Page 65 - Drumul_socialismului_1967_03

j 3ib,i°teca Ce,.t,ajă f

Ocîr3-06vrQ I PROLETARI DIN TOATE TAJULE UNITI-VAI
TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU,

ION GHE0R6HE MAURER,

PAUL NICULESCU-MIZIL

S-AU ÎNAPOIAT DE LA MOSCOVA

Stmbătâ seara s-au înapoiat prietenie în Uniuraea Sovietică români au fost conduşi de to­
în Capitală, venind de la La sosire, pe aeiro-poctul Bă- varăşii Leonid Brejnev, secretar
Moscova, tovarăşii! Nicolac neasa, au fost pre.tanţi tovară­ general al C C. al P C.U.S.,
Ceauşescu, secretar general al şii Chivu Stoica,\ Gheorghe Alexei Kosîghin, membru al
Comitetului Central al Parti­ Apostol, Alexandru 3»rlădeanu, Biroului Politic al CC. al
dului Comunist Român, Ion Emil Bodnaraş, '.Alexandru P.C.U.S., preşedintele Consiliu­
Gheorghe Maurei, membru al Drăghici, Uie Verdiţţ, membri lui de Miniştri al U R S.S., Iuri
Comitetului Executiv, al Pre­ şi membri supleamlî. a i»Comi­ Andropov, secretai al C.C. al
ANUL XIX. NR. 3799 DUMINICĂ 19 MARTIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI zidiului Permanent al C C. al tetului Executiv af C(C. al P.C.U.S., Andrei Gromiko,
P.CR , preşedintele Consiliului P.C.R., secretari ai CC. al membru al C.C. al P.C.U.S.
de Miniştri al Republicii Socia­ P.C.R.. vicepreşediinti ai; Consi­ ministrul afacerilor externe al
liste România. Paul Niculescu- liului (le Miniştri, njembri ai U R.S.S. şi de alte persoane o­
Mizil, membru al Comitetului CC. al P.C.R. şi ai gţiv«erniilui. ficiale.
Executiv, al Prezidiului Per­ Au fost de fată, de ademenea, Au fost prezenţi, de aseme­
BUNĂVOINŢĂ manent, secretari al CC. al A. V. Basov. ambasac.Mrul Uni­ nea, Teodor Marinescu, amba­
unii Sovietice la BmmreŞtî, şi
P.C.R., care la invitaţia Comi­
tetului Central al Partidului membri ai ambasadei.; sadorul Republicii Socialiste
România în Uniunea Sovietică,
Comunist al Uniunii Sovietice +
La plecarea din Moscova, pe
şi a Consiliului de Miniştri al aeroportul Vnukovo oaspeţii şi membri ai ambasadei româ­
ne.
U R.SS au făcut o vizită de
NU POATE ŢINE LOCUL Masă oferită în cinstea oaspeţilor români
Biroul Politic al C.C. al Gheorghe Maurei , . Paul Nî^u- kolai Podgornîi şi alte persoa­
lescu-M»zil.
PC.US. şi guvernul
CALIFICĂRII Sovietice au oferii sîmbătă la au parlicipat tovarăşii Leonid ne oficiale într-o
Uniunii
Din partea sovietică la masă
Masa s-a desfăşurat
amiază o masă in cinstea tovar
râşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Brejnev, Alexei Kosîghin, Ni- atmosferă caldă, prietenească.
