Page 66 - Drumul_socialismului_1967_03

P A G I N A A 2 -A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3799

CINBMERIDIANE

CINEAŞTII STU­ cu 27 de ani in urţjiâ REGIZORUL SO­
DIOULUI „BUCU film ul cu cel mai ma­ VIETIC, Igor Talan-
REŞTI" şi-au inten­ re succes de casă (a­ kin, cunoscut publi­
sificat activitatea. proape 100 milioane cului nostru din fil­
Preocupat de realiza­ de dolari încasări) — mul „Serioja" (pre­
rea noului film artis­ „Pe aripile vînlului" miat la Festivalul de
tic „Subteranul", re­ (realizat de Victor la Karlovy-Vâry), a
gizorul Virgil Calo- Fleming şi avînd ca terminat recent „Ste­
tescu, după o minu­ protagonişti cuplul le de zi", inspirat
ţioasă pregătire, care Clark Gabie şî Vivien după cartea cu ace­
a inclus construirea Leight), a hol.ărît sâ laşi titlu a Olgăi Ber-
sondei şi a coloanei reintroducă în reţea filîolţ — un jurnal şî.
unde se petrece ac­ acest film pe pelicu­ totodată, o nuvelă au­
ţiunea, a început tur­ lă de 70 mm. tobiografică.
narea exterioarelor. ' Filmul, creat in
Regizorul şi scrii­ A N U jL ACESTA
torul Francisc Mun- vor fi turnate trei co­ cinstea celei de-a 50-a
teanu este pregătit sâ producţii franco-so- aniversări a Marii
Socialiste
Revoluţii
tragă primele imagini vietice. Este vorba de din Octombrie, a fost
dintr-un viitor film, filmele „Revoluţia din realizat în culori,
laibârele forma o preocupare cepulul secolului şi pînâ azi, o ecranizare a pro­ Octombrie", care va pentru ecran lat. O-
Servicii TARA H A Ţ E G U L U I deosebită, atît pentru diferen­ sub influenţele zonei bănăţeni­ rul începe la etajul fi regizat de Federic peralor — Margareta
priei sale nuvele „Ce­
ţierea virstelor, cît şi pentru
lor şi a pădurenilor în parte,
Rossif, „93", inspirat
Pil i hi na, autoarea fil­
III".
apoi a înlocuirii obiectelor cu
diferitele ceremoniale. O piesă
de
după romanul cu a­
mului
„Am 20
In agenda pregăti­
$i... Ţinut cu o istorie bogată, ş! partea inferioară (poale), ca­ şuba înfundată, care prin lu­ arhaică păstrată pînâ astăzi obiecte de oraş, s-a ajuns ca rilor sînt înscrise Ia celaşi titlu al lui Vic­ am". Rolul principal
este „câşula",
sâ se păstreze din vechiul port
cunoscută sub
tor Hugo şi „Lucien
este interpretat de o
elemente vizibile în zilele de
Buftea alte trei filme.
numele de glugă, care se folo­
Leuwen", după roma­
debutantă — Ala De-
pâstrînd pînâ astăzi vestigii de re poate ajunge pînâ la glezne, crătura bîrnaşelor (şiruri de sea atît pentru acoperirea pe sărbătoare. Recenta epopee na­ nul lui Stendhal. in midova.
