Page 81 - Drumul_socialismului_1967_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAH

PAGINA 4 Piteşti -

un nou

• Un bilanf semnificativ al eco­ centru

nomiei tarilor socialiste
industrial

Pentru oraşul Piteşti cel
Planul „Forjelor interameri- aproape 9 miliarde lei alo­
caţi în anii cincinalului în­
seamnă o nouă şi puternică
cane platformă chimică, dezvolta­
rea actualelor zone industria­
le cu alte fabrici şi uzine,
4 Pa g in i — 25 b a n i
ANUL XIX. NR. 3.803 VINERI 24 MARTIE 1967 f construcţia a numeroase o­
’ biective social-culturale.
In apropierea oraşului Pi­
teşti lucrătorii Intreorindeni
Probleme ale zootehniei din regiune de constricţii industriale şi
montaj Braşov înaltă uzina
de pe poarta căreia vor ie­
şi in final, la fiecare al 7-lea
minut un autoturism de fa­
M IL E IIÎIIILE - 0 BOSlflE • stîlpi din beton şi şarpantă
bricaţie românească. In ha­
lele construite după sistemul
monobloc cu structură mixtă,
metalică, colectivul de mun­
citori va realiza in u mici lo­
rii ani primele autoturisme
IBSOFICIEIT IILIim C lli pentru autoutilitare
motoare
„Renault 16" şi
In vreme re pe dealul Ra-
covtţei consirudorii se gră­
besc să termine înălţarea ha­
lelor de fabricaţie pînă la
sCirşitul aeeslui an. pe un
In zona de deal şi de mun­ a făcut ca producţia acestora ) alt şantier, la Combinatul de
te. pajiştile naturale reprezin­ Ing. NISTOR AUREL să fie foarte mică. Din aceas- il industrializare a lemnului
tă principala sursă de furaje preşedintele Consiliului tă cauză unele cooperative a­ din Piteşti sc fac ultimele
pentru animale. In ultimul agricol regional gricole manifestă tendinţa verificări înaintea probelor
timp s-a discutat mult des­ greşită de a mări suprafeţele tehnologice la un obiectiv cu
pre producţia acestora. Dez­ arabile cultivate cu plante fu­ profit unic în industria noas­
baterea unei asemenea pro­ reşte producţia de iarbă, ele rajere pentru producerea de J tră forestieră — fabrica de
bleme este pe deplin justifica­ Ie, nici măcar pe suprafeţe mai ajutînd doar la menţinerea masă verde sau fin. în loc ca I făină din lemn Produsul a-
tă. deoarece este necesar ca mici, pe nşa-zisele „păşuni producţiei la acelaşi nivel an acestea sâ fie produse prin i ccstei unităţi realizat prin
suprafeţele destul dc mari de model" care trebuie să existe dc an şi la stăvilirea degradă­ sporirea producţiilor pajiştilor » valorificarea deşeurilor de la
în fiecare cooperativă agrico­
păşuni şl fineţe naturale exis­ lă dc producţie şi pe care au rii pajiştilor. Râu este că pe naturale. j celelalte fabrici ale combina­
tente sâ fie puse in valoare, majoritatea pajiştilor cărora H In anul 1966, cooperativele tului, va contribui Ia îmbu­
să justifice locul pe care-1 o­ obligaţia să le organizeze. se aplică lucrări de igienă si agricole de producţie s-au nătăţirea procesului de fa­
cupă în structura suprafeţelor Ritmul de executare a lucră­ întreţinere de primăvară, nu mărginit sâ execute prea bricaţie în industriile meta­
agricole. rilor pe păşuni şi fîneţe este se mai- execută aceleaşi lu­ puţine lucrări în complex Abatajul frontal al sectorului IV de la E. M. Lonea a devenit cunoscut prin mun­ lurgică. mase plastice şa
In regiunea Hunedoara, su­ lent. Cooperativele agricole e- crări şi în timpul verii şi pe pâ.şuni. Exemple nega­ ca brigăzii conduse de Clement Birluţ. La titlul de fruntaşă pe anul 1966, minerii au Lîngă uzina chimică din
prafeţele cu păşuni şi fineţe xecutâ un volum redus de lu­ toamnei, ceea ce face ca efi­ tive din acest punct de adăugat încă un semn de preţuire : brigadă evidenţiată în primele două luni ale anului. zona de sud a oraşului, cate
în cooperativele agricole ocu­ crări de îmbunătăţire, rezu- vedere ne-au oferit unităţile IN FOTOGRAFIE: aspect din timpul lucrului. Foto: N. MOLDOVEANU produce din prima lună a a­
pă 121.000 hectare. Producţia mîndu-se mai mult Ja lucrări cienţa lor sâ fie scăzută. din raioanele Haţeg şi Ilia, un­ cestui an, negru de fum da