T e l e g r a m ă
PROFESIONALE De la bordul avionului, tova­ nev următoarea telegramă : pul şederii în tara dumnea­
răşul Nicolae Ceauşescu a a­ . Părăsind teritoriul Uniunii voastră.
dresat tovarăşului Leonid Brej- Sovietice vă exprimăm încă o Folosim acest prilej pentru
In ultima vreme, F; brica Am fi nedrepţi dacă am spu­ dată mulţumiri pentru atenţia a vă ura dv. şi întregului
chimică din Orăşlie a fos: mo­ ne că aceste neajunsuri n-au popor sovietic noi succese în
dernizată şi lărgită. Proi uefia fost sesizate dc conducerea fa­ de care ne-am bucurat in tim­ construirea comunismului.
cunoaşte o continuă diroisi- bricii şi comitelui sindicalu­
ficare îndeosebi cea a naşe­ lui. Dimpotrivă. Problema pre­ Convorbiri avute la Moscova
lor plastice. Maşini şi i tilaje gătirii cadrelor de muncitori
de înalt nivel tehnic fac mun­ calificaţi a făcut obiectul^ mul­ La invitaţia Comitetului Cen­ Consiliului de Miniştri al
ca oamenilor mai uşoa ă, îi tor discuţii şi analize. S-au în- tral al Partidului, Comunist al U it S.S., f. V. Andropov, secre­
scuteşte de efort fizic, :erîn- trepiins şi unele măsuri, dar Uniunii Sovietice şi a guver­ tar al C.C. al P.C.U.S., A. A.
du-le in schimb să cur oască ele au fost sporadice, n-au avut nului Uniunii Sovietice, în zi­ •Gromîko. membru al CC. a!
mai mult, să gîndească mai continuitate şi calificarea a ră­ lele de 17 şl 18 martie s-au a­ P.C.US., ministrul afacerilor
bine. La ce scară, la ce nivel, mas lot punctul nevralgic al flat la Moscova, într-o vizită externe al U R.SS.
şi cum se realizează a easlă fabricii. Una din prevederile de prietenie, tovarăşii Nicolae In cursul convorbirilor, care
compensaţie a eforluriloi fizi­ contractului colectiv pe anul Ceauşescu, secretar generat al s-au desfăşurat înlr-o atmosfe­
ce printr-un spor de cunoştin­ trecut se referea tocmai la pre­ Comitetului Central al Parti­ ră sinceră, tovărăşească, părţi­
ţe lehnico-piofesionale ? gătirea de cadre calificate. dului Comunist Român, Ion le au făcut, un schimb de pă­
Judecind după nivelul cali­ Pentru realizarea acestui scop, Gheorghe Maurei-, membru al reri cu privire la probleme ale
tativ al produselor ce poar­ in fabrică au fost organizate Comitetului Executiv, al Prezi­ relaţiilor ronitîno-sovietiec, pre­
tă marca „F.C. Orâştic1 se şi au funcţionat 13 cursuri de diului Permanent al C.C. al cum şi cu privire la probleme­
poate spune că autorii Io* răs­ îmbogăţire a cunoştinţelor pro­ P.C.R., preşedintele Consiliului le internaţionale actuale, inclu­
pund in bună măsură exigen­ fesionale la care au figurat, de Miniştri al Republicii Socia­ siv problema securităţii euro­
telor. Referindu-ne însă a po­ înscrişi. 400 muncitori de pro­ liste România, Paul Nieulescu- pene.
Mizil, membru al Comitetului
cu
Remorcind dezvoltarea
sibilităţile şi rezervele d< care fesii diferite. Bună intenţie. Executiv, al Prezidiului Per­ succes o relaţiilor româno-so-
dispus», rezultatele obţinUe nu Numai că apreciatele forme de manent, secretar al C.C. al vietice, ambele părţi au decla­
sînt de natură să niullu neas- instruite profesională nu şi-au P.C.R. rat că se vor strădui să extindă
că. Explicaţia? Una singură: atins scopul din cauză că pre­ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, şi să întărească în continuare
pregătirea profesională n mun­ darea lecţiilor s-a desfăşurat Ton Gheorghe Maurer, Paul colaborarea multilaterală din­
citorilor nu tine pasul ci nou­ la un nivel destul de scăzut. Niculescu-Mizil au avut con­ tre Republica Socialistă Româ­
tatea tehnică, cu nivel il de Ca unitare, frecventa a fost vorbiri cu tovarăşii L. I. Brej- nia şi U.R.S.S., în interesul
înzestrare a fabricii. Actual­ slabă şi muncitorii nu s-au nev. secretar general al CC. popoarelor român şi sovietic,
mente. mai mult de 12 I, sulă ales aproape cu nimic Cel mai al PC.US., A. N Kosîghin. să lupte activ pentru cauza
din loialul muncitorilor nu rău s-au prezentat cursurile membru al Biroului Politic al păcii şi socialismului in lumea
sînt calificaţi Un procen des­ la care au fost înscrişi labo­ C.C. al P.C.U.S., preşedintele întreagă.