o deosebită valoare, Ţara Haţe­ „câlrinta" şi „cătrînţoiu" şi în găitane cusute de-a lungul gu­ ploaie şi vînt, cît şi ca slraiţâ datele Ţării Haţegului, fiind ţională, „D a c ii", regla lui Claude-Au-
servicii gului se înscrie între cele mai unele locuri opregul cu fire, un lerului şi a mînecii) şi numărul pentru merinde, alîrnatâ fiind aşezate in parte pe terasele transcrisă pe pelicu­ tant-Lara. CINEMATOGRA­
lor, putea face ca un cunoscă­
iarna, un
dintre munţi, in parte chiar în
brîu şi, după caz
lă va fi îmbogăţită
de seamă nuclee de zămislire
a poporului român. Primele „laibâr muieresc" sau „o şubâ tor să poală determina vîrsla de gît sau umere prin nişte munţi, au adus numele locuito­ cu producţia Iui Mir- CUNOSCUTUL RE­ FIA sovietică şi-a în­
cheiat anul de acti­
Unul dintre prietenii documente caic amintesc de e- înfundată", ornamentată sim­ şi localitatea purtătorului. „batere". rilor de la şes „ţărani*' şi de cea Drâgan, „Colum­ GIZOR Pierre Scho- vitate 19GG cu o serie
Portul bazinului Haţegului
plu cu „bîrnaş". Ornamentaţia
mei m-a oprit pe stradă. xislenţa Ţârii Haţegului (terra la cămaşă apărea la gît, poale, se extinde pînă la confluenţa Bazinul de la Pui, mai con­ la munte „nfargineni". între na Iui Traian", al că­ endorffer, autorul u­ de succese. Multe din
preocupările
„mărginenilor"
— Vreau să-ţi spun Harsoc) şj care o delimitează (pumnaşi) şi pe mîneci (pui). zonelor bănăţenilor şi pădure- stant pe întinderea lui, păslrea- Haţegului se află şi acum cio­ rei scenariu scris de nui reportaj realizat producţiile realizate
ceva... II cunoşti pe Po- în forma în care o cunoaştem Există trei variante: „pui nilor (Lunca Cernii, Menaj. zâ aceleaşi elemente ca ale Ha- plitul artistic al lemnului în Titus Popovici evocă recent despre "războiul
pescu? şi astăzi, datează de pe la m ij­ perioada războiului au intrat în patrimo­
— Da, i-am răspuns. locul secolului al XNI-lea, in- dus de daci, in frun­ din Vietnam, inten­ niul celor mai bune
— Să-ţi spun ce mi s-a dîcînd dependenţa ei de voie- te cu Dccebal, împo­ ţionează sâ turneze filme internaţionale.
mtîmplat cu el. M-a ru­ vodaţu] de peste munţi al Iul triva armatelor ro­ un film a cărui temă Pot fi citale în acest
gat Sntr-o zi sâ-i fac un Litovoi. mane ale împăratului va fi primul război sens „Adevărata fată
serviciu. Era ceva sim­ Aşezată în partea de nord a Arta populară din regiunea Hunedoara Troian. Al doilea mondial, a fascismului", „N i­
plu, legal, care nu afec­ lanţului carpatic, Ţara Haţegu­ film, în pregătire, se — Nu aş vrea sâ meni nu voia sâ
ta cinstea nimănui, nu lui se prezintă ca un şes în te­ intitulează „Enigma fiu socotit drept un moară", „Timp îna­
leza interesele obşteşti. rase, înconjurai de jur împre­ Otiliei", o ecranizare cineast ol cimpurilor inte", „Sună cineva,
I-am îndeplinit cu plă­ jur de munţi, cu o singură des­ a regizorului Iulian de bătaie, a declarat deschide uşa !“ , „A ­
cere acest serviciu. In- chidere: valea Slreiului. Izola­ pâslă umere", „tablă" — ase­ unde încă se mai păstrează pie­ ţegului, lransmiţîndu-le in par­ câuce, bile şi furci, specifice Mîhu, după romanul el. Dai enorma pier­ tenţie la maşini !",
Ir-allă 2i a venit la mine rea geografică şi păstrarea u- mănător înlrucîtva pădureni­ sele arhaice. te şi in zona cursului inferior zonei (Boşorod, Clopotiva, Pâu- cu acelaşi titlu de G. dere de sînge care a „Trenurile care se
la birou. Părea abătut. noi* relaţii feudale pînâ Urziu, lor — şi „rinduri", culorile Dacă costumul femeiesc, cu al Slreiului (Boşorod-Luncam). cineşti etc.), in timp ce între Câlinescu. Seria „Hai­ produs-o marele răz­ văd trecînd de Ia fe­
— Ce-i cu tine, l-am determină ca portul popular fiind dominate de negru întreaga găteală a fost atît de Astăzi, din vechiul port s-au îndeletnicirile şesului s-a păs­ ducii” va continua cu boi trebuie sâ fie po­ reastră" ş.a.