Pe suprafeţe însemnate de
de igienă şi
întreţinere. Or,
acestora nu e însă pe măsu­ pajişti naturale nu s-au apli­ de nu s-au realizat nici ju­ înaltă abraziuno. se profilea­
ra posibilităţilor şi necesităţi­ este ştiut faptul că aplicarea cat ani de-a rindul nici chiar mătate din prevederile planu­ ză obiectivele unuia dintre
lor, ceea ce dovedeşte insufi­ numai a lucrărilor de igienă si lucrări de întreţinere, ceea ce lui stabilit. cele mai mari combinate chi­
curăţare de primăvară nu mă­
cienta atenţie acordată îmbu­ In ceea ce priveşte celelalte mice ale ţârii. Pentru a ilus­
nătăţirii lor de către sfaturi­ lucrări menite sâ ridice pro­ primele două luni produsele tra dimensiunile acestei uni­
le populare, cooperativele a­ ducţia de masă verde, ca tăie­ tăţi este suficient să arătăm
gricole şi cadrele tehnice. O rea mărăcinilor şi lăstărişului, că numai fabricile sale vor
analiză temeinică asupra si­ defrişarea arboretelor dăună­ da în 1970 o producţie valo­
tuaţiei pajiştilor naturale scoa­ toare, distrugerea muşuroaie­ rică mai mare decîl cea rea­
te în evidentă faptul că su­ lor înlelenite, fertilizarea, re­ cuprifere au devenit rentabile lizată de industi’ia întregului
prafeţele ameliorate sint des­ facerea covorului vegetal, com­ oraş în anul 1965.
tul de reduse şi nu influen­ baterea buruienilor etc., pu­ In partea cealaltă a ora­
ţează decît într-o mică măsură tem arăta că s-a făcut extrem Pînă în acest an Exploatarea ghe Tudor, directorul general şi marfă prevăzută a fost de­ şului, la Găvana a început
cantitatea şi calitatea furaje­ de puţin. Cooperativele agri­ minieră Deva a funcţionat cu al întreprinderii miniere Deva, păşită cu 3 la sută. A crescut construcţia unei secţii care
lor obţinute. Sint cooperative cole din raioanele Alba şi pierderi planificate. Chiar şi care ^e-a declarat: cu aproape 3 procente conţinu­ va dubla capacitatea între­
agricole ca cele din Mihalţ, Brad şi oraşul regional Deva in condiţiile depăşiriisarcinilor „Încă din anul trecui s-au tul de cupru în minereul ex­ prinderii Textila, iar din al
Beriu, Balomir. Pianul de Jos, n-au defrişat arborete de pe de plan cheltuielile de produc­ făcut studii de căi re organiza­ tras si a sporit mult producti­ doilea trimestru al acestui
Apoldul de Sus. Boşorod, Si- nici un hectar. ţie erau mult mai mari decît ţiile dc partid şi cadrele teh­ vitatea fizică", . an se începe aici construcţia
meria şi altele care, manifes- Muşuroaiele inţelenite au veniturile obţinute din valori­ nice, s-au stabilit posibilităţile Se acordă mai multă atcnRe fabricii integrate de ţesături
tînd preocupare pentru ridi­ fost distruse doar pe 15 hec­ ficarea minereurilor extrase, fn reale de sporire a producţiei folosirii raţionale a forţei de de lînă, fire artificiale şi sin­
carea producţiei pajiştilor na­ tare în raionul Brad şi pe 23 1966 colectivul acestei exploa­ fizice, de creştere a timpului e- muncă, extinderii mecanizării tetice. Tot în această- zonă se
turale. au obţinut rezultate hectare în Oră.şlie. Fertilizaren tări în loc să aducă beneficii fecliv de lucru în abataj şi si aplicării metodelor eficiente construiesc în următorii ani
mulţumitoare. Din păcate însă cu urină nu s-a făcut pe nici economiei naţionale a cheltuit de ridicare a productivităţii de susţinere a lucrărilor mi­ o fabrică de bere, o fabrică
numărul acestora este destul un hectar în raioanele Alba în plus circa 3 milioane lei muncii în subteran S-a trecut niere, cit şi reducerii cheltuie­ de articole tehnice din cau­
de redus, iar consiliile agri­ şi Brad şi oraşul regional Hu­ din dotalii de stat planificate. la diminuarea amestecului de lilor de producţie. Există o ciuc. un combinat de imbu-
cole şi inginerii din unităţi nu nedoara. Cele 1B hectare fer- .Ţrapspunînd în viaţă îndicar steril in minereu prin efectua­ preocupare susţinută din pai\- teliere a vinurilor şi unul