tul de ridicat din cei cart spun ranţii. controlorii de calitate,
că au o meserie sînt cal ficaţi muncitorii din sectorul de me­ Jomumstul [uliu Jinarlu dc la Fabrica chimi Oi LS
la.locul.de muncă şi pregăti­ talurgie ele. depăşeşte norma de fiecare dată cu 10—15 la sulă.
Fotografia ni-1 reprezintă luerind la maşina de gravat ma­
rea lor are destule lacune. In Pe bună dreptate la confe­ triţe.
virtutea inerţiei, aceşti munci­ rinţa sindicală, unii muntilori IN LUPTA PENTRU
tori fac fafâ cerinţelor pro­ an criticat lipsa de preocupare
ducţiei la nivelul şi posibili­ a conducerii fabricii şi comi­
tăţile lor. Bunăvoinţa însă nu
La Termocentrala din Paroşeni au început lucrările la poate în nici un caz line locul tetului sindicatului că au tra­
cel de-al 5-lea turn de răcire. Foto : N. MOLDOVEANU cunoştinţelor telmico-profesîo- tat cu uşurinţă organizarea şi MATERIA CENUŞIE
nale pe care trebuie să le po­ funcţionarea cursurilor de îm­
bogăţire a cunoştinţelor profe­
sede fiecare muncilor. In sec­ sionale. Ei au cerut să se ma­ Opinia publică americană
următoarea declaraţie a unui
De la Ministerul Invătămîntului toare cheie ale producţiei cum nifeste niai multă grijă şi răs­ începe să dea semne de în­ economist american : „Deve-
sînt mase plastice, malriterie
nivelul de
pundere fată de
etc., muncitorii necalificaţi nu pregătire al muncitorilor Ob­ grijorare faţă de consecin­ \nim insensibili şi poate chiar
Ministerul Invâ(âmîntu!ui a­ în şcoala medie tehnică urma­ slăpînesc „decretul meseriei** servaţiile critice şi propune­ ţele politice ale decalajului aroganţi din cauza propor­
duce la cunoştinl^ abşolvenli- tă ; — să nu fi fost respinşi şi se descurcă destul de greu rile făcute au determinat, se tehnologic care se adînceşte ţiilor economiei noastre. Din
Jor fostelor şcoli medii tehni­ mai mult da trei ori la susţi­ Cunoscînd aceste aspecte în­ paie, o nouă orientare Por­ CETĂŢEANULUI tot mai mult între S U.A. cauza aceasta, în Europa dom­
ce, care au funcţionat în pe­ nerea examenului de diplomă. ţelegem mai bine de ce în a­ nind de la necesităţile produc­ şi Europa occidentală în­ neşte o stare de spirit de
rioada 194(1 -— 1955, că s-a a­ Înscrierea la examen a can­ nul trecut ciclul de asimilare ţiei. în noul contract colectiv seşi oficialităţile americane frustrare şi se intensifică re­
probat un ultim examen de di­ didaţilor se va face pe bază a unor produse s-a prelungit se prevede organizarea şi func­ au atras atenţia, cu diferite sentimentele faţă de noi".
