Page 83 - Drumul_socialismului_1967_03

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3803

---------------------------------------------------------------------- — -------------- 1
LABORATOARELE UZINALE, A n u n ţ

Staţia C.F.R. Simeria călători şi Grupul şcolar de
calificare C.F.R. din Timişoara strada C. Rădulescu nr.
FACTOR IMPORTANT ^ cari-frînari-manevranţi în staţia Simeria ;
1 ţin examen de admitere pentru următoarele şcoli:
— pe data de 27 martie 1967 pentru şcoala dc a-

— pe data de 3 aprilie 1967 pentru şcoala de casi­
eri bllete-mărfuri, la Grupul şcolar C.F.R. Timişoara.

CONDIŢII DE ADMITERE
IN CERCETARE Şl PRODUCŢIE Pentru şcoala de .acari — frînari — maucvranţi :
se primesc numai bărbaţi, absolvenţi ai şcolii genera­
le de 8 sau 7 ani şi in lipsă de asemenea candidaţi, se
primesc şi cu 4 clase elementare, în virstă de 20—38
ani, care îşi au domiciliul stabil în Simeria sau pe rază
(Urmare din pag. 1) laborator Cîteva probe de zamăgit. Lucrez circa două ore toarele uzinale nu au încă o de 60 km in Jurul acestei localităţi.
pigmenţi au fost trimise uzinei pe zi la determinări minore. Identitate precisă. In multe După absolvirea şcolii vor primi salarii majorate
tru rezolvarea imediată a celor „Electronica" din Bucureşti. Restul timpului stau. Păzesc a­ cazuri ele sînt considerate ca cu 12 % faţă de actualul salariu, uniforme gratuite,
mai arzătoare probleme pe ca­ Aşteptăm confirmarea lor şi paratul şi-l mai şterg de praf. nişte apendice ale uzinelor. Se precum şi permise de călătorie gratuită pe C.F.R.
re practica muncii de fiecare imediat vom trece la finaliza­ — Cu ce scop a fost procu­ vorbeşte mult de rolul lor, dar pentru ei şi familie.
zi le impune. rea cercetării. rat acest cuantovac ? mai puţin de cadrul in care ele
Este un lucru bine cunoscut Un inginer chimist studiază — El este destinat analizelor trebuie să acţioneze. Un lucru Pentru şcoala de casieri dc bilete — mărfuri :
însă este cert şi toţi interlocu­
că finalitatea şi eficienţa cer­ obţinerea bioxidului de man- rapide pentru oţelurile slab a­ torii au subscris acestei idei. sc primesc bărbaţi şi femei, absolvenţi ai şcolilor me­
cetării sînt condiţionate de gan electrolitic pentru bateri­ liate, mediu aliate, fontă şi Dacă în prezent se pune un ac­ dii cu sau fără examen de bacalaureat în virstă de 20­
orientarea ei iniţială, de legătu­ ile uscate. In acest scop s-a zgură. In opt ore se pot efec­ cent atît de mare pe intensifi­ 38 ani, care îşi au domiciliul stabil pe raza Direcţiei re­
ra ei cu necesităţile practicii, deplasat la Institutul politeh* tua circa 100 de probe cu opt carea cercetărilor fundamenta­ gionale C.F.R. Timişoara.
fată de ce oportunitatea temei nic din Timişoara, catedra de elemente fiecare. Asta înseam­ le şî aplicative nici laboratoa­
dc cercetare trebuie să fie dic­ electrochimie, pentru definiti­ nă că in numai trei minute se rele uzinale nu pot rămîne în înscrierile se fac pînă in preziua examenelor prin
poaite da rezultatul precis al
tată în primul rînd de posibi­ varea experienţelor din faza unei probe de oţel cu toate ele­ afara acestei munci de cerceta­ staţia C.F.R. Simeria, sau la secretariatul Grupului şco­
lităţile aplicării ei necondiţio­ pilot şî fixarea tehnologiei de mentele dori te. Actualmente lar de calificare C.F.R. Timişoara unde se pot primi
nate în producţie. fabricaţie. Actualmente acest durata unei probe „rapide" re. O delimitare precisă a atrî-
produs se importă şî este des­
La Fabrica chimică Orăşlie tul de costisitor. In trimestrul este de 12-15 minute si une­ buţiunilor lor şi fixarea moda­ şi informaţii suplimentare (telefon 1.63.01 sau 1.49.50
nu există nici un dubiu în a­ II ac. se va încheia şi cerce­ ori veridicitatea ei e pusă sub lităţilor de finanţare, ar fi un interior 779).
