Page 7 - Drumul_socialismului_1967_03
P. 7
PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3784 mm rea
(Urmare din pag. 1) mare, nu se cunoaşte greuta — Nu cunosc o cifră exactă, turnare ar fi suficient pentru muncă de dispecerat. Ajutorul
tea şarjei. Pentru înlăturarea dar. în' tot cazul, puţin de tot, desfăşurarea în bune condî- maistrului este necesar cu atît
ţâ şi să fie cît se poate de exi acestei deficienţe, propun cc
gent in respectarea prescrip oalele cu fontă lichidă să fie Dacă luăm de bun acest ţiuni a lucrului. Dar o bună mai mult, cu cît numai doi
ţiilor şi indicaţiilor date. însoţite de fişa dc cîntar. Dc răspuns evaziv, am putea cre parte este ocupat de şarjele muncitori au şcoală de califi
— Cum explicaţi faptul că asemenea, sint de părere ca de că pierderile de metal la declasate, care aşteaptă luni care In prezent sînt dese ca
Ia secţia dv. există totuşi un prim-topilorii să asiste Ia in O.S.M. 1 sînt o fatalitate ine în şir să fie vîndute. Din a zurile de blocare a barei port-
număr destul de mare de a troducerea fierului vechi în vitabilă. Un asemenea punct ceastă cauză nu se poate face dop. pentru că aliajele se in
semenea abateri ? cuptoare şî să nu permită ca de vedere este greşit şi dăună o verificare corectă a ansam- troduc in oală după ce a fost
— Pe de o parte prin lipsa ceea ce cade din troacă să tor. El nu corespunde realită blelor de turnare şi ne trezim umplută cu oţel Propun să se
funcţiune
de cunoştinţe profesionale te râmînă pc jos ţii Înseamnă că ne facem o că oţelul curge... Pentru des pună din nou in introduce
părere falsă despre rezervele
buncărcle
pentru
congestionarea halei, propun
meinice la unii dintre maiştri O nltâ provenienţă a pier şi posibilităţile reale, care, va să nu mai fie dezmembrate rea feroaliajelor. Apoi, de
şi prim-topitori. şi prin exi derilor o constituie reacţiile lorificate, ar duce la o scă dc cochilo dccit acele lingouri seori se schimbă programul
genţa necorespunzătoare în fo anormale. Ele sînt urmarea dere substanţială a pierderi care sint trimise .spre lamina sortimental fără să fim anun
losirea termocuplelor, iar pe faptului că prim-topitorii in lor de metal. Iată doar un re la bluming. Celelalte să fie ţaţi decît înainte cu 50—60 de
de altă parte prin neglijenţă şi troduc in cuptoare materiale exemplu. Dc la începutul anu dirijate în altă parte. minute. Vâzîndu-ne strimto-
superficialitate. auxiliare ncîncălzite în preala lui şi pinâ acum s-au semna Este adevărat că o bună raţj, improvizăm montarea oa
— Ce vă propuneţi, concret, bil, cum prevăd instrucţiunile lat circa 70 de cazuri de nein- parte din pierderi au loc la lelor de turnare şi, evident, că
pentru a înlătura aceste nea tehnologice. chidere a barei port-dop, fapt oalele de turnare. Aceasta, şi se pierde metal. Inîîmplnăm
junsuri ? — O mare cantitate de oţel ce a dus Ia pierderea a aproape pentru că asistenţa tehnică pc greutăţi şi pentru că in pre
— Să întărim simţul de răs s-a pierdut datorită unor ava 200 tone de oţel şi 7 perfo schimburi este slabă. Maiştrii zent nu există instrucţiuni de
pundere şi autoritatea maiştri rii. Cum consideraţi că pot fi rări de praguri, cu pierderea în loc să acorde asistenţa teh lucru în turnarea oţelurilor
lor şi prim-topilorilor, şi să lichidate acestea ? a 40 tone de oţel. Explicaţia ? nică necesară, fac mai multă speciale.