plomă, care se va desfăşura de cerere însoţită de certifica­ exageiat.de mult, fără ca în ţionarea a 17 cursuri de îmbo­ cere, modele, noi de încălţă­ prilejuri, asu­ Liberman ara­
între 25 şi 30 august 1967. tul de studii sau de copia de pe final să existe o garanţie a ca­ găţire a cunoştinţelor profesio­ In construcfie minte, elegante, uşoare şi fle­ pra consecin­ — t----------------- ----------------- tă în continua­
La acest examen se pot în­ foaia matricolă, precum şi de lităţii lor Cel mai nimerit e­ nale în care să fie cuprinşi totî xibile. La ora actuală, coope­ ţelor grave pe re că „multă
scrie candidaţii care au pro­ adeverinţele din care. să re­ xemplu îl oferă mult discutata muncitorii La întocmirea pro­ o noua cantina rativa prin centrele ei din caro le-ar pu­ Comentariu extern Iunie este de
movat totî anii de studii, dar zulte că îndeplinesc condiţiile fructieră, în jurul căreia s-au gramei analitice s-a avut în Deva, Baia de Cri.ş, Brad, Gu- tea avea o a­ acord că pro­
nu posedă diploma de absol­ arătate mai sus. purtat atîtea discuţii şi actul rabarza, Vata, execută peste semenea situ­ blema decala-
25 modele încălţăminte pen­
vire. Obiectele de examen şi pro­ ei de naştere rămîne încă ne­ I^a Hunedoara a început tru femei şi 6 modele aţie „Dacă nu sîntem alenli, a jului este numai in parte
Pentru înscrierea la examen, gramele de studii vor fi cele semnat. Alte produse de masă s. t r u ţ ă construcţia unei noi şi mo­ pentru bărbaţi. Cei care do­ declarat recent vicepreşedin­ tehnologică"
candidaţii trebuie să îndepli­ de la examenul dc diplomă al plastică s-au demodat. Linia, derne cantine, care va fi dată resc se pot adresa unităţilor tele Humphrey, concepţia de Pentru studierea acestei noi
in folosinţă piuă la sfirşitul
nească următoarele condiţii : ultimei serii de elevi ai şcoli­ forma şi culoarea lor, pot fi acestui an. Cantina, care va de acest gen. din localităţile asociaţie atlantică ar putea probleme care se ridică în
să lucreze efectiv în speciali­ lor medii tehnice respective îmbunătăţite (Continuare In pag. a 3-a) însuma aproape 2000 de amintite. să fie subminată de teama şi fa(a N.A.T.O. a fost consti­
tatea pentru care s-au pregătit (Agerpres) îngrijorarea în legătură cu tuit un comitet guverna­
locuri; va fi înzestrată cu a-
paralură.şi instalaţii moder­ capitalul şi puterea tehnolo­ mental condus de Donald
ne, care vor permite realiza­ Chioşc pentru gică a Americii". Iar secre­ Hornig, consilierul special
rea unoi- meniuri variate şi tarul de stat pentru apărare, al preşedintelui S U A. pen­
de calitate superioară. vînzarea presei McNamara, a declarat recent tru ştiinţă şi tehnică. Din a­
că eijropcnîi „se plîng că îi
cest comitet fac parte re­
SE PUN TEMEUILE UNUI NOU Modele noi de ţelor populaţiei din oraşul Si- in trecem intr-o măsură atîl lui de Stat, ai ministerelor A-
prezentanţi ai Departamentu­
de mare în domeniul dezvol­
Venind în sprijinul cerin­
tării industriale, incit sîntem
părârii şi Comerţului, ai Co­
încălţăminte meria, Direcţia regională pe cale de a instaura, even­ misiei pentru energia atomi­
tual, un imperialism tehno­
că etc. După cum rezultă in­
P.T.T.R. va deschide aici in-
cepind cu dala de mîine, 20 logic". să din presa americană, rolul
In articolul „Avansul Sta­
Cooperativa de încălţămin­ martie 1967, un chioşc de telor Unite aduce prejudicii acestei comisii nu este de a
contribui la atenuarea deca­
te la comandă „Molul" dîn
de desfacere a presei. Pe lin­
GIGANT A L SIDERURGIEI Brad, este foarte solicitată în gă ziare şi reviste, cetăţenii Alianţei Atlantice", publicat nor măsuri pentru a veni în
lajului sau la elaborarea u­
în „New York Times". H.