ceastă privinţă Prin bunăvo­ tarea privind valorificarea a­ semnul întrebării. prim pas in stimularea muncii
inţa tovarăşului Ion Iancu, in­ pelor reziduale de la fabrica­ Urgentarea montării poştei de cercetare. In ţările mai avan­
giner şef, aflăm eîleva fapte rea piroluzitei. Rezolvarea a­ pneumatice şi darea în folosin­
însemnate. cestei leme duce la obţinerea ţă a cuantovacului, pe tre! sate. laboratoarele uzinale sînt La G.A.S. Galda, cu ajutorul unei maşini de plantat cartofi,
Tnainte de a te apuca de cer- a 15 tone sulfat de mangan. schimburi, ar aduce importan­ filiale ale Institutelor de cer­ tractoristul Florian Drăgan o executat lucrarea respectivă pe
ceiare trebuie să ştii ee vrei. ceea re înseamnă peste 100.000 te avantaje economice prin cetări. ne spunea chimistul Ro- aproape 50 hectare din cele 70 planificate.
Tema de cercetare nu poale fi lei economii anuale. îmbunătăţirea calităţii oţeluri­ mulus Baba. Pe bună dreptate
.un scop în sine". Ea trebuie Lipsit de aportul mai sub­ lor şî asimilarea noilor mărci el se întreba : oaie la no! nu SPITALUL
luată din producţie şî dată stanţial al conducerii, laborato­ de oţeluri.
producţiei cu maximum de efi­ rul Uzinei „Victoria" Călan. Descoperim si alte „piese de se poate găsi o formă de co­
cacitate. In ee ne priveşte, prin in schimb, abordează teme des­ muzeu". Din trei spectrofoto- ordonare şi îndrumare mai efi­
însăşi natura eterogenă a pro­ tul de prelenţioase ce-i depu­ metre cel mai p?rfeeţionat nu cace ? 0 Mărire a Consiliului DE NEUROPSIHIATRIE ZAM
duselor trebuie să întreprin­ sese foiţele şi capacitatea. In funcţionează pe motiv că lip­
dem cercetări. Pentru anul cu­ acest caz mai recomandabil seşte un stabilizator care să Unii cercetători sînt de pă­
rent ne-am propus să rezol­ este ca cercetarea să fie în­ înlăture variaţiile de tensiune. rere că încheierea de convenţii
văm şapte asemenea teme. Tot dreptată spre teme mai con­ Cine-i de vină ? şl contracte cu institutele de de Miniştri privind valorificarea raionul lila, regiunea Hunedoara
atîtea obiective vor trebui fi­ crete ; perfecţionarea tehnolo­ O soartă la fel de ingrată o cercetări ar fi în folosul pro­
nalizate prin planul tematic giei de turnate în vederea în­ are microscopul electronic. De angajează Imediat un contabil şef.
dat de minister. Precizez că lăturaţii pierderilor dc metal ani de cînd ocupă un loc inutil ducţiei. Dacă cele mai multe
rezolvarea fiecărei teme îşi gă­ prin rebut. îmbunătăţirea ca­ In spaţiu s-a şl demodat. Cu laboratoare se folosesc de acest Condiţiile de angajare şi salarizare sînt cele prevă­
seşte aplicabilitatea imediată lităţii pieselor turnate ele. ţoală bunăvoinţa ei. tînăra fi­ avantaj, laboratorul de la C.S unor produse agricole
In producţia fabricii noastre In avalanşa atîlor solicitări, ziciană Elena Opriţa nu ne-a Hunedoara este foarte... secla- zute de H.C.M. 1388/1965.