* ☆
Deşi majoritatea tovarăşilor solicitaţi să răspundă
CUM POT Fi EVITATE la subiectul de faţă au dat soluţii bine gindite unor
probleme ce le ridică lichidarea pierderilor de metal
în oţelării şi au făcut în acest sens propuneri valoroase,
considerăm că ele nu dau toate asigurările atingerii
obiectivului vizat. Din cele relatate de interlocutorii
noştri, se desprinde in mod pregnant câ factorul pri
E D E mordial în înlăturarea cauzelor care generează risipa
dc oţel îl constituie creşterea răspunderii personale a
fiecărui muncitor, inginer şi tehnician, a cadrelor dc
conducere, pentru calitatea producţiei şi ridicarea pro
ETAL LA OTELĂRSS T aspectele şi în toate compartimentele de muncă, far
priului nivel profesional, întărirea disciplinei sub toate
aceste deziderate depind în bună măsură de hotărirca
şi promptitudinea cu care comitetele dc partid, birou
rile organizaţiilor dc bază dc la cele două secţii, acţio
nează pentru punerea in valoare a tuturor rezervelor
existente, dc preocuparea organizaţiilor dc sindicat şi
ale U.T.C pentru mobilizarea maselor dc salariaţi la
organizăm încă, in acest tri — Cele mal multe avarii au Una singură : lucru de slabă realizarea sarcinilor dc producţie şi a angajamentelor
mestru, cursuri de reîmpros loc datorită nerespectării in calitate la montarea oalelor de luate in întrecerea socialistă. Producţia şi calitatea sortimentelor secţiei circulare II de la Fabrica „Sebeşul* din
pătare a cunoştinţelor profe strucţiunilor de lucru şi pro turnare şi confecţionarea pra Dc asemenea, participanţii la examen au arătat că Sebeş a sporit simţitor în urma dotării cu maşini de tricotat cu doi tilIM ri. P t\n InAj*
sionale mai strîns legate de cesului tehnologic. Deci, nu gurilor. Dacă se lucra cu mai o contribuţie preţioasă la efortul oţclarilor pentru a-şi mediul lor se pot fabrica ciorapi din diferite materiale şl cu diverse mocţele, îrt cortat*
ii muncii cu 20 la sută faţă de vechile ma$mt folcfite.
munca practică. sînt inevitabile. Am să dau un multă atenţie şi răspundere, îmbunătăţi activitatea in vederea ridicării nivelului ca ţiile creşterii productivităţii W f f i p E K
litativ al producţiei îl poate aduce o aprovizionare rit
— După cit cunoaştem, ase singur exemplu ; în una din acest oţel nu se pierdea. mică cu materii şi materiale, în cantităţile şi dc cali
menea cursuri au mai fost or zile a survenit o mică defec Constantin Enaehe. prîm-to- tatea corespunzătoare.
ganizate, iar problema întări ţiune la uşa cuptorului nr. 4, pilor : — De la bun început De aceea, găsim că la subiectul: „Cum pot fi ....... - ---- ^
rii răspunderii personale nu dar nu s-a ocupat nimeni de vreau să spun că pierderile lichidate pierderile de metal la oţelării?" este ne
este nouă. Cu toate acestea, înlăturarea ei. Din această de metal depind de om şi, prin cesar să răspundă şi alţi factori din otelăriile Hu
pierderile de metal se menţin cauză, la scoaterea rinei din urmare, tot omul le poate e nedoarei. De data aceasta, solicităm răspunsul to Exploatarea minieră Deva
la un nivel destul de ridicat. cuptor, s-a produs o perfora vita. Eu n-am să mă refer de- varăşilor Emil Delapeta, secretarul comitetului de COO0iO*TI£t COMSUM
Nu credeţi că măsurile amin re de prag, care ne-a costat cit la ceea ce depinde de noi. partid de la O.S.M. 1, Constantin Militant, preşe âSSM CS
tite vor trebui completate cu pierderea a 70 tone de oţel. La fiecare încărcare de cup dintele comitetului sindical de secţie de la O S.M. cu sediul în strada Horia nr. 201, telefon 2730,
ceva nou ? Stă, deci în putinţa noastră tor rămine pc platformă şi nu 2, loan Cristea, secretarul comitetului U.T.C de la
să reducem la zero ţoale ava se recuperează circa 500 l<g fier angajează de urgenţă!