acest început de primăvară
vor mai putea găsi aici şi alte
Liberman arată că la Wa­
întimpinarea cererilor euro­
Colectivul unităţii a ţinut ca
trate, cărţi poştale şi altele.
o dată cu sosirea anotimpu­ efecte poştale, ca limbre, ilus­ shington domneşte îngrijo­ penilor Instituirea acestei
lui călduros, clienţii să gă­ Orarul chioşcului este urmă­ rarea în legătură cu faptul comisii este mai degrabă
sească în centrele de desfa­ torul ; 7—12 şi 15—18. că „decalajul ar putea sti­ I IONESCU
Centrul siderurgic Hunedoa­ pentru economia naţională pu­ strucţia instalaţiei de gospodă­ 400 tone şi a altor agregate hu- mula curentele prolec(ionis-
ra — principalul furnizor de nerea in funcţiune a laminoru­ rire a apei Acum se execută nedorene te dîn Europa". . El citează ( Continuare în pag. a 4-a)
metal al patriei — îşi între­ lui, au hotărit să-l apropie şi fundaţiile la hala principală a Asociată cu măsurile tehnico-
geşte profilul industrial cu noi niai mult în timp. De altfel, pe laminorului, la sala maşinilor organizatorice aplicate de con­ « * i
agregate moderne. La puţin şantier, hotărirea lor a început şi Io cele 8 cuptoare adinei de ducerea tehnică, prezenta lor
timp după ce a fost înălţat cel să prindă viaţă, toate lucrările încălzire a lingourilor îr.ainle pe şantier îţi sugerează încre­
de-al doilea furnal de 1 000 mc, îneadrîndu-se în graficul de e- de laminare. derea că noul obiectiv siderur­ Secvenţă din noul peisaj
constructorii au deschis un alt xecutie stabilit, iar linele Tn vizita pe şantier am re- gic, prevăzut cu un înalt grad urbanistic al Devei. Ghişeele şi timpul
şantier, in partea de nord-est chiar în avans S-au executat întîlnit vechi cunoştinţe, cadre de mecanizare şi automatizare,
a combinatului, aproape de peste 150.000 mc de excavaţii şi tehnice cu multă experienţă, la nivelul agregatelor moderne Foto : I. TEREK
grupul nou de laminoare. Aici, 85 la sulă din volumul de dre­ ca inginerii Mireea Ciorapciu, din slrâinălate, va primi .bo­
in lunca Peşlişului, unde odi­ naje necesare. înainte de data Mircea Bîrsan şi Viorel Doda, tezul focului" înainte de data Tovarăşi şi tovarăşe puţin, pentru că ulilea şi din alte păţii 7 A ­
nioară curgeau apele rîului prevăzută a fost terminat şi maiştrii Gheorghe Boean, Ion cure literali la qhişe- erau prezente la ora tunci timpul cate i se 2 in(i cu 10 minute in-
Cerna, printre sălcii şi bălării, pus parţial în funcţiune decan- Ispas şi alţi constructori, care stabilită. ele I. G. O., I. C. O., indicată). Tunel iona* răpeşte cetăţeanului lir/iere In turnat, In
.se pun acum temeliile unui alt lorul de tundâr şi de evacuare P.T.T.II., Loto-Prono- ra s-a prezentat însă este apreciabil. $i toa­ abataj sau la strunq 7
gigant al siderurgiei: laminorul a şulajelor (seurlălurile ce se au participat efectiv şi la con­ AVRAM ZAHARIE sport ele., ato, şi care la lucru cu 10 minute tă treaba aceasta sc $lie ea cil s-ar pier­
Bluming de 1 300 mm retează de la capelele lamina­ strucţia primului laminor Blu­ corespondentul Agerpres sinleti loa(t.e conşti­ intiriiere. S-a tormat face la adăpostul unor ite dacă ji muncitorii