întrebat? din această parte a ţării să ră- şi „vinâl". Vara, femeile bogat, porlul bărbătesc - râmîne păstrai elemente şi chiar piese, trai pînâ nu demult meşteşu­ „Răpirea fecioarelor* vestită intr-un film. Dar la succesul a­
— Am un necaz. Toc­ mînâ pînâ pe la începutul pri­ mai purtau şi „pieptariu mai simplu şi mai puţin ornat, partea de vest a bazinului de gul olăritului la Haţeg şi Ba- — film aflat în preaj­ O voi face privind a­ cestor filme, care s-a
mai am venit să le rog să mului război mondial la o for­ cjep.at", deschis in faţă, ca­ format din cămaşă lungă, cioa­ la Haţeg avînd influentă asu­ ru Mare. ma primului tur de cest lucru prin pris­ datorat în primul
intervii... mă arhaică, neinfluenţalâ de re la fel ca şi birnaşii reci sau pantaloni largi, o „cu­ pra zonei, atît în modul de a Ţara Haţegului râmîne prin manivelă. In această ma unor soldaţi fran­ rînd tematicii alese
Şi mi-a spus o poveste portul pâdureniLor, mărgineni­ şubelor şi iaibărelor aveau cu­ re cu bumbi" Iată, care putea ornamenta, cît şi in cromatica
întreagă, din care am de­ lor sau bănăţenilor, cu care se loarea diferenţiată pe vîrste ; atinge pînâ la 25 de em, folo­ nou introdusă. In interiorul zo­ toate formele manifestării ar­ serie este prevăzut cezi. Pierre Schoen- şi concepţiei regizo­
dus că Popescu n-avea învecinează. Cu toate acestea, pentru tineret, de preferinţă sită de tineri, sau „şerpari" lat, nei, bazinele, altădată de­ tei populare una din cele mai încă de pe acum un dorffer a declarat, de rale, au contribuit în
interesante prin
varietate şi
dreptate. Dacă interve­ portul popular din Ţara Haţe­ roşu cu vînăt, iar pentru bâ- folosit de bălrîni. Peste aces­ limitate, s-au nivelai în bu­ al treilea film : „Răz­ asemenea, că mai are bună măsură şi inter­
neam pentru el, comi- gului a cunoscut una dintre tea foloseau laibârul şi şuba, nă parte, iar ca o caracte­ arhaism, alături de pădureni, bunarea haiducilor". în proiect încă un preţii principalelor
team o ilegalitate, lezam cele mai puternice variaţii; U-ini negru cu „roibal" (rugi­ diferenţiate la fel ca şi la fe­ ristică generală nou apărută dar diferit de alte ţinuturi din roluri. Mulţi dintre
drepturile altcuiva. I-am pornind de la subîmpărţirea niu), mei pe vîrste, prin culorile şi ţară. CASA DE FILME film a cărui acţiune ei şi-au făcut cu a­
explicat că nu-i pot face zonei in trei subzone distincte, O piesă de importantă deo­ bogăţia ornamentaţiei. Modul este introducerea de piese gata „Metro Goldwyn Ma- o va situa în Evul ceste filme debuturile
acest serviciu, pentru că bazinul Haţegului, bazinul Pui, sebită pentru vechimea sa este de a orna şi colora şubele şi confecţionate. Astfel, de la în- BANCIU PAUL EUGEN yer", care a produs Mediu. în cinematografie.