— Ba da Cred că este nece O S.M. 2. Alexandru Haiaş, secretar de organizaţie
sar vSii acţionăm şi pe linia riile şî deranjamentele. vechi. Raportat la numărul de bază la O.S.M. 1. Mitică Cocoş, şeful serviciului — muncitori necalificaţi pentru subteran. Salari-:
cointeresării şi răspunderii Ing. Mihai Grigore ; — Sînt de şarje dintr-o lună, înseam aprovizionare din C.S. Hunedoara. zarea conform H.C.M. nr. 1116/1965.
materiale. Remunerarea să fie gata să răspund întrebării nă o pierdere dc cel puţin 20 Intrucît în răspunsurile dale s-au formulat în
mai strîns legată de preocu puse Notaţi : pierderile de tone oţel şi, asta numai la un trebări ce vizează conducerile celor două oţelării, Se asigură cazarea în dormitoare comune, încălzire
parea pentru îmbogăţirea cu metal se pot cvifa dacă pri cuptor. Ce trebuie făcut ? Cred solicităm răspuns tovarăşilor ing. Cornel Dehelea- şi o masă la cantină contra cost Ia preţul de 3,50 lei
noştinţelor profesionale, de mim la timp, în cantităţi sufi că este clar. Să respectăm cu mi, şeful secţiei O.S.M. 2, la întrebarea: Ce mă pe zi.
calitatea producţiei ; toate pa ciente şi dc calitate, materii stricteţe reţeta de încărcare. suri veţi lua pentru îmbunătăţirea actualelor in Angajările se fac la sediul exploatării, zilnic intre
gubele să fie suportate de cei prime şi materiale. Consider că diagramele şi strucţiuni şi grafice de elaborare a oţelului? iar orele 7-15.
vinovaţi. — Cu alte cuvinte, dumnea graficele dc descărcare după inginerului Mihai Grigore, şeful secţiei O.S.M. 1, Pentru angajare sînt necesare următoarele acte:
care lucrăm favorizează risi
la întrebările: Ce măsuri veţi lua pentru descon
La cele spuse pînâ acum aş voastră aţi epuizat toate rezer pa. Nu o dală s-a întîmplat să gestionarea halei de turnare? Cum veţi acţiona, — Cartea de muncă sau adeverinţă eliberată de
adăuga, ca o necesitate impe vele şi consideraţi că pierde respect strict temperatura pentru întărirea asistenţei tehnice pe toate schim sfatul popular din care să rezulte ocupaţia avută în ul
rioasă, asigurarea ritmică şi rile de metal depind în exclu prescrisă a şarjei, la evacuare, burile şi minerea în funcţiune a buncărelor de la
in cantităţi suficiente cu praf sivitate de factori externi ? şi lotuşi să am surprize ne cuptoare? timele şase luni;
lermicem, care conduce la în — Nu chiar aşa. dor cu ac plăcute ; oţelul se sol ici i Ticâ pe — Certificatul de naştere;
lăturarea defectelor de supra tuala dotare tehnică şi greu oală. Problema aceasta meri — Livretul militar;
faţă şi creşterea procentului tăţile ce le întîmpinâm, nu tă să fie studiată de condu Desfăşurarea examenului şi răspunsu — Buletinul de identitate.