La FC. Orâslîe. deşi se află laboratorul combinatului hune- putut convinge de aportul pe
fri faşă. cereelarea are un o­ dorean are meritul de a fi re­ care microscopul îl poale adu­ rist. Nu se consultă şi nu cere
biect concret, bine definit. Chi- zolvat o parte din ele. Au fost ne producţiei pentru că... stă­ sprijinul nimănui. Atragerea Informaţii suplimentare se primesc la conducerea
iniştiî ştiu ce au de făcut şi se puse la punct noi metode de tea. la munca de cercetare a ingi­ Prinlr-o recentă Holârîre a prin achiziţii de la membrii a­
■ zbat în găsirea celei mai adec­ analize, preluate şi aplicate de Am aflat că se fac demersuri neri lor şi specialiştilor din pro­ Consiliului de Miniştri au fost cestora şi producătorii indivi­ spitalului.
vate metode de studiu Pro­ loate laboratoarele rapide din pentru procurarea celui de-al stabilite noi măsuri privind duali.
bleme care îşi aşteaptă rezol­ secţii. A sporit numărul ele­ doilea cuantovac. un alt mi­ ducţie ar facilita de asemenea valorificarea legumelor, fruc­ Organizaţiile şi întreprinde­
varea există şl la Călan. Dar mentelor determinate prin me­ croscop electronic şî a altor a­ atingerea scopului urmărit. telor şi cartofilor timpurii şi rile cumpărătoare vor încheia
se mai bîjbîie încă în alegerea tode speciale de emisie, spec­ parate. Ciudat Cum poate fi Merită să fie luată în atenţie de vară. In Hotărî re se arată contracte, pe bază de bună în­
şl nominalizarea temelor de trale. de absorbţie şi polaro- explicat acest snobism din mo­ propunerea ca posturile, prin­ că fondul de stat la aceste voială cu cooperativele agrico­
studiu. Conducerea tehnică se grafie Se pot da multe exem­ ment ce zestrea exislentă nu e cipale în munca de cercetare să produse va fi format din pro­ le de producţie, membrii aces­
Interesează prea puţin de mun­ ple de cercetări, dar important folosită ? ducţia unităţilor agricole de tora şi producătorii individuali,
co de cercetare. Laboratorul este cum au fost ele finalizate. fie ocupate pe bază de con­ slat, din produsele contractate pînă la 1 octombrie, iar cu u- CONSUMATORI!
este considerat încă un fe! de Să luăm bunăoară laboratorul curs. sau achiziţionate de la coope­ nitâţile agricole de slat. pînâ
.rudă săracă" a uzinei şi este de metalurgie fizică. Multă Care este în ancheta de faţă au fost rativele agricole, dc la mem­ la 1 decembrie, pentru produc­
tratat ca atare. Din acelaşi vreme, chimiştii din acest com­ tratate cîteva aspecte din mun­ brii acestora şi producătorii in­ ţia anului următor. Comitetele BRINZETURILE sînt indicate în alimentaţie pen­
motiv la CS Hunedoara labo­ partiment au efectuat studii dividuali. de căi re organizaţii­ executive ale sfaturilor popu­ tru toate virstclc şi în mod deosebit datorită conţinu­
la temperaturi irofilui
ratorului i s-au repartizat spre privind determinarea rezisten­ ca laboratoarelor uzinale. Evi­ le comerciale ale Departamen­ lare vor controla activitatea tului lor bogat în proteine, in raţia alimentară la:
rezolvare 13 obiective din pla­ ţei oţelurilor dent că despre rolul lor ca tului pentru valorificarea legu­ organizaţiilor şi întreprinderi­
nul M.T.O., iar temele planu­ scăzute, fenomenelor de segre­ factori de progres în munca melor şi fructelor din cadrul lor cumpărătoare în .ceea ce — copii pentru creşterea armonioasă şl mărirea
lui inlern de cercetări sînt lâ- gaţie în lingoul de oţel calmat de cercetare şi promovare â Uniunii Naţionale a Cooperati­ priveşte respectarea obligaţii­ rezistenţei faţă de infecţii;
ente mai mult la latitudinea şi şi necalmat de 7 tone ele. Te­ aboratoaretor velor Agricole de Producţie, de lor contractuale. aproviziona­
preferinţele, nu întotdeauna me majore, de strictă actuali­ noului se pot spune încă mul­ întreprinderile subordonai c rea corespunzătoare a popu­ — starea dc graviditate, pentru creşterea fătului;
justificate, ale oamenilor. Cit tate. Ce folos însă că cercetă­ te lucruri. Ministerului Industriei Alimen­ laţiei. precum şi stabilirea şi a­ — perioada de alăptare;
priveşte temele indicate de mi­ rile n-au fost finalizate. uzinale? De aceea, invităm chimiştii, tare. Restaurantele, cantinele plicarea preturilor. De aseme­
nisterul" de resort, nici vorbă Sînt atacate cu mult curaj fizicienii şl specialiştii celor­ şi alţi consumatori coleclivi se nea. vor sprijini producătorii — in perioada unor eforturi fizice sau intelectuale.