ar fi necinstit. Ce sâ-ti bazinul Jiului (din care ultima
spun, s-a aprins ca fo­ în urma dezvoltării industria­
cul. M-a implorat. Nu le a devenit autohtonă) şi pînâ
puteam să-l ajut însă. la diferenţieri intre comune şi
Am şl eu o conştiinţă şl sate alăturate, sau mai ‘ mult DIN TEHK1CA mNEUSCG
chiar, diferenţieri pe vîrstă a
nu-mi bat joc de ea. motivelor şi cusăturii. Au exis­
Dacă a văzut că nu tat desigur linii şi piese comu­ Centenarul
poate obţine nimic de la ne subzonelor, cum ar fi gă­
mine, s-a înfuriat şl a teala pârului „cu coarne", în MAŞINĂ DE STRIVIT crările de încărcare a vrejuri­
plecat Nu însă înainte bazinul Haţegului şi „cu dă- FURAJE lor leguminoase slrînse în braz­ Emile Bernard
de a-mî arunca: de. avînd o productivitate de
loj" în bazinul Pui, sau pre­
zenta „şubîi înfundate” şi a Printre noile utilaje realizate O.fi ha pe oră
glugii — „căşulâ" — şi altele, ■de constructorii de maşini a­ Noile utilaje fac parte din- Anul viitor se va sărbători centenarul
însă chiar şi la acestea, dacă gricole de la Uzinele „Semănă­ tr-o grupă de produse ale in­ pictorului francez Emile Bernard, născut
croiala este asemănătoare, or­ toarea" din Capitală se află o dustriei noastre constructoare ia Lille, în 1GG8, şi mort în 1941.
Atitudini namentaţia variază , maşină de strivit furaje. Cu ea de maşini destinată mecaniză­ Sărbătorirea acestui, eveniment a început
rii lucrărilor
de slrîngejre a
Cea mai importantă şi mai se strivesc' lucerna, trifoiul, pâioaselor după recoltare.’ încă de anul acesta. Astfel, la Muzeul din
precum şi alte furaje verzi. în
complexă subzonâ este bazinul scopul scurtării timpului de Bremen s-a deschis o expoziţie consacrată
Haţegului (aşezat de la poalele lui Bernard; fn cadrul căreia sînt prezeiY-"^
Retezatului pînâ la linia pâdu- uscare şi obţinerii unor furaje AUTOSTIVUITOR CU FURCI late 225 de, pic tun, acuarele, gravuri,.
de calitate. Noua maşină lu­
— Lasă că vii şi tu la renilor (Poiana Ruseâ) şî pînâ crează în agregat cu cosiLoahea LATERALE . sene, e*Rutate în perioada 1894—lfJOÎV-’" ‘
mine. Am să te servesc la Porţile de Fier ale Transil­ purtată dc tractor şi este ac­ La Uzina mecanică din Ti­ Cele mai reprezentative sînt tablourile rea­
la fel! vaniei), care prezintă diferen­ ţionată de la priza de putere a mişoara a început fabricaţia lizate în timpul cit a locuit ia PorU-Aven,
Am rămas descumpă­ ţieri interioare în portul eâ- acesteia. perioadă care a marcat desâvirşirea talen­
nit de cum s-a purtat Po­ trinţelor şî în motivele orna­ Un alt agregat realizat de cu- aulostivuilorului cu furci late­ tului său. In acest timp, el introduce o teh­
rale. Construit pentru
prima
pescu. Nu ştiu ce să mentale ale pieselor, linia ge­ rînd de aceste uzine este ma­ nică nouă în pictură — „le cloisonnîsme''
cred.'Acum nu mâ mai nerală păstrîndu-se insă ace­ şina de încărcat paie şi fîn. oară în ţară, el are o viteză de — prin întunecarea figurilor, manifestîn-
salută ca înainte, ba nici eaşi. Portul „cu coarne" şi Maşina execută încărcarea fu­ deplasare între 3-35 km la oră du-.şl astfel dezaprobarea netă faţă de im-
nu-mi răspunde la salut. „broboadă", care învăluie ca­ rajelor- după grebla rotativă. şi poate ridica la 4 m înălţime presionişli. De altfel, împreună cu. Paul
Ce sâ fac? pul şi se râsfrînge pe spate, Ea poale fi folosită şi la lu­ o greutate de 5 tone.