de scoatere în laminoare. De se poate mai mult. cerea secţiei, pentru că, în me rile ia întrebările de mai sus vor fi publi
asemenea, o preocupare mai Interlocutorul nostru a for die, pe fiecare oală, se solidi
susţinută pentru îmbunătăţirea mulat o serie întreagă dc „re fică 500 kg oţel. Asta înseam cate în ziarul de joi 9 martie a.c.
aprovizionării cu materiale re vendicări", ocolind să vorbeas nă că numai de la un cuptor
fractare pentru oale şi trenu că despre lipsurile şi deficien se pierd mai mult de 60 tone I A
rile dc turnare. ţele interne, care s-au soldat de oţel în fiecare lună Cu- Întreprinderea orăşenească
Cornel Ardcleanu, maistru cu pierderea a sule de tone noscînd că pierderile de metal
oţelar : — O parte însemnată de oţel. Din dorinţa de a prin ardere sînt nemijlocit le
a pierderilor de metal provine schimba, totuşi, cursul răspun gate de durata de elaborare de industrie locală Hunedoara
din curgerile peste oală, la surilor justificative, îi mai ă- a şarjelor, ne yom preocupa
turnare. Aceasta, pentru că dresăm o întrebare : să reducem cît mai mult du Regiunea Bulevardul Mihai Viteazu nr. 3
nu se cunosc exact cantităţile ■— Care din pierderile de rata unei şarje. angajează imediat:
de fontă lichidă şi fier vechi metal consideraţi că puteau fi Vasilc Popeţ, şef de echipă : — inginer constructor sau miner, pentru funcţia de
introduse în cuptor şi, prin ur- evitate ? — Spaţiul actual al halei de şef serviciu producţie. Salar : 2.175 le i;
ÎN CIFRE ŞI FAPTE mecanic şef, investiţii, tehnic. Salar: 2.175 lei;
— inginer mecanic, pentru funcţia de şef serviciu
— inginer mecanic, fără vechime. Salar: 1.750 lc l;
In anii puterii populare Hu vîndut 1.506 aparate de radio, — trei tehnicieni I constructori cu salariul de 1.500
nedoara a străbătut un drum 1.525 televizoare etc. Iei ;
măreţ, plin de victorii. Dintr-o Intre anii 1967-1970 vor fi — doi maiştri constructori cu salariul de 1.375 le i;
aşezare neînsemnată, cu o in construite noi şi moderne ma — şef serviciu aprovizionare cu salariul de 1.800 le i;
dustrie slabă, dispunînd de o gazine în salul Cerbăl, Bunila — doi electricieni forţă şi instalaţii, categoria a V il a
capacitate redusă, ea n deve şi Ruda. sau a V lII-a ;
nit ccl mai mare centru side Un mare avînt cunoaşte — douăzeci şl cinci muncitori necallflcaţi.
rurgic al ţârii. S-a schimbat construcţia dc locuinţe din ve Angajarea se face în condiţiile H.C.M. 653/1965, anexa
din temelii viaţa oamenilor, a niturile proprii, mai ales la sa IV, la H.C.M. 1053/1960.
crescut nivelul dc trai mate te. In perioada 1959-1966, pe Informaţii suplimentare se vor cere la serviciul per
rial şi cultural al acestora. raza oraşului au fost construite sonal, telefon 2235.
In ultimii ani, la Hunedoara 1.426 locuinţe individuale.