nu poate fi de aşa ceva. Pe teme valoroase, dar pe parcurs, pot aproviziona cu legume si pentru valorificarea produse­ La magazinele ALIMENTARA găsiţi numeroase
.plan local" problema a fost interesul cercetătorilor scade şi Mulţi dintre cei cu care am lalte laboratoare uzinale să ne lor necontractate, direct pe sortimente de biinzeturi topite ca: Olanda, Carpaţi,
rezolvată. Fiecare chimist şi evident concretizarea practică slat de vorbă şi-au exprimat scrie părerea lor despre proble­ fructe, pe cale contractuală, de piaţă sau la alţi consumatori,
fizician se ocupă de soluţiona­ se amină. Este de neînţeles de părerea că in prezent, labora­ ma pusă în discuţie. la cooperativele agricole sau luînd măsuri de amenajare a ScliYveiţer. Cremă Buccgi, Cremă pentru copii, Păltiniş,
rea unei teme. Or.se ştie că nu ce nu se aplică noile metode de halelor, pieţelor, puntndu-le la Mixtă, Poiana, Timiş, Olt, precum şi telemea de vaci,
întotdeauna o asemenea divi­ analiză determinate în labora­ dispoziţie utilajele şi materia­ caşcaval Dalia, Trapist ctc.
zare a muncii asigură maxi­ tor si apreciate ca foarte bune, lele necesare, desfacerii produ­
mum de eficienţă si operativi­ Nu comunicările ştiinţifice, nu­ selor.
tate cerceiării. Formarea unor mărul determinărilor şi meto­ Cooperativele agricole de
colective de cercetători care delor asimilate trebuie să fie producţie care încheie contrac­
să se ocupe de o singură temă etalonul eficienţei cercetărilor. te beneficiază de credite pe
măioşte sansele de reuşită, Singurul criteriu de apreciere termen lung pentru investiţii,
stimulează iniţiativa, lărgeşte este aportul, eficienta muncii şi de credite pe termen scurt.,
orizontul de cuprindere şi în­ de cercetare la rezolvarea ne­ avansuri pentru contractări; ÎNTREPRINDEREA REG IO NALA
ţelegere a problemelor adia­ voilor practice ale producţiei. pentru legumele şi fructele
cente ce vin în contact cu tema contractate, precum şi materia­
aleasă. In felul acesta, se evită le de construcţie pentru pro-- „C O M BU STIBILU L" DEVA
cercetarea unor teme eu per­ ducţia de legume si adăposturi
spectivă redusă de aplicare şi Zestrea pentru aceste produse De ase­
inleres scăzut, se înlătură de menea, membrii cooperativelor angajează imediat:
la început paralelismul in cer­ — tehnician I constructor;
cetare. care duce la o irosire materială stă agricole de producţie şi produ­
cătorii individuali beneficiază
inutilă de energie şi bani. — şofer pentru autoturism.
de avansuri de contractare, Reiaţi! suplimentare la telefon 1972 Deva.
prioritate în aprovizionarea de
Cum sînt nefolosită ia fondul pieţei cu materiale
de construcţii pentru producţia
de legume.