caută să demonstreze coope­ tilizale-cu urină în raionul Ha­ ţiile Plenarei C C. al P.C.R. din rea unor analize chimice la lea înlregului colectiv de mun­ pentru preparate din carne
ratorilor posibilităţile m ulti­ ţeg şi 61 hectare în Orăştie decembrie 1966 cu privire la extremităţile straturilor de ză- că al minei pentru a face ca De asemenea, Ia Intrarea în
ple care există pentru creş­ reprezintă suprafeţe neînsem- creşterea eficienţei economice, câmint, care permit cunoaşte­ productivitatea în subteran să oraş dinspre Bucureşti, se va
terea producţiei de masă ver­ coleclivul exploatării a hotărît rea din timp a configuraţiei crească încontinuu, să se îm­ construi o fabrică unde vor
de şi fin pe pajiştile nalura- (Continuare Îd pag a 3-a) ca prin aplicarea unor măsuri zonei mineralizate. bunătăţească calitatea mine­ fi produse primele miern-
tchnico-organizalorice să re­ Organizarea mai judicioasă a reului extras Toate acestea motoare de fabricaţie româ­
ducă cheltuielile de producţie puşcării a condus la creşterea dau garanţia obţinerii şi pe mai nească, la uzina de motoare
şi consumul de foi ţă de muncă departe a unei eficienţe eco­ electrice.
pe unitatea de produs, să spo­ timpului efectiv de lucru cu nomice sporite şi a realizării r. b o c iu
peste o oră la unele echipe,
rească productivitatea în subte­ fapt care asigură obţinerea în de cit mai mulle beneficii. Corespondent Agerpres
Examene medicale cu ajutorul ran. Cheltuielile se fac acum plus a unei cantităţi importan­ A. ZAHARIE
cu mai multă grijă şi discer*-
ACTUALITĂŢI izotopilor de crom radioactiv nâmînt se urmăreşte punerea te de minereu. Mergînd pe linia
organizării şi mai raţionale a
care
în valoare a rezervelor
pot aduce beneficii. Ca urmare. producţiei scontăm ca pînă la
La seci ia dc medicină nu­ nei, cu ajutorul izotopilor (Ic Exploatarea minieră Deva a sfîrşilul anului să crească pro­
duci ivilatea' muncii cu 15-20 la
început să devină rentabilă. In
crom radioactiv.
cleară a Institutului dc radio-
H U N EDORENE loqic dm Tq. Mureş se iac di­ cialiştii au descoperii date i­ pildă, nu mimai că nu s-a re­ sută, precum şi prin introdu­ JHatqinalil
lunile ianuarie şi februarie, de
In cursul cercetărilor, spe­
verse cercetări privind morto-
cerea în subteran a 16 maşini
lor/ia ş> functionahtalca unor nedite cu privire la funcţiona­ curs la dot ai ii. dar s-au obţi­ moderne de mare productivita­
orqanc interne, cum sint spli­ rea splinei, cum ar fi prelua­ nut peste 200-000 lei beneficii. te pentru încărcat şi transport,
Este un început bun cai*e tre­
Deva. Pe lingă cele 14 exis­ na, ficatul, rinichii, precum şi rea funcţiilor ei, in anumite buie continuat si dezvoltat. dintre care unele h u şi sosit.
Cu 15 zile mai tente, se vor instala alte 8 asupra unor afecţiuni şi tu­ condiţii, de către alic orqanc, Fantele au dovedii că posibili­ ia un, efrneups
telefoane noi. din care 2 in mori qreu dc depistat cu alte ca măduva osoasă, licatul etc. tăţi si rezerve există încă mul­ Măsurile menite sâ asigure
devreme Gojdu, 3 la Spitalul unificat, mijloace. Au /os/ realizate, O nouă realizare a specialiş­ le. Ele trebuie să fie identifi­ rentabilizarea producţiei in­
1 la Sînluhalm, 1 pe strada tilor de aici o constituie şi cate si puse în valoare. fluenţează pozitiv îndeplinirea
Coleclivul de muncă al lo- Aurel Vlaicu şi 1 la Viile Noi. pentru prima oară în (ară, c- elucidarea unor funcţiuni ale Cum s-a ajuns la aceste re­ ritmică a tuturor Indicatorilor ţe&lai
' tului de finisaj din cadrul Se aşteaptă însă ca acestea xamene scintigralice ale spli­ rinichiului uman. zultate? Răspunsul l-am primit de plan. Tn primele două luni
Grupului nr. 1 al T R C H. să fie puse cît mai repede în din acest an producţia globală
Deva s-a angajat la începu­ funcţiune. de la tovarăşul inginer Gheor-
tul anului să termine blo­ Aplecaţi cu sirqtiin(ă asupra tatea personală, ci o fnlreaqă
curile K5 şi K6 cu 15 zile filelor albe. 520 de elevi ol muncă colectivă.