au fost construite şi puse în In oraşele şi satele Hunedoa tip
funcţiune noi capacităţi de pro rei funcţionează în prezent 83
ducţie — furnalul nr. 8 cu o de şcoli, cu 629 cadre didacti
capacitate de 450.000 tone fon ce. in care învaţă 16.333 elevi,
tă pe an, fabri --------------------------------------------ceea ce repre de locomotivă
ca de dolomîtă zintă o creştere
metalurgică, noi In minele întreprinderii R. „Combustibilul" Deva
cuptoare elec Oraşul regional comparat* e" Barza se utilizează de citva
trice şi cu pro anul ş c o l a r timp un nou tip de locomo
pulsie, au fost 1938-1939. tiva, creaţie a unui grup de
Oraşul Haţeg îşi îmbogăţeşte an de an înfăţişarea cu blocuri noi şi frumoase. introduse în Numărul ca specialişti ai întreprinderii
IN FOTO; din noul peisaj al Haţegului. producţie noi a drelor medicale condus de ing. Nieolae Mo- a n u n ţ a :
gregate şl maşini. şi al cadrelor medii sanitare ga. Spre deosebire de loco
motivele folosite pînă acum
Valoarea investiţiilor alocate a crescut dc la 454 in 1959, la în industria minieră, noua
în perioada 1959-1966 sc ridi 583 în 1966, iar durata medie maşină — uşoară şi cu ga . — pentru satisfacerea în mai bune condiţiuni a cere
că )n peste 7.264.000.000 lei, din a vieţii a crescut dc la 60 la barit redus — este utiliza rilor populaţiei, care doreşte sâ se aprovizioneze In peri
PREGĂTIRE T E M » care aproape 4.800.000.000 lei In anul 1967 va fi dat în fo gust şi in pantă, precum şi oada de primăvarâ, posesorii de lichele de combustibili
68 ani în aceeaşi perioadă.
bilă in galerii cu profil în
pentru construcţii-montaj.
In anul 1966 Combinatul si losinţă la Hunedoara unul din 1 în locurile de muncă disper beneficiazâ in cursul lunii martie a.c. de majorarea cote
cele mai moderne complexe
derurgic din Hunedoara a pro spitaliceşti din ţară, cu o capa sate şi distanţate, unde | lor de lemne de foc şi reducerea proporţionala a cotelor
dus 2 413 476 tone oţel, faţă dc citate de 700 de paturi. transportul este mai greu de J de înlocuitori.
PROGUCTIEI DE LEGU 747.020 tone in anul 1959, dc la sate a cunoscut o dezvol mecanizat. La construcţia j La tichetete tip urban cota de lemne de foc se majo
Reţeaua instituţiilor culturale
1 484.700 tone laminate finite
pline, faţă de 120.830 tone in
aceeaşi perioadă, iar furnalele tare continuă. Pc raza oraşului noii locomotive, consumul I rează de la 70 la sută la 90 Ia sută, cota de înlocuitori re-
de metal este mai redus, a- J
regional Hunedoara işi desfă
Asigurarea unor recolte spo culturilor. O parte clin forţele ne-a informat că în unităţile Hunedoarei şî Călanului au Iri- şoară activitatea 45 cămine cul cumulatorii pot fi încărcaţi dueîndu-se de fa 30 la sută Ia 10 la sută, iar la lichelele
mis oţelarilor, în anul 1966, cu
rite de legume, eşalonate pe brigăzii legumicole au fost an cu suprafeţe mai mici folosi- I aproape 894.931 tone fontă mai turale, 53 biblioteci publice şi la suprafaţă, renunţindu-se tip rural, cota de lemne de foc se majorează de la 50 fa
o perioadă cît mai mare de trenate la transportul îngrăşă te pentru grădinărit se întîr- mult decît în anul 1950 27 cinematografe. Numărul la staţii de încărcare in sub sută la 75 la sută, înlocuitorii redueîndu-se de la 50 la
timp. depinde în marc măsu mintelor naturale. !n total am z.ie cu asigurarea seminţelor. Succese însemnate s-au obţi cititorilor s-a dublat faţă dc a teran.
ră de modul în care se fac scos în cîmp pe suprafeţele Pînă la începutul decadei a nut şi in agricultură. In coope (Agerpres) sută la 25 la sută.
pregătirile pentru producerea destinate grădinăritului 260 treia a lunii februarie a.c. la nul 1959, iar al spectatorilor la
materialului sădilor. De aceea, tone gunoi de grajd. Paralel cu Zam, Bejan, Bîrsân şi in alte rativele agricole, producţia me filme a ajuns în 1966 la 305 355.