In Holărire sînt prevăzute o
concretizate CS Hunedoara se solicită me­ serie de măsuri privind tehni­ A
Surprinzător. In laboratorul
reu noi aparate destinate cer­ ca stabilirii preţurilor în dife­ întreprinderea de gospodărie
rite perioade de desfacere, pre­
investigaţiile ? cetărilor, în timp ce altele, cum sj prime — care se ridică
procurate cu multă
greutate,
pînâ la 50 la sulă din preţul
stau nefolosite de ani de zile.
Cum s-ar spune zestre bogată... de contractare — pentru pro­ orăşenească Călan
Este un fapt constatat, ce nu activitate săracă. O soartă pre­ dusele livrate în condiţiile de
mai trebuie demonstrat, că cară o au multe din aparatele calitate prevăzute . pentru ex­ CU SEDIUL. IN CALAN STR. FURNALISTULUI nr.35
prelungirea duratei cercetări­ în care s-au investit apreciabile port. 1
lor duce Ia „îmbăti înirea" sume de bani. Pe motiv că nu Organizaţiile. întreprinderile ANGAJEAZA DE URGENŢA:
ideii şi diminuarea eficienţei s-a montai încă poşta pneuma­ şi unităţile contractante pot
ei practice. tică : laborator-oţelârii, un lăsa în custodie la producători,
Ion Cioroianu, chimist FC. cuantovac de mare productivi­ cu acordul acestora, legumele — un inginer pentru post de inginer şef, salarizarea
Orâştie : tate. care a costat nu mai pu­ contractate sau achiziţionate, 2.025 lei.
— Cea mai importantă temă ţin de 200 000 dolari, stă pe... plătîndu-le in afara preţurilor — un tehnician I pentru post de cond. tehnic, salari­
de cercetare ce ne preocupă la butuci. de cumpărare, cheltuielile de zarea 1.950 lei.
ora actuală este slabiiii ea unei Virgil Chirilă, fizician : conservare slabi Ii le împreună. — un maistru constructor, salarizarea 1.600 lei.
metode adecvate asimilării şi — M-am bucurat cînd. acum Alte măsuri se referă la sar­
producerii unor oxizi de fier de un an. am fost repartizat să cinile ce revin ministerelor şi — un tehnician II nonnator, salarizarea 1.200 lei.
calitate şi proprietăţi superi­ lucrez cu acest aparat. Cre­ altoi- organizaţii în vederea Condiţii de angajare conform H.C.M. 1053/1960.
oare, solicitaţi de industria e­ deam că îmi voi putea valori­ In trimestrul IV al anului trecut la U.C.M. Zlatna, a Intrat în producţie noua fabri­ îmbunătăţirii condiţiilor de
’ leetrotehnică. Pînâ acum s-a fica cunoştinţele dobîndite în că de sulfat de cupru realizată în întregime în ţara noastră. transport al legumelor şi fruc­ /Asigurăm locuinţă Ia bloc.
încheiat faza experienţelor de facultate. Sincer să fiu sînt de­ IN FOTOGRAFIE; aspect al noii fabrici de sulfat de cupru. Foto: V. ONOIU telor, de ambalare etc.

urinei dc Ia grajduri pe toate
PAJIŞTILE NATURALE — trebuie sâ stea pasive faţade suprafeţele de păşuni. De ase­ tarlale, cel mai raţional şi e­
aceste acţiuni, întrucit pe su­
folosire a
conomic sistem de
prafeţe însemnate păşunează şi
menea, conducerile cooperati­
animalele proprietate a mem­ velor agricole şi cadrele teh­ păşunilor trebuie practicat in
toate unităţile, pc
întreaga
brilor cooperatori şi a ţărani­ nice din unităţi au datoria sâ suprafaţă de păşune.
lor din zona necooperativizată.