L-am luat de braţ pe astăzi părăsit, este comun Gauguin, pe care l-a influenţat mult în
cel care mâ oprise pe întregii zone. Bazinul Ha­ opera sa, cei doi pictori dau o orientare
stradă şi ne-am plimbat ţegului. sub aspectul portului, Colectivul de cercetători de la secţia de cavitate a ba­ nouă şcolii de pictură de la Pont-Aven.
un timp împreună. I-am ar putea fi împărţit în alte zei de cercetări ştiinţifice a Academiei Republicii Socia- După închiderea expoziţiei de la Bre­
spus că astfel de indivizi două zone, aproximativ delimi­ . liste România din Timişoara şi membrii catedrei de maşini men, la sfîrşitul lunii aprilie, o nouă ex­
am întâlnit şi eu în via­ tate de calea ferată şi şoseaua hidraulice de la facultatea de mecanică din Timişoara poziţie Bernard îşi va deschide porţile la
tă. Atît timp cit le-am Boulari-Haţeg. Astfel, în par­ desfăşoară un bogat program de cercetare la laboratorul de Lille. oraşul natal al pictorului. La sfirşi-
făcut un serviciu sau al­ tea de nord. unde porlul „cu maşini hidraulice (în fotografie)'. Problemele esenţiale de lul anului se va organiza o expoziţie Ber-
tul, erau foarte atenţi. coarne" s-a păstrat ceva mai studiu ;sînt cercetarea fenomenului de cavital.ie a maşinilor nard şi Ia Cairo, unde artistul a locuit in­
Atunci insă cînd mî-au mult, retras în zona Lunca hidraulice, studierea reţelelor de profil hidrodinamic şi îm­ tre anii 1893—1904. S-a anunţat, de ase­
cerut să comit ilegalităţi Cernii, costumul femeiesc pre­ bunătăţirea maşinilor hidraulice cu implicaţii aplicative con­ menea, că se va înfiinţa un premiu Emile
şi nu i-am servit, s-au zintă o cămaşă (inie), formată crete. Bernard, care va fi decernat incepind de
supărat şl au procedat din partea superioară (şupag) anul acesta.
întocmai ca Popescu. In­
divizii de acest soi nu-s
altceva decit nişte profi­ BE9 19 98 m BB O i m m ■9 D IM m mi BB B3A C9
tori, în fond nişte es­
croci. Vor sâ profite de ŞERIFUL către martor: Spu­ SCENA se petrece in Evul
pe urma bunăvoinţei al­ S A T IR A ne, Jack, dacă ai văzut că se Mediu. Un cavaler îi ricoşea­
tora, ca să-şi satisfacă bat cu scaunele, de ce nu ai ză alesei inimii sale că a in- J OCURI D I S T R A C T I V E
propriile interese, indife­ sărit sâ-i desparţi? lîrziat la inlilnire :
rent pe ce cale. De regu­ U M O R Jack: Aş fi sărit, dar numai
lă, aceştia apelează la era nici un scaun liber... — Iar ai înlîrziat cu
prieteni. Aparent, din — DRAGA Mary, ţi-atn a­ 48.765 432 fire de nisip.
ceea ce îţi spun au drep­ dus de ziua ta acest colier. Are M onoverb zoologic
tate. Dacă pătrunzi mai alîtea perle, cile primăveri ai
adînc, descoperi însă un Ui. E p rim ă v a ră iar. (2 -10 )
interes meschin, o răfu­ § Mary (după ce numără per­
ială personală, o răzbu­ lele): — Am făcut o mare
nare,.. prostie că nu ţi-am spus vîrsta
— Şî cum ai procedat adevărată! IC = 1T
cu ei? m-a întrerupt DOI bâtrînî stau de vorbă: ORIZONTA,L:
.prietenul meu. — Unde va ajunge lînâra ge­ 1) Adiere. 2)
— Pur şi simplu i-am neraţie? Diminutiv mas­
dat afară. Imediat ce am — La bâlrîneţe şi va începe culin — Dedi-
descoperit mobilul ade­ să se întrebe unde va ajunge ţei pictaţi de
vărat al serviciului ce lînăra generaţie. Luchian (sing).