dic !a hectar de gîu si secară
în perioada actuală în unită aceasta am făcut amenajarea cooperative agricole încă nu se a crescut în anul 1966 cu 204
ţile cultivatoare de legume a răsadniţelor pe mai bine de procuraseră seminţele. O in kg, in comparaţie cu anul 1965,
tenţia principală a fost în 200 m p. Aici. de fapt, s-a în suficientă preocupare au dove cea de porumb cu 719 leg, cca rite, sînt in continuă creştere
dreptată spre procurarea se dit unele consilii de conduce dc cartofi cu 2.734 kg. datorită apariţiei sculelor din
minţelor necesare şi verifica ceput semănatul legumelor re şi pentru confecţionarea Condiţiile naturale din satele oţeluri rapide şi a aliajelor
rea cablaţilor acestora, spre timpurii, printre care a cono inventarului grâdinăresc din oraşului Hunedoara oferă mari dure care au determinat ade
amenajarea paturilor calde pidei şi verzei. In continuare materialele repartizate Astfel, posibilităţi pentru dezvoltarea vărate revoluţii în construcţia
pentru producerea răsadurilor se amenajează noi paturi cal clin cei 40 mc cherestea des zootehniei. Efectivul dc taurine de maşini-unelte. Avem astăzi
de legume timpurii, ce urmea tinaţi construirii de tocuri şi în cooperativele agricole de pro strunguri produse la Arad, ori
ză să fie protejate în rîmp sub de şi pentru roşii, vinele, ar rame pentru răsadniţe au fost ducţie a sporit în anul 1966 cu Alături dc „giganţii" Caru desfăşurare, datorită muncii 1965 se va ajunge la peste 130 maşini de alezat cu turaţii
material plastic etc. Ne-am dei şi alte legume. Lucrările ridicaţi doar 17 m.e. Amina- 291 capete faţă de anul 1965, sel, aliniaţi perfect în hala creatoare a proiectanţilor şi in 1970! pînă la 1 600 rotaţii pe minut
interesat despie stadiul aces de îngrijire ca : udatul, aeri rca nejustificată a ridicării iar al ovinelor eu 1.831. de montaj a Fabricii de ma- constructorilor de maşini. In Proiectanţii şi constructorii — randament echivalent cu al
tor pregătiri în citeva unităţi sirea şi plivilul, ce le vom e materialelor puse la dispozi Producţia dc lapte pc cap dc şini-unelte şi agregate din actualul cincinal, în producţia caută an de an posibilităţi noi produselor similare de pe pia
agricole, lată ce ni s-a relatat: ţie va împiedica producerea Bucureşti a apărut în aceste de maşini-unelte se prevede o de perfecţionare o maşlnilor- ţa mondială. Atenţia specialiş
xecuta în continuare au meni răsadurilor la timpul potrivit. vacă furajată a crescu! in a- zile o altă premieră indus creştere de 3,3 ori, atingîn- unelte. Precizia — principala tilor este îndreptată acum, mai
rea de a contribui la obţine De fapt. în raionul Ilia startul iml 1966 cu 357 litri faţă de a trială a României. Şi, deşi con du-se 16.000 de bucăţi pe an în cerinţă a acestor produse — mult ca oricînd, spre mărirea
Răsaduri viguroase, rea unor răsaduri viguroase, luat în amenajarea răsadniţe nul 1965. structorii o numesc „mezina", gradului de automatizare a
lor este destul de lent. Pînă La G AS Câlnn s-a obţinui ea cintâreşte cîteva tone. I se
de bună calitate. în anul 1966 cea mai mare maşînilor-unelte care sâ per
de bună calitate la 20 februarie, din 4 000 m p. producţie de lapte pe cap de spune aşa, deoarece este pri mită muncitorilor sâ nu de
amenajaţi
prevăzuţi au fost
Start lent mai puţin de 1.000 mp. ră vacă furajată din Trustul re ma dintr-o familie mare de REPORTAJ DIN IA R Ă pindă aproape de loc de rit
In ncesl an vom cultiva cu gional gostat — 3.576 litri. freze portal, care va fi asimi mul de lucru al maşinilor.