ia masuri de efectuare in con­
Din atenţia
cooperativelor
O BOGĂŢIE INSUFICIENT VALORIFICATĂ Ele au datoria sâ mobilizeze plex pe păşuni şi în mod deo­ agricole, a consiliilor agricole
tinuare a lucrărilor în com­
cetăţenii la aceste lucrări fâ-
cooperatiste nu
şi uniunilor
cînd acţiuni de masă sub în­ sebit pentru distrugerea muşu­ trebuie sâ scape organizarea
drumarea tehnică a ingineri­ roaielor înţelenite, refacerea unui număr cit mai mare de
lor din cooperative şi de la covorului vegetal, ’ suprainsâ- tabere pentru animale, rezer-
(Urmare din pag. 1) care hectar de păşune cel pu­ Iată de ce se impune să se o agrotehnică diferenţiată de ma dată in mod organizat consiliile agricole. minţaren şi mai ales distru­ vîndu-se pentru vacile cu lap­
ţin 3.000-3.500 unităţi nutriti­ treacă fără întîrzîere la o cul­ la o pajişte Ia alta. Aproape împrâştierea urinei şi mustu­ A fost şi este o dorinţă jus­ gerea ntborelelor, cate au de te suprafeţele din jurul sate­
nate faţă de cantităţile mari ve. ceea ce este echivalent cu tură şi exploatare intensivă a fiecare păşune are particulari­ lui de bălegar pe pajişti cu a­ tificată a membrilor coopera­ an prin extinderea lor dimi­ lor iar pentru tineret cele în­
existente din acest îngrăşămînt realizarea unei producţii de pajiştilor. Posibilităţile mari tăţile ei. fapt pentru care nu jutorul unor cisterne adapta­ tori de a li se repartiza de pe nuează suprafeţele de pâşunî. depărtate. De pc acum, este
valoros pentru procurarea că­ 12 000-15.000 kg. masă verde la de sporire a producţiei de iar­ se poate lucra şablon peste te ÎYi acest scop, insă nu se ur­ acum suprafeţele de fîneţe pe In această primăvară trebuie necesar să fie pregătite adă­
ruia nu trebuie investit nici hectar, fată de 700-1.000 U N. bă şi fîn nu mai trebuie de­ tot sau da relele general va­ măreşte suficient folosirea la care le vor cosi, pentru a pu­ să se înlăture peste lot şi în­ posturile pentru animale pc
un leu. la hectar cît se obţin în me­ monstrate. Sînt suficiente ex­ labile. Multe suprafeţe au co­ maximum a acestor utilaje, şi tea efectua lucrări de îmbună­ deosebi in raionul Haţeg, păşuni şî pe suprafeţe mal
Sînt cooperative âgrîcole ca die în prezent. perienţe în acest sens, oferite vorul ierbos degradat şi atît aşa puţine la număr. tăţire a lor în scopul ridicării practica greşită de a sc păşuna mari, să fie organizate tabere
cele din Dobra. Râduleştj. Be- Pajiştile sînt într-adevăr o de reţeaua de cercetare dar timp cît nu se va acţiona a­ Deşi conducerile cooperative­ producţiei de fîn. Cu loate a- fîneţele primăvara. Printr-un pentru mai multe cooperative.
jan. Vata, Sălişte. Livadia, sursă inepuizabilă de hrană mai ales de practica multor supra acestei vegetaţii nu este lor agricole şi cadrele tehnice ceslea. nici pînă în prezent astfel de procedeu se distruge Totodată se impune sâ se a-
Rîu) Alb. Pui. Şibot. Stremţ, pentru animale, dar în situaţia unităţi. posibilă îmbunătăţirea pajiş­ cunosc importanţa creşterii operaţiunea respectivă nu s-a vegetaţia de pe suprafeţele cordc o grijă deosebită întreţi­
Cui şi multe altele, care în actuală ele nu satisfac nece­ Desigur că in cadrul unui tilor din această categoric. producţiei pajiştilor naturale terminat. Pentru existenţa li­ păşunate şi scade producţia nerii corespunzătoare a tauri­
anul trecut n-au acordat aten­ sităţile deoarece nu există plan de ameliorare a pajişti­ Nu se poate vorbi astăzi de şi căile de sporire a producţiei nei asemenea stări de lucruri, de fîn. De asemenea, nu tre­ lor care vor fi duşi in tabere
ţia cuvenită păşunilor, lăsînd preocupare suficientă pentru lor trebuie avute în vedere in mărirea productivităţii pajiş­ acestora, se constată câ nici o mare vină o poartă şi con­ buie scoase prea de timpuriu şi procurării acestora acolo un­
ca lucrările de îmbunătăţire să valorificarea lor deplină. As­ primul rînd păşunile cu po­ tilor fără aplicarea fertilizării. în acest an nu există suficien­ siliile agricole raionale şi o- animalele la pâşunat şi mai de lipsesc.