Construcţia acestui obiectiv telor). In avans este şi con­ ming, a cuptoarelor Martin de pentru regiunea Hunedoara incioşi, conştiincioşi un mic rind, n-a voci­ cuvinte ltumoa.se. a- din uzine ar proceda
la lei ? Poale că n-ar
a fost impusă de cerinţele dez- şau /nai pttlin conşti­ ferat nimeni, nu şi-a dinc sociale, potrivit strica să i se spună
vollăiii siderurgiei din tara incioşi. vă rog, In pri­ cerut scuze nimeni... cărora „hoi, tovarăşi. Si să i se mai spună
noastră, de necesitatea lărgirii mul rlnd pe dumnea­ că. de lapt, dumneaei
şi modernizării bazei lehnico- voastră, să mă luafi nu tace serviciul vo­
maleriale de prelucrare supe­ puţin In seamă I Am luntar, ci pentru plată;
rioară a metalului. Anual, cir­ să vă relatez mai iutii şi salariul îl primeşte
ca 3 milioane tone lingouri de o mică tnlîmplare, pentru 8 orc. nu pen­
otel voi fi transformate aici in după care vă voi spu­ tru 7 orc şi 50 de mi­
blumuri — malerie primă pen­ ne unul din cele cile- nute I
tru alte linii de laminare. va sule de lefuri tn Revenind la individ,
Volumul, proporţiile acestei care poate li îndreptat contează mult şj pen­
lucrări sini sintetizate in cîte- un lapl şi ce implica­ tru el 10 minute Adi­
va cifre consemnate în proiec­ Un incident banal — lacem Io/ ce ne slă In că. de ce sd le iro­
tele de execuţie: la construcţia ţii poale avea el Res­ poale vor spune unii. pufinfd pentru a-i ta­ sească aşieptind linqă
laminorului se vor turna în to­ tul. las în scama dum­ Ce contează 10 minu­ ce pe oameni să se o uşă ? De ce sd nu
tal peste fiO 000 mc de betoane; neavoastră şi a con­ te In viafa unui om 7 simtă cil mai bine. citească In acest timp.
vor fi instalate 5 500 tone de ducerilor întreprinde­ luit-o lună merge o pentru că de aia slu­ sau să asculte un pro­
construcţii metalice, 10 600 tone rilor şt instituţiilor de singură dată la ghişeul te m plătiţi1' şi aşa mai gram la radio, să v i­
de ulilaje tehnologice şi 570 cate apartinefi... I.G.O. I departe. zioneze o emisiune de
km de cabluri electrice. De re­ Un oelăfean din o­ Intr-adevăr, la pri­ Sigur, oamenii ac­ televiziune sau pur şi
ţinut că acest volum mare de raşul Deva s-a dus ma vedere aşa slau lu­ ceptă şi această situ­ simplu să se plimbe 7
lucrări se cere executat intr-un vineri după-amiază la crurile. Dar ia să adîn- aţie. Poale că s-au să­ Nu-i dreptul lui 7
timp relativ scurt, astfel ca în ghişeul I.G.O. din stra­ cim pul in analiza! turat să lot protesteze■
trimestrul III al anului viitor, da Ghcotqhc Baril iu L.uat numai acest caz. poale judecă prea cu Dumneavoastră ce
credeli, tovarăşi con­
acest mare obiceiiv induslrial să plălească chiria. I.G.O. a răpii cetăţe­ inimă ; poate sc qin- ducători de întreprin­
al cincinalului să producă. Un $tia că programul dc nilor 80 de minute <lin desc că nu-i posibil deri şi instituia care
termen, intr-adevăr scurt, dar lucru tncepe la ora 17 timpul lor liber. Dar altlel. Dar tunetiotiara aveţi ghişee 7
pe care constructorii, pătrunşi şi la lei ca el mai dacă socotim şi alte dc la ghişeu ştie ce
de importanta pe care o are şl iau 7 persoane (cel tnlirzieri de la /.G O. înseamnă să te pre- A. NICULESCU