd sarcinile ce ne re­
activităţi nesntisfâcâtoare. In- despre utilizarea investiţiilor mintitâ. s-au imobilizat sume care vacă furajată, ceea ce se situează lipsa de grijă ma­ te trece cu vederea peste lip­ tru procurarea de îngrăşămin­ vin şi ţinînd seama de nea­
Ir-o asemenea situaţie, se pune pentru construcţii. Considerăm importante de bani în utilaje, reflectă felul diferii de îngri­ nifestai* pentru asigurarea surile referitoare la urmărirea te chimice, în timp ce sute şi junsurile manifestate, vom
in mod firesc întrebarea: ce că orientarea unor însemnate unele din acestea nefiind folo­ jire şi furajare a animalelor. bazei furajere. La Sibişel deşi reali zării pas cu pas a preve­ chiar mii de tone de îngrăşă­ căuta ca în viitor sâ ne adu­
cauze generează astfel de de­ fonduri pentru construcţia de site în scopul pentru care s-au Pe lingă ponderea redusă a o parte din furaje au fost re­ derilor planului de producţie. minte organice stăteau nefolo­ cem o contribuţie mai sub­
ficienţe şi cum pot fi ele în­ adăposturi este un lucru bun, achiziţionat. Este cazul unor producţiei de lapte marfă, o coltate cu forţă de muncă di­ Astfel, deşi prin plan s-a sta­ site în cadrul unităţii. stanţială la ridicarea pe o
lăturate ? deoarece pe această cale s-au vagoneţi procuraţi pentru me­ altă cauză care face ca unele nafară unităţii, în care scop bilit sâ se obţină cîteva zeci Concluziile sînt limpezi. Toa­ treaptă superioară a eficien­
Mă voi referi la cîteva as­ creat condiţii corespunzătoare canizarea evacuării gunoiului unităţi să bată pasul pe loc o s-au cheltuit sume de bani în­ de mii de lei venituri de la te aspectele amintite vizează ţei activităţii cooperativelor a­
pecte care vizează modul de dezvoltării sectorului zooteh­ de grajd, dar care nu se uti­ constituie slaba valorificare a semnate, nefiind slrînse şi de­ cultura trifoiului, prin valori­ acordarea unei atenţii scăzute gricole, în special a celor mai
folosire a fondurilor, băneşti nic. Rău este însă că unele a­ lizează la areastâ operaţiune. condiţiilor pentru îngrăşarea şi pozitate Ia timp, nutreţurile ficarea seminţei, aproape în­ fenomenelor economice ce au puţin dezvoltate.
şi grija pentru gospodărirea dăposturi s-au făcut fără o Firesc este ca avînd con­ livrarea tineretului bovin. Cal­ s-au depreciat nemaiputîn- treaga cantitate de fin s-a loc in cadrul unităţilor. Cînd
avutului obştesc, aceste proble­ analiză temeinică a necesităţii strucţii bune şi condiţii favo­ culele arată că pajiştile natu­ sf) angajează o serie de chel- SIMION SIMTION
me constituind factori cheie lor, la cooperativele agricole rabile pentru asigurarea unei rale de care dispune coopera­ du-Ii-se da nici o utilizare. Tot pierdut, nefiind treierat la timp luîeli nu se urmăreşte eficien­ director adjunct
în ridicarea eficienţei econo­ din Sibişel şi Orâştioara de baze furajere corespunzătoare, tiva agricolă din Sibişel per­ aici, cu toate că s-a prevăzut sau folosit in hrana anima­ ţa lor, îar mare parte din re- al Filialei raionale Orăştie
mice a activităţii unităţilor Jos construcţiile ridicate ini­ creşterea animalelor în coope­ mit ca anual să fie îngrăşate însilozarea unei cantităţi de lelor. z.ervele interne ce trebuie va­ a Băncii Naţionale