se desfăşoare la voia înlîmplă- tăzi nu mai poate nimeni ac­ tenţialul de producţie cel mai Ierburile ce compun pajiştea tă preocupare pentru executa­ râşeneşti care nu au tras la ales bovinele, pentru câ tere­ Avantajul pe carc-I au coo­
rii. In numeroase unităţi s-a cepta ca păşunile să ofere ridicat şi cele de pe care se extrag anual din sol cantităţi rea lucrărilor de ameliorare. răspundere pe cei care- în nul fiind insuficient 2vîntat şl perativele agricole de produc­
făcut economie nejustificată la masă verde doar 60-00 zile pe pot obţine producţii mari şi de subslanţe nutritive destul S-a făcut prea puţin şi nu mod nejnslifieat au tărăgănat vegetaţia firavă, prin călca­ ţie din regiunea noastră, fiind
zi le-muncă pe seama neexe- an. Este necesar ca ele să asi­ imediate. în numai 1-2 ani. cu de mari. De aceea este nece­ sînt mobilizaţi cooperatorii la terminarea acţiunii respective. rea de către animale plantele posesoare a unor suprafeţe în­
entâni lucrărilor planificate gure permanent hrană sufi­ eforturi şi cheltuieli mici, fără sar să se facă un plan raţio­ curăţirea păşunilor şi împrâş­ Este necesar ca în cel mai valoroase vor dispare. semnate de păşuni şl fîneţe
pe păşuni şi fîneţe. cientă animalelor pentru cel însă a neglija şi celelalte cate­ nal de fertilizare, atît cu în­ tierea muşuroaielor. Fertiliza­ scurt timp, pînă Ia sfîrşitul O problemă de mare însem­ naturale ce pot oferi fura­
In regiunea noastră, în struc­ puţin 150-170 zile pe an Nu­ gorii de pajişti. Unele studii şi grăşăminte minerale cît şi cu rea s-a aplicat pe numai 2.230 lunii martie, să se întreprindă nătate este organizarea şi di­ je îndestulătoare şi de calita­
tura bazei furajere nutreţurile mai în această ipoteză pajiş­ rezultate practice obţinute în îngrăşăminte organice (tulbu­ ha. pînâ în prezent şi aceasta acţiuni holărîte în vederea rijarea păşunaluluî. Orice de­ te pentru animale, trebuie să
verzi şi finul de pe pajiştile tile naturale pot şi trebuie să producţie în regiunea noastră reala de bălegar, urină şi must doar în cîteva cooperative din terminării curăţirii şi împrăş- ficienţă în această privinţa du­ fie mai bine valorificat, sâ se
nai *rale, trebuie să ocupe un ajute la schimbarea radicală au arătat că se pot realiza pro­ de bălegar, prin tîrlîre etc.). raioanele Alba, Haţeg. J.lia, tierii muşuroaielor, aplicării ce la degradarea pajiştei, la materializeze în obţinerea unor
loc principal. Este necesar şi a situaţiei zootehniei în multe ducţii de masă verde de 1G.000 In acest an s-a aplicat cu aju­ Orăştie şi Sebeş. îngrăşămintelor chimice, re­ micşorarea producţiei de iarbă producţii sporite de carne,
posibil să se obţină de pe fie­ unităţi. -24.00D Ify la hprtar. aolîcind torul S.M.T.-urilor pentru pri­ Nici sfaturile populare nu partizate în acest scop, şi a şi la irosirea ei. Păşunatul pe lapte şi lină.