legume 36 de hectare, ne spu sadniţe. Ca urmare a creşterii venitu lată în cursul acestui an. Noua Institutul de cercetări şi
Cooperativele agricole
de
nea tovarăşul lonn Ghcorghîu, producţie din raionul Uin şi-nu Pentru producerea legume rilor proprii ale cetăţenilor şi maşină este destinată opera proiectări pentru maşini-unel
necesară o
lor timpurii este
inginer agronom la cooperati prevăzut să cultive în a suprafaţă mult mai mare decît a dezvoltării continue a reţe ţiilor de prelucrare prin fre- 1970, cînd 94 la sută din ne se obţine progresiv prin folo te, care şi-a început activita
va agricolă din Oeongiu, raio cest an peste 250 de hectare rea asigurată la data aminti lei comerciale, a sporit de Ia zare a diverselor piese din cesarul de maşini-unelte al e sirea tot mai largă a elemen tea de curind, are o tematică
nul Orăşlie. Pentru obţinerea cu legume. In unele unităţi, tă. In acest sens consiliile de an la an valoarea mărfurilor fontă şî oţel cu diametre pînă conomiei noastre naţionale va telor hidraulice şî electrice. bogată în acest domeniu. El
unor venituri mari Ia unita vindule populaţiei. Dacă în a la 1.000 mm, in regimuri de fî asigurat din producţia inter Pot convinge în această direc are de pe acum in perspectivă
printre care amintim pe cele conducere ale unităţilor care nă. Uzinele producătoare îşi ţie strungurile Carusel româ
tea rle suprafaţă ne-am orien din Dobra şi Lăpuşmc au în şi-au prevăzut obţinerea unor nul 1959 s-au vândut oamenilor aşchiere intensive şi cu o mare vor diversifica mult producţia, neşti. Aici, mijloacele electrice realizarea unor tipuri cu totul
tat. să producem cît mai mul ceput pregătirile in vederea recolte eşalonate de legume au muncii din centrele muncito fineţe, pulînd înlocui în unele simultan cu creşterea comple şî hidraulice sint reunite în- noi de maşini-unelte, care uti
reşti şi «Ic Ia sate mărfuri în
cazuri operaţiile de rectificare
te legume timpurii. Acum nc producerii răsadurilor necesa datoria să se preocupe mai în valoare dc 235.625.000 lei, în xităţii, valoarea medie unita tr-un singur organism, in care lizează prelucrări cu electro-
re. In alte cooperative agrico deaproape de amenajarea su cu abrazivi. erozîune, prin ultrasunete, prin
intensificăm pregătirile în ve 1966, valoarea acestora s-a ri ră a maşinîlor-unelte produse — exprimîndu-ne metaforic fascicule cu electroni, cu aju
le se constată însă o tărăgă prafeţelor prevăzute cu răsad Evoluţia determinată de ce — partea electrică reprezintă
derea asigurării condiţiilor ne nare a amenajării răsadniţe niţe, cit şi de insâmînţarea a dicai la 527.558.000 Ici, ceea ce rinţele mereu sporite ale pro crescînd în decursul cincinalu creierul, iar cea hidraulică — torul laserelor şi altele.
cesare creşterii şi dezvoltării lor. Tovarăşul ing. Petru Puia. cestora cu legumele timpurii reprezintă o creştere dc 124 la gresului tehnic, departe de a lui de peste două ori. De la muşchii. Şî vitezele de tăiere, MIRCEA IONESCU
în bune condiţiuni a tuturor de la consiliul agricol raional, planificate. sută. Numai in anul 1966 s-au se fi încheiat, este în plină 72 tipodimensiuni produse în multă vreme destul de cobo- redactor la Agerpres