mi-! cereau şi m-am con­ 3) Firicel de (2
vins că în fond e vorba r \ floare - albastră
de o escrocherie, le-am V 0 n n Clădirea poştei din Deva a — Sector agri­
tăiat pofta de-a mi se fost dată in funcţiune in anul col de s ta t
mal adresa. E cel mai r \ ■ ^ o n: ^ 1PG2, dar ceasul din turnul clă­ (abr) — înveli­ Triverb de prim ăvară
bun mijloc de a scăpa de o dirii nu a fost montat nici şul floral in­
astfel de prieteni. Sâ le-o o pinâ în prezent, deoarece sec­ tern, 4) Agitate
retezi scurt şi să-i dai şi o r y n n r n torul de resort din Ministerul ca apele, pri­
în vileag, ca sâ-i cunoas­ \ y z v n n ^ Poştelor şi Telecomunicaţiilor măvara — Ope­
că bine şi alţii. Faci un nu a urmărit rezolvarea aces­
bine obştesc, aperi lega­ 0 - n a T n , n f i o tei probleme. ră. 5) Remarca­
litatea, iţi păstrezi con­ £ bil pictor pei-
ştiinţa curată. 9 , $ 4* P — Atenţie, dragă, acum cea­ sagist român
Cit priveşte ameninţa­ % : r (1801—1959) —
rea că „aşa o să te ser­ sul indică sezonul trufanda­ Leu ! — Pe. G)
lelor
vească şi el" sâ n-aî nici Gete ! — Vorbe ( '2 . 2 , 4 )
o grijă. Eşti cinstit şi (Caricatură trimisă în ca­ care exprimă o
niciodată nu vei cere drul concursului organizat părere. 7) Capi­
ceva ilegal unui prieten de ziarul nostru de tovară­ tala Finlandej,
adevărat. şul C. STEJARU). — Harpă. 8)
PAUL BÎRLĂDEANU Ieri (arh) — L iteratu ră
Autorul poeziei
• Primăvara" —Epocă. 9) Pă- în perspectivă (dim) — Strîns, apărut la Orăştie începînd cu
ÎN S T R A T U R I L E m u n ţ ilo r titate in la r g u l o c e an u lu i. m e r o a s e în tr e p r in d e r i i n d u s ­ p a n n e “ — o a d e v ă r a t ă e n c i­ mînt virgin — Nume feminin apropiat (fig). 5) Pătrat rural anul 1911.
c a r e în c o n jo a r ă V a le a F e r g a - ☆ triale d in i a r ă au in cep u t c lo p e d ie d e s p r e toate p e r ic o ­ indian. 10) Spaţiu larg (pi). — Tot ceea ce are viată. G)
n a ( R S . S . K h g h iz ă ) , se g ă ­ D I N T R - U N g r a m de a r g in t să re a liz e z e d ife r ite o b iecte lele c a r e ii a m e n in ţă p e co n ­ 11) A anina — O dală cu pri­ Prenume ardelenesc — Ustu­ 1. Roman a cărui acţiune se
s e s c p ic ă t u r i d e m e r c u r în d u c ă to r ii au to. C a r t e a a b u n ­ măvara îşi fac şi ele apariţia roi (reg) — Cobalt. 7) Măsu­
se po ate o b ţin e o s i r m ă lu n ­ c a r e vor p u te a fi fo lo site de petrece la Pripas.
s t a r e n a t iv ă . In u lt im u l tim p , d ă în d e se n e satirice. ,pe lac — Terminaţie lati­ ră de timp — Oraş finlandez 2. Fragment dinti-o lucrare
s-a d e s c o p e r it p e n t r u p r im a g ă de 2 km . A z e c e a m ia p ar- c ă tre a c e ş lja . S c r iito r u l M i- ☆ nă. 12) Verb pentru cei — Localitate în Irlanda. 8) Pri­ 2 literară.