mai devreme faţă de terme­ 150.000 pui de o zi liceelor de cultura qenctală şi Urmărind această întrecere,
nele prevăzute în grafic. de specialitate, ai şcolilor pro­ ne qindim la clementele care
Printr-o bună organizare a livraţi fesionale din reqiune s-au in- au prcccdat-o: o muncă in
muncii şi a întrecerii socia­ tiliut ieri, la Deva, inh-un ve­ lensă in laboratoare, rezolva­
liste, prin folosirea mai de­ ritabil examen al temeiniciei rea unor probleme dificile din
plină a timpului de lucru, Gospodăria de stat „Avico­ cunoştinţelor: laxa rcqională publicaţiile de specialitate, do­
angajamentul a pulul fi în­ la" Mintia îşi aduce o contri­ LABORATOARELE UZINALE, a concursului republican dc rinţa elevilor dc a ctmons/e
deplinit cu succes. Ambele buţie de scamă la creşterea matematică, fizică, chimie şi cit mai mult, canalizată cu pri­
blocuri au fost receptionale electivului de păsări şi la limba română. cepere m cercurile pe materii,
si predate beneficiarului cu buna aprovizionare a popu­ Participă la concurs elevii studiul individual temeinic,
15 zile mai devreme. Tn fe­ laţiei cu ouă şi carne. cu rezultatele cele mai bune adine.
lul acesta, oamenii muncii Printre altele, de la înce­ FACTOR IMPORTANT ÎN la aceste obiecte de învăţâ­ După corectarea celor 520
din oraşul Deva vor primi nd nţ. calilica(i ia fazele locale, dc lucrări, astăzi arc loc lesli-
încă HO de apartamente noi. putul acestui an au fost pro­ vila/ea de premiere a celor
O IJÂ NE AS A duşi si livraţi 150.000 pui de după o preqătire minuţioasă, mai buni autori, care vot re­
corespondent 0 zi. urmînd ca în curînd alţi îndrumată atom do călrc ca­ prezenta rcqiunea Hunedoara
90.000 să fie repartizaţi co­ CERCETARE Şl PRODUCŢIE drele didactice de specialitate. In iaza republicană a con-
operativelor agricole din, re­ Fiecare concurent reprezintă cutjiului. Drttim acestora o cit
mai bună prezentare in con­
Noi unităţi giunea noastră. o clasă, o şcoală, o localitate. fruntarea cu colcqii lor din
— Desigur că este mult mai — Cei vinovaţi au primit a­ Nu se verifică numai capaci­ alte rcqiuni ale larii.
farmaceutice Astăzi, cînd ştiinţa de­ cestui deziderat major nu încerci remedierea lui. Dacă taţi să înţeleagă ce prejudicii
vertisment scris şi au fost aju­
uşor să previi un rău decît să
„Frumuseţea vine tot mai mult o for­ sint nişte ‘însinguraţi. Ei analizele curente nu se fac la an adus oţelârîei. .
Prin grija Oficiului farma­ ţă nemijlocită de îmbu­ au la îndcmînă labora­
ceutic regional au fost des­ nătăţire a producţiei, toare utilate modern. Ta­ timp, cu seriozitate şi răspun­ Aspecte asemănătoare se în-
chise, în ultimul timp, noi u- comportării" menirea laboratoarelor u­ lentul şi iniţiativa lor au dere, in final, efectul lor poa­ tilnesc şi la alte întreprinderi.