d a t ă u n a d e v ă r a t p irîu din C O N F O R M u n e i sta tistic i . ce se încumetă sâ umble în măvara vine sâ înlocuiască a­ 3
care , m i r •o s i n g u r ă s ă p tă m l- o fic ia le a p ă r u t e recen t in talie prea de primăvară — O cest fel de vreme — Pisoi pe . 3. Revistă de cultură editată
n ă s- a u s c u r s c ite v a k i lo g r a ­ ŞTIAJI CA.. A n g lia , ş a p te a d u lţi d in opt legumă fără coajă. 13) Pronu­ crengi primăvăratice ! A iubi de losif Vulcan.
4. Autor de scrieri ample în
m e d e m e rc u r . îşi p e tre c s c a r o a c a s ă , u r m ă ­ me — Zburdă pc covorul ver­ (lat) — Transformă apele Ni­ 5 proză.
☆ rin d p r o g r a m u l telev iziu n ii, de al primăverii (pl) — Şi el lului în vapori — Făcut egal 0 _ 5. Gheorghc,,. — unul dintre
D U P Ă p ă r e r e a dr. L ittle- te d in tr -u n g r a m de argint c h a e l B a r s le y , el în su şi s ti n ­ o c u p in d u - se d e m ici r e p a r a ­ zburdă prin Dobrogea. cu zero. 10) Unitate de pre­ 7 întemeietorii învăţă minlului
siune — Afecţiune plină de
ton, de la U n iv e r s it a t e a din in tr o d u să in a p ă este s u f i ­ g aci, a s c r is o c a r te d e s p r e ţii sa u n e fă c în d n im ic, VERTICAL ; 1) Primadona gingăşie. 11) Fiica armoniei românesc.
C a m b r i d g e , in s i s t e m u l s o la r c ien tă ca să d is tr u g ă in tr-o p r o b le m e le cqjc se rid ic ă in ☆ primăverii, cunoscută inter­ (mii) — Flagelul ţarinilor — 8 G. Naraţiune folclorică.
pretă a concertelor in luncă.
e v o lu e a z ă a p r o x i m a t i v 2 m i ­ In A n g lia e x i s t ă 4.750.000
o ră toii m ic ro b ii d in ea. f a ţ a a c e s to r o a m e n i. . 2) O nouă trezire la viaţă — Al ti ţe. 12) E în vacanţă pînâ 7. „...la ţară". Roman din ci­
lioan e dc com ele. d e p a p a g a l i, 4.200.000 d e p i ­
☆ ☆ - Răpitoare, spaima cloştelor la sfîrşitul toamnei (sic !) — clul „Comânâştenii*.
☆ sici şi 4.100.000 de cîini. C e a (Pi). 3) Pronume — Dintr-un Însoţeşte lotul în leagăn. 13)
Ţ I N Î N D s e a m a de f a p t u l IN F R A N Ţ A a a p ă r u t c a r ­ 8. Personaj feminin din
IN F I E C A R E a n se p e s c u ­ m a i a p r e c i a t ă c o n s e r v ă este buchet de zambile ! — Arbust Se revarsă primăvara pe cîm-
cu 8 la s u lă d in lo c u ito ­ tea u m o r ist u lu i v e ş t- g e r m a n a c e e a d e fa so le cu sos de „Moara cu noroc" de Ion Sla­
ie sc p e ste 50 m ilio a n e tone cu flori al ba st re-roşea le sau pie (pl) — Ajuns la o treaptă Dezlegînd careul de mai sus, vici.
d e p eşte, c e a m a i m a r e c a n - rii A n g lie i sînt stin g a c i, nu- A le x a n d e r S p o e r l — „ P a r a - roşii. albe. plăcut mirositoare, ce în­ dc dezvoltare înaintată. veţi găsi, de la A la B, titlul
floreşte primăvara. 4) Floare N. COSTIN unei publicaţii literare care a I. HĂPRIAN