nitâţi în oraşele Petroşani, zinale apare şi mai preg­ un larg cimp de afirma­ te fi nul. Am avut şi noi ase­ O anume concepţie tributară
Hunedoara şi Deva. Reţeaua In cadrul acţiunilor educa­ nantă ca factor impor­ menea „surprize" la turnăto­ unor practici învechite, permite
re şi finalizare a cerce­
existentă va fi lărgită, în a­ tive organizate de colectivul tant In soluţionarea unor tărilor întreprinse. rie, care au dus la rebularea perpetuarea unui rău fără ca
cest an, prin deschiderea a Bibliotecii raionale din Haţeg cerinţe imediate şi de De la această succintă unor piese. cineva să sesizeze nocivitatea
noi farmacii în Hunedoara şi se înscrie şi prezentarea căi­ expunere de motive am Pentru a cunoaşte în ce mă­ lui. A manifesta „îngăduinţă"
şi „înţelegere" faţă de astfel de
Certej şi prin cele şapte ţii „Frumuseţea comportării" perspectivă ale produc­ întreprins o anchetă în sură laboratorul C.S. Hunedoa­ abateri înseamnă a încuviinţa
ra vine in sprijinul producţiei,
puncte farmaceutice în dife­ de Ileana luga şi Constantin ţiei. Cei care sint che­ cîteva laboratoare din am solicitat şi părerea mai laeit repetarea lor. Conduceri­
Păuneseu, în care autorii dez­ maţi să-şi aducă contri­
rite localităţi ale regiunii. bat, pe baza unor aspecte buţia la îndeplinirea a- întreprinderile regiunii multor muncitori. le tehnieo-administrative ale
concrete, probleme legate de noastre, Marian Axente, prim-topitor întreprinderilor trebuie să
comportamentul civilizat in la O.S.M. 2 : curme o asemenea tendinţă
Telefoane publice toate împrejurările vieţii. As- — Eu nu sînt mulţumit de dăunătoare.
1 ăzi cai tea este prezentată lu­ operativ în corectarea procese­ felul cum laboratorul rapid al
secţiei îşi face datoria în co­
Tn scopul bunei deserviri a crătorilor din transporturi din lor tehnologice. Şi de regulă municarea rezultatelor la pro­ Tema
populaţiei, de curînd s-a în­ oraşul Haţeg, urmînd ca în Analizele aşa se întîmplă. Dar, iată şi bele luate. De multe ori ele în-
zilele următoare sâ fie pre­ părerea eilorva specialişti.
cepui instalarea unor noi te­ zentată locuitorilor din Bâ- Lucia Colhon, chimist princi­ lîrzie si nu mai sînt rapide. Ba
lefoane publice în oraşul îeşti,' Unirea şi Boşorod. curente să fie pal, Fabrica chimică Orâştie : sc mai întîmplă să fie şi gre­ de cercetare
şite.
— Noi am considerat întot­ Chiar aşa să fie ? Ne depla­
deauna câ recepţionarea mate­ săm la laboratorul central şi
preventive riilor prime şi materialelor, cerem explicaţii tovarăşului nu e „un scop
prin analize precise, este ca să chimist Nîcolae Chindlcr, şeful
Richard Nixon O însemnată parte din mun­ spun aşa, prima sarcină a la­ serviciului laboratoare : in sine“
dat
boratorului. Metoda n-a
— Au dreptate oţelarii Din
ca laboratoarelor este afectată greş niciodată. Am sesizat ori­ păcate mai sint astfel de feno­
analizelor curente ale materi­ ce abatere de la normele STAS mene. Laboratorul rapid de la
Rostul laboratoarelor nu se
a părăsi! Capitala ilor prime şi executării probe­ prevăzute în contract. Prin ana­ noua oţelărie a dat mulle re­ reduce numai la atît. Ca me­
lor tehnologice în fluxul pro­
la fiecare
lizele ce le facem
sagere ale progresului, ştiinţei
ducţiei. Important este ca toa­ fază a procesului dă producţie zultate imprecise, eronate, care şi tehnicii ele trebuie să între­
s-au soldat cu consecinţe gra­
Joi dimineaţa, a părăsit Ca­ ale Americji, care a făcut o te aceste analize şi probe să preînlimpinâm apariţia unor ve ; nerespeclarea mărcilor de prindă studii şi cercetări pen-
vizită particulară de două zile aibă un caracter preventiv dc fenomene ce pol compromite oţel programate.
pitala, ind^eptîndu-se spre a bara drumul intrării în fa­
în ţara noastră. calitatea produselor. — Ce măsuri aţi luat pentru S. TRUŢA
Praga, Richard Nixon, fost v i­ bricaţie a unor materii prime Romulus Baba, chimist prin­ a preînlîmpîna asemenea erori In foto: Aspect din timpul concursului.
cepreşedinte al Statelor Unite (Agerpres) necorespunzătoare, să intervină cipal, Uzina „Victoria" Câlan : grave ? (Continuare (o pag. a S-a)